stiintele limbajului si semiotica, an 3, RO
sapt. 2, introducere (recapitulare Coseriu)
ideea fundamentala a lingvisticii integrale, prezentata în forma extrem de simpla, este: în fiecare moment al desfasurarii sale, limbajul functioneaza, actualizînd, generînd si comunicînd/ construind continuturi, nu într-un singur plan (al limbii, sau universal, sau al individului), ci în trei planuri simultan. Orice act lingvistic produce si vehiculeaza totodata 1) cont 929n1313j inuturi virtual inteligibile de catre toate fiintele umane, 2) continuturi accesibile doar vorbitorilor aceleiasi limbi si 3) continuturi accesibile în mod singular fiecarui individ luat izolat.
PLANUL UNIVERSAL,
în raport cu care vorbitorii detin o COMPETENŢĂ ELOCUŢIONALĂ
PLANUL ISTORIC,
în raport cu care vorbitorii detin o COMPETENŢĂ IDIOMATICĂ
PLANUL INDIVIDUAL,
în raport cu care vorbitorii detin o COMPETENŢĂ EXPRESIVĂ (sau TEXTUAL/ DISCURSIVĂ)
celor trei planuri ale limbajului le corespund trei tipuri de continut si, din punctul de vedere al cercetarii stiintifice, trei lingvistici diferite, al caror ansamblu e lingvistica integrala:
|
P L A N |
|
continut |
judecati de conformitate |
|
lingvistica |
|
universal |
|
designat |
congruenta |
|
designationala |
|
istoric |
|
semnificat |
corectitudine |
|
semnificationala |
|
individual |
|
sens |
adecvare |
|
a textului (a sensului) |
exemple pentru judecatile de conformitate:
congruent (corespondent cu cunoasterea generala a lumii si cunoasterea principiilor gîndirii):
Capitala Danemarcei e la Copenhaga. 2 + 2
incongruent (eronat în raport cu cunoasterea generala a lumii si cunoasterea principiilor gîndirii):
Capitala Danemarcei e la Stockholm. 2 + 2
corect (corespondent regulilor limbii):
Fata pe care am vazut-o era frumoasa. Fata ai carei parinti m-au vizitat s-a îmbolnavit.
incorect (prin raportare la regulile limbii):
Fata care am vazut-o era frumoasa. Fata a caror parinti m-au vizitat s-a îmbolnavit.
adecvat (prin raportare la conditiile specifice actului individual de comunicare):
[la începutul unei solicitari oficiale catre titularul cursului de Lingvistica]: Stimate domnule lector, ...
inadecvat (fata de conditiile specifice actului individual de comunicare):
[la începutul unei solicitari oficiale catre titularul cursului de Lingvistica]: Mai, Cornele...
suspendarile judecatilor de conformitate:
|
|
suspendarea incongruentei prin corectitudine (exprimarea încalca regulile generale ale gîndirii sau cunoasterea lucrurilor, dar asa se spune în limba respectiva) |
pahar de apa, n-am vazut nimic, l-am vazut cu ochii mei, il boit dans une tasse. |
|
|
suspendarea metaforica a incongruentei prin adecvare (uz figurat, în care cuvintele nu mai înseamna ceea ce înseamna în mod normal) |
Cenusie-i, scumpe-amice, orice teorie/ dar verde pomul vietii auriu. |
|
|
suspendarea metalingvistica a incongruentei prin adecvare (exista o incongruenta, dar ea nu apartine vorbitorului) |
Ion zice ca 2+2 fac 5. |
|
|
suspendarea extravaganta a incongruentei prin adecvare (incongruenta este voita, de ex. în jocurile de cuvinte, absurd, etc.) |
Pe o strada lunga, scurta, se ducea un mort venind. |
|
|
suspendarea incorectitudinii prin adecvare (un vorbitor nativ încalca în mod constient regulile limbii pentru a se face mai usor înteles de un strain, un copil etc.) |
Tu vine seara asta casa la mine, face foto, blitz-blitz! |
relatia lingvisticii integrale cu celelelte paradigme lingvistice ale secolului XX:
paradigmele sunt:
structuralismul (Ferdinand de Saussure, Charles Bally, Albert Sechehaye, Roman Jakobson, Louis Hjelmslev, etc. etc.),
gramatica generativa (Noam Chomsky)
pragmatica (Charles Sanders Peirce, John Austin, John Searle, Paul Grice, Oswald Ducrot, Neil Smith, Deirdre Wilson)
ele se confrunta în ce priveste ideile fundamentale despre natura limbajului, metodele stiintifice ale lingvisticii, apartenenta epistemologica a acestei stiinte etc. etc.
spre exemplu:
structuralistii cred ca limbajul este în esenta lui un mijloc de comunicare (un cod prin care se transmite informatie de la un individ la altul)
generativistii sustin, în schimb, ca limbajul este un instrument al cognitiei si gîndirii, mai exact un sistem de computare sintactica a informatiei
pragmatistii cred ca functia de baza a limbajului nu e nici comunicarea, nici cognitia, ci influentarea actiunii sociale si programarea viitorului.
într-un studiu din 1973 (La situación en la lingüística), Coseriu afirma ca tensiunile între diferitele abordari din lingvistica pot fi rezolvate daca întelegem ca limbajul nu este 'un singur' lucru, si noi nu avem un singur tip de competenta lingvistica, ci exista 3 planuri ale limbajului si trei tipuri de competente. Odata acceptat acest principiu, ar trebui spus ca structuralismul se ocupa în principal cu planul istoric si competenta idiomatica, iar lingvistica generativa cu planul universal si competenta elocutionala. Coseriu nu face nici o referire la pragmatica, atunci cînd spune ca planul al treilea al limbajului, cel individual, si competenta expresiva ar trebui studiate de o disciplina numita lingvistica a textului. Totusi, astazi unii cercetatori, buni cunoscatori ai integralismului lingvistic, considera adecvata abordarii acestui plan tocmai pragmatica (v., de ex., de la Facultatea de Litere din Cluj, prof. dr. Carmen Vlad, în vol. Textul-aisberg - si nu numai).
important de retinut este ca 1. paradigmele pomenite îsi disputau întîietatea în lingvistica doar fiindca fiecare reducea limbajul la cîte un singur aspect din cele 3 semnalate de Coseriu si 2. lingvistica lui Coseriu se numeste integrala tocmai fiindca îsi asuma studierea limbajului în toate aceste dimensiuni ale sale. Ea se plaseaza polemic în raport cu celelalte paradigme, dar în acelasi timp îsi doreste sa integreze într-o lingvistica unitara descoperirile valabile facute în structuralism, gramatica generativa si pragmatica.
|
