Neputinta
Mi-s gândurile risipite printre ploi
Asfaltul umbrei în suflet mi s-a pus
Strain si singur pe sub copacii goi
Ma caut sinelui din tine unde nu-s
Cu nesfâr# 151i81b 1;ite ramuri încerc sa te cuprind
Ma doare amfora fapturii tale
Eu sunt copacul ce-n frunza ruginind
Înalta seva clipei spre cer si în uitare.
si daca n-ai sa fii a mea la nesfârsit
Strâng în mine timpul secunda cu secunda
Ma strig prin tine iarasi si ma mint
Ca lacrima iubirii tale ma inunda.
Nu-ti prea ramâne timp sa ma iubesti
Când printre vise-ti cauti alinarea
Cu ochii larg deschisi abia de ma zaresti
Desi m-asculti tu nu-mi auzi chemarea.
Nu stiu daca vreodata s-o putea
Sa te patrund în sine deslusit,
Misterioasa pleci iubita mea
Spre lumea vietii tale din care ai venit.
|
