Un cersetor la Paris
la Paris se cerseste cu staif
nu ca prin alte parti
la usi triste de biserici
unde arar mai licareste un banut
in groapa de gunoi a palmei
nu ca la colturi putrezite de strazi
garnisite cu harti de urina
si voma gunoaielor plimbate de vant
nici ca-n oaza marilor restaurante
unde necuvantatorul iti asaza pe masa
nimicuri colorate
si-n ochi pustiul resemnarii
la Paris cersetorul se-mbaiaza
in fiecare zi
in lumina spiritului ce pluteste
peste marile bulevarde
de aceea el cere cu plecaciuni graseiate
va rog domnule nu ma lasati
sa mor de foame tocmai acum
cand mai am de ridicat
inca o vila-n Strehaia
|