Ochiul

Ochiul

Īn fiinta mea de sānge

s-a deschis un ochi,

cu el pot vedea īn adāncul marii

ceea ce privirii mele ascuns pe vecie ramāne,

ma īngrijoreaz 737c28h 9; ca el vede totul

asa cum eu nu pot vedea,

īnlauntrul mi-l vede pe tot

si plānge īntr-una -

ce īn afara pierdut este

īn sine a strāns totul -

despre culoarea memoriei

amintirile vorbesc de-a valma,

nu se mai īntelege nimic

din ordinea interioara a materiei -

doar cenusa gāndului spulberata de vānturi.

Strajuindu-mi sinele ochiul acesta

pus īn mine pe nesimtite -

din nu se stie ce motive de securitate -

iese afara cāteodata cu totul strain,

aduna totul īn sine,

risipeste totul cu nonsalanta si fara regrete,

ma umple de el pāna la refuz,

gol de mine ma lasa launtrului meu zbuciumat,

deschide larg ferestre, zavorāndu-le mai apoi pe vecie.

Ma iubeste cu disperare de moarte urāndu-ma

ochiul acesta deschis īn mine,

veghind trecerea timpului de demult

spre timpul meu de viitorul

īn care el se va deschide īn altul

traindu-si netimpul secundelor sale.