Arici, Arici, Bogorici - Tudor Arghezi

Arici, Arici, Bogorici - Tudor Arghezi

Ghem de spini si tepi uscate
Sta-ntarit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin
Peste el cu carul plin.
Ca nu simte nici atīt
Cīt l-ai gīdila pe gīt.
Ca sa-l scoata, ca sa iasa
Cīini-l latra. Lui nu-i pasa.
Unul, īncercīnd un pas
S-a ciocnit īn ghimpi la nas.
Fiindca tontul si netotul
si-a vīrīt īn ace botul.
Dac-ar fi citit aici
El afla ce-i un arici
Īnsa cīinii n-au habar
De tipar si-abecedar.
Nesupus la gīnd pizmas
Bogorici e dragalas
Cui īl ia cu prietenie
Cīnta-i numai din tipsie
si-ti si joaca o chindie.

Closca de Elena Farago

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii sa-mi impac...

Ciugulesc
Ma zbarlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.

Si le-adun
Ce-i mai bun -
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac
Cot-co-dac,
Basme sa-i impac.

Clonc-clonc-clonc
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.

Catelusul schiop

Eu am numai trei picioare
Si de-abia ma misc: top, top,
Rad cand ma-ntalnesc copiii,
Si ma cheama "cuciu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua
Si plang mult cand ma gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sa traiesc.

Si cand ma gandesc ce bine
M-as juca si eu acum
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...

Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sa stau cu dansii
Sa ma joc si sa-i ascult!

Dar copiii rai la suflet
Sunt urati, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine
Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautate
Cu o piatra in picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am sa mor...

Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea sa-mi fie bun,
Si-as putea sa-l musc odata
De picior, sa ma razbun,

Dar il las asa, sa vada
Raul, ca un biet catel
Are inima mai buna
Decat a avut-o el.

Gospodina

O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.

Si-s grabita, si-s grabita
Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mancare.

Ca la noi in musuroi
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.


Ariciul

Aseara, prin gradina amortita
Din tufe de pelin cu frunze mici
A aparut in taina un arici,
O mica vietate ghemuita.

Copiii l-au zarit de pe cerdac
Cum se misca domol pe sub gutui
Si toti au alergat in jurul lui.
Iar el a-ncremenit pe loc, posac
Cum il prinsese vremea pe carare,
Ca o pernita sferica in care
O fata rea ca sa se joace
A-nfipt o sumedenie de ace.

Am alungat copiii sa se culce
Si-n inserarea limpede si dulce
Ce se lasa din cer incetinel
Am stat acolo singura cu el.

Si ma-ntrebam pe ganduri: Oare, cum
A fost faptura-i la-nceput de lume?
Din care veacuri inecate-n fum
Porni el oare, ca un scai, la drum
Sa se opreasca-n dreptul meu anume?
Ce vant vrajmas si mohorat
Ca pe-un macies pitic l-a scuturat
De-a mai ramas dintr-insul doar atat:
Un ghem de spini, ostil si speriat?

O fi avand el oare pui?
Ma-ntreb, desi nu pot pricepe
Cum sug ei fara sa se-ntepe
In ghimpii lui?...

Cand a simtit ca-i singur doar cu mine
Si nici un dusman dinspre casa nu mai vine
A scos cu frica de subt el
Un bot timid si mic, ca de catel,
Si cu instinctul lui obscur
A explorat terenul imprejur.
Si-abia ciulindu-si tepile pe spate
Pe sub petunii grele de parfum,
Atras de noapte si singuratate
Si-a cautat incet - incet de drum...
S-a mai oprit in magheran o data
Ca sub indemnul unei tainice porunci
Apoi a disparut pe sub poiata...
Si nu l-am mai vazut de loc, de-atunci.