vorbe dulci

drumurile noastre s-au intalnit intr-o zi minunata.ne-a fost dat de soarta sa ne intalnim,sa ne gasim unul pe celalalt,sa ne alinam sufletele ranite ...
:cand te-am vazut prima data nu am crezut ca ne potrivim din anumite uncte de vedere .suntem asa de diferiti si totusi asa de asemanatori.
:puisorul meu dulce,te caut cu privirea in lumea asta rea .caut un loc linistit, caut un spiridus care sa ma ajute sa dezleg taina acestei lumi,dar imi pune in tolba mai multe mistere decat poate omul dezlega in zece vietzi.
:acum inima mi-e pustiita de dor.mi-e dor de tine ,pui mic si scump.buzele ma dor caci isi doresc alinarea,cersesc atingerea delicata a buzelor tale,savoarea lor dulce.ochii mas dor caci isi doresc leacul,isi doresc privirea ta ,isi doresc zambetul tau ,care e asemanator cu al ingerilor din paradis .ma dor urechile caci nu te aud.vocea ta e un pansament pt sufletul meu ranit.prezenta ta e cel mai bun remediu e cea mai buna solutzie.
:in viatza mea trista,in pustiul universului meu a aparut intr-o zi  o speranta .o lumina,un inger ce mi-a dat de inteles ca sunt multe lucruri pt care se merita sa lupti.nu am gasit prea multe motive ,dar am gasit unult care se merita sa lupt:DRAGOSTEA PT UN INGER,un inger cu un nume de 16116o1414q vis.
:acest inger a venit dintr-o lume necunoscuta mie,a devenit puisorul meu meu dulce,

Tu esti amintirea vesnica a mintii mele, tu ai reusit sa patrunzi in intunericul sufletului meu trezind scanteia iubirii... Pasii mei s-au ascuns in urma ta, iar daca cerul ar putea... sa te-aduca in viata mea... as culege-n palma o stea... sa te am pe tine lnga inima mea... Nu stiu ce vreau, nu stiu ce pot; as vrea sa tip, dar n- are rost; as vrea sa plang dar lacrimi n-am... Au existat in viata mea si inca mai exista doi ochi caprui incantatori si o poveste trista. Doi ochi minunati ce i-am intalnit la mal de mare sub minunatele raze de soare carora le-am purtat si inca le mai port o dragoste mare de tot... Te vad, dar totusi nu existi te simt aproape, dar visez, cred ca te tin in brate, dar tu esti atat de departe. Esti o iluzie, un vis, esti ca o lumina in noapte, un vis ametitor, un zambet, o lacrima, o raza de speranta, o stea pierduta in vastul univers.

..cum poti explica dragostea in cuvinte ? Ce este ea ? Ce o declansaza ? De ce ni se intampla ?..De parca ar stii cineva.E...un drog.Un drog al sufletului. Apa,nu e drog. Aerul,nu e drog. Visele,nu sunt droguri. Si totusi nu poti trai fara ele. Iar dragostea e ca un vis. Ti s-a intamplat vreodata sa visezi ceva atat de frumos,incat dupa ce te-ai trezit sa incerci sa adormi la loc, sa-ti continui visul ? Asa este dragostea. Dar ai reusit vreodata sa-ti continui visul? Nu;asa este si cu dragostea. Dragostea adevarata e unica si nu vine de doua ori. Totusi dragostea nu este doar vis si suflet. Din dragoste te schimbi. Fizic si psihic. Parca vezi lumea cu alti ochi. Vezi lucruri minunate. Pe langa ele treceai poate zilnic si nu le vedeai. Lumea e mai buna, florile miros parca mai tare, pasarile canta mai frumos. Parca esti in extaz! Dragostea e cel mai puternic drog! Iar cand iubesti esti atat de sensibil/a la tot ceea ce te inconjura. Nu te mai poti concentra la nimic. Ti-e dor de toate lucrurile frumoase pe care le-ai facut sau nu. De mirosul ierbii proaspat cosite. De gustul apei de mare. De cantecul greierilor. De dormitul sub stelele aprinse. De razele orbitoare ale soarelui, sau de lumina blanda a lunii. De ploaia care-ti spala candva chipul de lacrimi, sau de fulgii de zapada pe care te tavaleai.Brusc,indiferent de cum erai inainte, te trasformi intr-o presoana mai buna..vei fii mai intelegator,vei avea mereu un sfat bun de dat si un umar de sprijin.. O "explozie" de bunatate are loc in inima ta..si,indiferent de cum iti va merge relatia, odata descoperita comoara din suflet,numita DRAGOSTE o vei imparti cu bucurie si neconditionat tuturor celor care iti ies in cale..Si pot vorbi la nesfarsit.Asta este dragostea..

Plimbandu-ma prin parc, printre frunzele vestede am zarit un suflet ranit cu aripile frante, cu cicatrici adanci si urme de talpa. Era un suflet plapand, un suflet pur de copil, pierdut si ranit.L-am ridicat incet, l-am privit un timp apoi l-am apropiat de buze si l-am sarutat. Aveam acum in palme un suflet aproape inghetat cu aripi frante si cicatrici adanci. Nu stiam ce sa fac, vroiam sa il asez la loc si sa plec mai departe gandindu-ma ca
pana la urma l-ar fi gasit altcineva. Nu era sufletul meu, nu era problema mea, nu aveam nevoie de o complicatie in plus. Ma uitam la el cum se incalzea in palmele mele si mi-am urat egoismul, mi-am urat nepasarea. Am inceput sa plang si lacrimile fierbinti udau sufletul din palmele mele, sufletul acela cu cicatrici adanci si urme de talpa. Am privit cu uimire cum urmele talpilor dispareau spalate de lacrimile mele si atunci am aflat in mine raspunsul. L-am sarutat din nou si l-am asezat alaturi de sufletul meu. L-am incalzit cu dragoste, l-am hranit cu dezmierdari,
l-am spalat cu lacrimi si i-am vindecat ranile sarutandu-i-le. L -am pastrat inauntrul meu incercand sa il ascund de durere. Nu a fost deloc usor, au fost momente in care sufletul acela chinuit aproape renunta la viata, au fost momente in care eu aproape renuntam la lupta. Dar zilele au trecut si foarte incet sufletul acela ranit si cu cicatrici adanci a inceput sa se vindece. Acum privesc un suflet cu aripi noi, cu cicatrici subtiri si fara urme de talpa. E acelasi suflet pur de copil pe care durerea nu a reusit sa il schimbe. A venit clipa in care sufletul gasit isi va lua zborul punandu-si la incercare aripile noi .Imi deschid acum palmele iar el se inalta timid spre ceruri albastre, spre stele noi, purtat de adieri noi. Il privesc cum planeaza lin, cum se indeparteaza tot mai mult de vechiul adapost. Plang si acum ca si in prima zi dar lacrimile mele sunt de aceasta data lacrimi de fericire. Iubesc sufletul acesta atat de mult incat il pot lasa sa zboare. E poate prima oara cand iubesc. Nu simt durere, nu simt regrete, nu ii reprosez plecarea. Ma uit doar la el cum pleaca si stiu ca nu va uita niciodata nici palmele mele, nici sufletul meu. Zboara suflet drag, iubirea mea iti va veghea somnul, lacrimile mele iti vor spala urmele de talpi, buzele mele iti vor saruta cicatricile, iar palmele mele iti vor fi oricand adapost!

Am inceput prin a visa la o rochie de mireasa si creionandu-ti chipul..te-am intalnit cand potretul tau, rod al viselor mele adolescentine , zacea intr-un cufar uitat intr-un ungher mult prea intunecat al sufletului meu..te-am visat cand fortele ancestrale au considerat ca sufletul meu ratacit trebuie sa se intoarca acasa..te-am regasit cand sufletul dorea dar ratiunea nu mai spera..te-am descoperit asa cum calatorii insetati, ratacitori prin dunele Saharei descopera un ochi de apa..te-am asteptat pana ce destinul si-a hotarat calea..te-am uibit cum numai cei ce gasesc intruchiparea celor mai frumoase vise si adanci dorinte, pot iubi..am invatat ca dragostea nu se masoara, ci se simte.. In fiecare zi imi dai un motiv sa visez...
In fiecare ora te redescopar...
In ficare minut te iubesc..
In fiecare secunda invat..

As vrea sa iubesc marea, dar marea nu iubeste. As vrea sa iubesc pamantul, dar pamantul e rece si plin de intuneric. As vrea sa iubesc oamenii, dar oamenii sunt rai. As vrea sa te iubesc pe tine, dar nu stiu daca ma iubesti. Si totusi am sa iubesc tot ce e mai bun din mare, pamant si oameni, iar din tine am sa iubesc totul, pentru ca ai fost si vei ramane marea mea iubire.Daca as planta o floare de fiecare data cand ma gandesc la tine, as merge acum intr-o gradina plina cu flori fara sa-i mai gasesc capatul.Ceea ce iti scriu acum nu sunt cuvinte, sunt bucati din suflet si minte, caci dragostea nu se scrie, se simte!Alina-mi inima infiorata de gheata singuratatii cu surasul tau cald, potoleste haosul din mintea mea cu vocea ta feerica, prinde-mi sufletul cand cade in prapastia suferintei si nu-i mai da drumul, pentru ca fara tine el n-ar mai putea zbura spre cerul iubirii....Cand privesc luna de marmura, iti vad chipul, cand ascult murmurul unui paraias limpede, te aud pe tine, cand miros o zambila gingasa, iti simt parfumul, cand ating iarba matasoasa, iti mangai parul.. Chiar daca nu te pot avea, tu vei fi mereu al meu, caci natura mi te-a oferit

Vrei sa sti cand e dragoste si cand nu? Atunci fi atent aici:

Palmele ti-au transpirat, inima-ti bate puternic, si rasuflarea ti s-a oprit in piept?
Nu e Dragoste, e Placere.

Nu poti sa-ti desprinzi ochii si mainile de pe cel drag, am dreptate?
Nu e Dragoste, e Pofta.

Il doresti pentru ca sti ca este acolo?
Nu e Dragoste, e Singuratate.

Esti acolo, pentru ca partenerul vrea sa fi?
Nu e Dragoste, e Loialitate.

Ii asculti confesiunile, deoarece nu vrei sa-l ranesti?
Nu e Dragoste, e Mila.

Esti acolo pentru ca te saruta si te tine de mana?
Nu e Dragoste, esti de neincredere.

Esti impreuna cu el doar pentru ca privirea lui/ei te face sa tresari un pic?
Nu e Dragoste, e Infatuare.

Ii ierti greselile pentru ca ti la el/ea?
Nu e Dragoste, e Prietenie.

Ii spui ca el/ea este la ceea ce te gandesti toata ziua?
Nu e Dragoste, e Minciuna.

Esti dispus sa dai lucrurile tale preferate pentru ca el/ea sa se simta bine?
Nu e Dragoste, e Caritate.


Inima ta e plina de durere atunci cand el/ea este trist/a?

Atunci e Dragoste.

II accepti greselile pentru ca ele fac parte din felul ei/lui de a fi?
Atunci e Dragoste.

Plangi pentru durerea ei/lui chiar daca el/ea este puternic/a?
Atunci e Dragoste.

Ochii ei/lui iti vad adevarata inima, si iti atinge sufletul asa de adanc ca te doare?

Atunci e Dragoste.

II vei da inima ta, viata ta, moartea ta?
Atunci e Dragoste.

Acum, daca Dragostea e dureroasa, si ne tortureaza, oare de ce Iubim?
De ce Dragostea este tot ce cautam in viata?
Aceasta durere, aceasta agonie, aceasta tortura?
De ce?
Pentru ca este...Dragoste.


Se-ntampla sa gasesti iubire in locuri simple si ciudate, sa treci fara sa sti pe langa ea. Poti s-o gasesti pe strada, in locuri neumblate, departe fi sau poate chiar in fata ta. Iubirea nu-i la nesfarsit si totusi capat nu-i gasesti.
E ca un labirint, in care alergi fara de rost, un camp, un camp imens pe care toata viata ratacesti si cauti peste tot de ploaie un adapost. Ai vrut iubirea, ai vrut iubire sa gasesti departe-n zari nemarginite, ai fost un orb, ea s-a aflat in palma ta mereu, in aripile fluturelui, de vantul aspru zdrentuite, si chiar in culorile infinitului curcubeu. Iubire, iubire poti gasi si-n a sufletului tau armura rece, in fulgii de zapada ce-ti cad pe chip neincetat, in iarna grea, in fiecare clipa ce spre eternitate trece, si visele pe care-n urma le-ai lasat. Daca albastrul cer ti-a asezat iubire pe ploapele inchise, si obosit ai adormit sperand sa poti visa, trezeste-te, trezeste-te, zadarnic o cauti in ale tale vise, deschide ochii, e chiar in fata ta, e chiar aici.