UN PISOI NEVINOVAT
de Aurora Contescu
Dati-mi voie doar un pic
să explic:
sunt pisoiul cel
mai mic
(cel cu
pata pe botic)
și de ieri de dimineata,
tot mereu,
fiecare mă inhata
și ma da pe usa-afara.
Ce-s eu, fiara ?
Ce-s eu, leu ?
Mie spuneti-mi, sa stiu,
ce-am gresit,
ce vină port,
dac-am vrut
să scot la soare,
la plimbare,
pestisorul auriu,
mai mult mort de suparare decat viu ?
Dac-am vrut s-ajut la treaba,
și cu-o laba
să desir si să masor
ata de pe un mosor -
si, macar, n-a fost putina -
am vreo vină ?
Iar cand
m-am uitat prin vase
sa vad ce-i
si cum miroase,
am gasit lapte in ele.
Oare astea-s fapte
rele
Sunt uituci și
sunt uituce
lasa-afară cozonacul
si-ar putea să
se usuce -
nu-i mai
bine sa-l mananci ?
Pentru asta, poc, un branci
si m-am dus de-a berbeleacul.
Dacă toate merg asa,
am să plec in lumea mea -
mai ales că in gradina,
colo, langa deditei,
vad o pana de gaina.
Aoleu, ce-i fac eu
ei
