MAIMUŢA
OFENSATĂ
A. Dumitru
Odata, o maimuta din evul anecdotic,
Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,
A zis: Atentie! Sunt foarte ofen 22122r1710w sata...
Circulan-n lume vorba deloc adevarata
Ca omul ar descinde din buna noastra rasa....
Însasi ideea aceasta îmi pare odioasa.
Ati pomenit vreodata divorturi printre noi,
Copii lasati pe drumuri sau imnuri de razboi?
Cine-a vazut în hoarda la noi, bolnavi mintali,
Drogati, lacomi de carnuri si homosexuali,
Excroci, banditi, gherile sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil, nu vezi asa prostie,
Noi n-avem mafii crude în stirpea noastra aleasa,
Nici teroristi, nici dogme, nici luptele de clasa,
Cât am batut eu jungla, scuzati, n-am observat
În obstea de maimute, cocotier privat,
Nici garduri si nici paznici, nici pui murind de foame
Sau omorâti în taina de asa zise "Mame"....
Nu veti vedea vreodata, cât soarele si luna,
O minte de maimuta dospind în ea minciuna.
Chiar de as fi silita de vreun laborator,
N-as deveni port-bâta si nici informator.
si iata înca una din lumea cea de jos:
La noi nu se întâmpla razboi religios,
Nici "sfinte" închizitii, nici libertate-n lanturi,
Nici chefuri dupa care sa ne culcam în santuri
si nici o îndoiala ce duce la atesim,
Nici ordini modiale, nici materialism....
E adevarat ca omul a coborât ca soi,
Dar, sa fim rezonabili, n-a coborât din noi!
|
