Rabdare
Frumos cānd gandu-mbratiseaza
A florii forma si splendoare
si dragostea ramāne treaza
Cānd simte-a inimii chemare...
Raspunsul asteptat, cānd vine
Te simti nascut a doua oara
si chiar de vrei a te abtine
Simti trupul cum se īnfioara !
E minunat cānd, īn jur totul
Se-mbraca-n armonii celeste
si te simti viu īn adapostul
Ce inima ti-o īncalzeste !
O adiere de o clipa,
O soapta tainica, fireste
Atāt doresti sa fii īn gāndul
Fiintei care te iubeste...
si orisicāt ai vrea vreodata
Sa daruiesti, gāndeste bine !
Nu sufoca, caci vei ramāne
De unul singur, doar cu tine...
si nici nu cere daruire...
Ea va veni, dar nu fortata
Pentru c-apoi īntreaga viata,
Fiinta īti va fi marcata !
Tandrete, iata, e cuvāntul
Pe care sufletul il cere
Altfel ramāi cu sentimentul
Singuratatii efemere.......
