Pasarea
Se facea cum ca un fel de pasare
îmi ciugulea toate cuvintele din poem.
ce pustiu poemul doar cu semne
de punctuatie printre neîntelesuri
si spatii goale
ca un copac fara ramuri
cu frunzele atârnându-i uscate
prin aerul rarefiat,
fara zare spre cerul rosu
ca o bila imensa de metal incandescent.
Cu toate acestea continuam cu disperare
sa scriu cuvinte de mâncare
pentru foamea pasarii aceleia,
si ea se facea tot mai mare, uriasa,
peste poemul minuscul
iar eu nu mai aveam cuvinte.
|