Paul constantin
Bucuresti 29 Septembrie 2006
Oda pentru cateii mei
Avem în casa doi catei ,
Ce nu prea sunt de rasa ,
N - au pedigriul unor lei ,
Dar noua nu ne pasa .
Ne iubesc mult cu - adevarat ,
si nu ne cer prea multe ,
De ei te simti bine - aparat ,
Atât în casa cât si - n curte .
Orice le dam sa manânce ,
Totdeauna - s multumiti ,
Nicicând nu au a se plânge ,
Chiar de - ar fi lihniti .
Daca îi calci din greseala ,
si îi doare foarte tare ,
Nu - ti vor cere socoteala ,
Doar ca . te ling pe picioare .
De - ar putea vorbi cu noi ,
Multe , ar avea a spune ,
Ne - ar ura la amândoi ,
Numai vorbe dulci si bune .
Îsi doresc mereu ceva ,
Dar nu negresit mâncare ,
Vor doar mângâierea ta ,
si de nu le - o dai , îi doare .
De îi certi , sau chiar îi bati ,
Ei deloc nu protesteaza ,
Se întind pe burta lati ,
si atenti , te studiaza .
Se gândesc la ce - au gresit ,
Ca sa n - o mai faca ,
Nu scot nici un mârâit ,
si - asteapta sa - ti treaca .
De le dai , sau nu mîncare ,
Ei , nu - ti cer neaparat ,
Te iubesc la fel de tare ,
Însa , " NECONDIŢIONAT".
De esti singur , parasit ,
Ia - ti un câine lânga tine ,
si - atunci ai sa fi iubit ,
si - ti va fi mai bine .
Dragoste cum e a lor ,
Nu exista - n lume ,
Poti sa te convingi usor ,
Doar când ai un câine .
*
* *
|
