UN SOLDAT...
Un
soldat tinīndu-se cu mīinile
de marginea unui nor...
De bocancii lui, cu mīinile īnclestate
se tine alt soldat. De bocancii lui
altul, apoi altul, apoi altul si a 313d34d ltul,
si-asa pīna-n miezul pamīntului.
Eu ma las s-alunec pe sirul lor
ca pe-o frīnghie,
si-alunecīnd, cataramele
centurilor lor, īmi zgīrie fata.
Si-alunecīnd, īmi zgīrie pieptul
si-alunecīnd, alunecīnd, īmi sfīsīie
fīsii de carne,
si-alunecīnd, alunecīnd ramīne din mine
numai scheletul.
Cīnd īn sfīrsit ajung, ma-ntind cu tīmpla
pe o piatra.
Īn timp ce dorm, fīsiile smulse
se-ntorc de sus si ma-nvelesc.
M-ajunge din urma si sīngele pierdut,
si durerea.
Deschid ochii, ma uit.
Coloana de soldati, nu se mai vede.
Probabil ca vīntul a-mpins-o
cu nor cu tot, īn alta parte.