Cîntec de adormit Mitura
Tudor Arghezi
Doamne,
fa-i bordei în soare,
Într-un colt de tara veche,
Nu mai nalt decît o floare 828r175i
si îngust cît o ureche.
si-n pridvor, un ochi de apa
Cu o luntre cît chibritul,
Ca-n crîmpeiul lui sa-ncapa
Cerul tau si nesfîrsitul.
Da-i un fluture blajin
si o brosca de smarald.
si-n padurea de pelin
Fa sa-i stea bordeiul cald.
si mai da-i, Doamne, vopsele
si hîrtie chinezeasca,
Pentru ca, mînjind cu ele,
Slova ta s-o smîngaleasca.
si cînd totul va fi gata
S-o muta la ea si tata.