stiintele limbajului si semiotica, an 3, RO
sapt. 2, introducere (recapitulare Coseriu)
ideea fundamentala a lingvisticii integrale, prezentata īn forma extrem de simpla, este: īn fiecare moment al desfasurarii sale, limbajul functioneaza, actualizīnd, generīnd si comunicīnd/ construind continuturi, nu īntr-un singur plan (al limbii, sau universal, sau al individului), ci īn trei planuri simultan. Orice act lingvistic produce si vehiculeaza totodata 1) cont 929n1313j inuturi virtual inteligibile de catre toate fiintele umane, 2) continuturi accesibile doar vorbitorilor aceleiasi limbi si 3) continuturi accesibile īn mod singular fiecarui individ luat izolat.
PLANUL UNIVERSAL,
īn raport cu care vorbitorii detin o COMPETENŢĂ ELOCUŢIONALĂ
PLANUL ISTORIC,
īn raport cu care vorbitorii detin o COMPETENŢĂ IDIOMATICĂ
PLANUL INDIVIDUAL,
īn raport cu care vorbitorii detin o COMPETENŢĂ EXPRESIVĂ (sau TEXTUAL/ DISCURSIVĂ)
celor trei planuri ale limbajului le corespund trei tipuri de continut si, din punctul de vedere al cercetarii stiintifice, trei lingvistici diferite, al caror ansamblu e lingvistica integrala:
|
P L A N |
|
continut |
judecati de conformitate |
|
lingvistica |
|
universal |
|
designat |
congruenta |
|
designationala |
|
istoric |
|
semnificat |
corectitudine |
|
semnificationala |
|
individual |
|
sens |
adecvare |
|
a textului (a sensului) |
exemple pentru judecatile de conformitate:
congruent (corespondent cu cunoasterea generala a lumii si cunoasterea principiilor gīndirii):
Capitala Danemarcei e la Copenhaga. 2 + 2
incongruent (eronat īn raport cu cunoasterea generala a lumii si cunoasterea principiilor gīndirii):
Capitala Danemarcei e la Stockholm. 2 + 2
corect (corespondent regulilor limbii):
Fata pe care am vazut-o era frumoasa. Fata ai carei parinti m-au vizitat s-a īmbolnavit.
incorect (prin raportare la regulile limbii):
Fata care am vazut-o era frumoasa. Fata a caror parinti m-au vizitat s-a īmbolnavit.
adecvat (prin raportare la conditiile specifice actului individual de comunicare):
[la īnceputul unei solicitari oficiale catre titularul cursului de Lingvistica]: Stimate domnule lector, ...
inadecvat (fata de conditiile specifice actului individual de comunicare):
[la īnceputul unei solicitari oficiale catre titularul cursului de Lingvistica]: Mai, Cornele...
suspendarile judecatilor de conformitate:
|
|
suspendarea incongruentei prin corectitudine (exprimarea īncalca regulile generale ale gīndirii sau cunoasterea lucrurilor, dar asa se spune īn limba respectiva) |
pahar de apa, n-am vazut nimic, l-am vazut cu ochii mei, il boit dans une tasse. |
|
|
suspendarea metaforica a incongruentei prin adecvare (uz figurat, īn care cuvintele nu mai īnseamna ceea ce īnseamna īn mod normal) |
Cenusie-i, scumpe-amice, orice teorie/ dar verde pomul vietii auriu. |
|
|
suspendarea metalingvistica a incongruentei prin adecvare (exista o incongruenta, dar ea nu apartine vorbitorului) |
Ion zice ca 2+2 fac 5. |
|
|
suspendarea extravaganta a incongruentei prin adecvare (incongruenta este voita, de ex. īn jocurile de cuvinte, absurd, etc.) |
Pe o strada lunga, scurta, se ducea un mort venind. |
|
|
suspendarea incorectitudinii prin adecvare (un vorbitor nativ īncalca īn mod constient regulile limbii pentru a se face mai usor īnteles de un strain, un copil etc.) |
Tu vine seara asta casa la mine, face foto, blitz-blitz! |
relatia lingvisticii integrale cu celelelte paradigme lingvistice ale secolului XX:
paradigmele sunt:
structuralismul (Ferdinand de Saussure, Charles Bally, Albert Sechehaye, Roman Jakobson, Louis Hjelmslev, etc. etc.),
gramatica generativa (Noam Chomsky)
pragmatica (Charles Sanders Peirce, John Austin, John Searle, Paul Grice, Oswald Ducrot, Neil Smith, Deirdre Wilson)
ele se confrunta īn ce priveste ideile fundamentale despre natura limbajului, metodele stiintifice ale lingvisticii, apartenenta epistemologica a acestei stiinte etc. etc.
spre exemplu:
structuralistii cred ca limbajul este īn esenta lui un mijloc de comunicare (un cod prin care se transmite informatie de la un individ la altul)
generativistii sustin, īn schimb, ca limbajul este un instrument al cognitiei si gīndirii, mai exact un sistem de computare sintactica a informatiei
pragmatistii cred ca functia de baza a limbajului nu e nici comunicarea, nici cognitia, ci influentarea actiunii sociale si programarea viitorului.
īntr-un studiu din 1973 (La situación en la lingüķstica), Coseriu afirma ca tensiunile īntre diferitele abordari din lingvistica pot fi rezolvate daca īntelegem ca limbajul nu este 'un singur' lucru, si noi nu avem un singur tip de competenta lingvistica, ci exista 3 planuri ale limbajului si trei tipuri de competente. Odata acceptat acest principiu, ar trebui spus ca structuralismul se ocupa īn principal cu planul istoric si competenta idiomatica, iar lingvistica generativa cu planul universal si competenta elocutionala. Coseriu nu face nici o referire la pragmatica, atunci cīnd spune ca planul al treilea al limbajului, cel individual, si competenta expresiva ar trebui studiate de o disciplina numita lingvistica a textului. Totusi, astazi unii cercetatori, buni cunoscatori ai integralismului lingvistic, considera adecvata abordarii acestui plan tocmai pragmatica (v., de ex., de la Facultatea de Litere din Cluj, prof. dr. Carmen Vlad, īn vol. Textul-aisberg - si nu numai).
important de retinut este ca 1. paradigmele pomenite īsi disputau īntīietatea īn lingvistica doar fiindca fiecare reducea limbajul la cīte un singur aspect din cele 3 semnalate de Coseriu si 2. lingvistica lui Coseriu se numeste integrala tocmai fiindca īsi asuma studierea limbajului īn toate aceste dimensiuni ale sale. Ea se plaseaza polemic īn raport cu celelalte paradigme, dar īn acelasi timp īsi doreste sa integreze īntr-o lingvistica unitara descoperirile valabile facute īn structuralism, gramatica generativa si pragmatica.
|
