|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANALIZA DE TIP SWOT |
|
|
|
|
|
|
|
Mediul de marketing al firmei |
|
1. |
Mediul extern al firmei |
|
2. |
Mediul intern al firmei |
|
3. |
Diagnosticarea strategica a firmei |
|
|
|
|
|
MEDIUL DE MARKETING AL FIRMEI
Rezumat
În acest capitol se analizeaza principalele aspecte privind mediul de marketing.
Obiective urmarite:
Sa indicati componentele mediului extern respectiv ale mediului intern ale firmelor;
Sa explicati în cadrul unui studiu de caz de diagnosticare strategica, comportamentul organizatiilor în urma analizei factorilor mediului extern si intern;
Dupa opinia unor autori, mediul extern cunoaste mai multe forme între care amintim :
mediul stabil specific perioadelor linistite când evolutia fenomenelor este lina si usor previzibila, situatie care ridica putine probleme de adaptare.
Acest tip de mediu este din ce în ce mai rar întâlnit în economia contemporana si nici nu este de dorit sa fie permanetizat pe un orizont de timp îndelungat.
mediul instabil caracterizat prin frecvente modificari în majoritatea componentelor sale, reprezinta în perioada actuala tipul obisnuit de mediu cu care se confrunta firmele din aproape toate domeniile de activitate.
Confruntarea cu un astfel de mediu solicita:
o atitudine prospectiva;
descifrarea directiei schimbarilor;
cresterea capacitatii de adaptare la schimbari a firmelor.
mediul turbulent este relativ ostil firmei, punându-i probleme dificile de adaptare sau chiar de supravietuire.
Într-un astfel de mediu, schimbarile din evolutia componentelor si a raporturilor dintre ele sunt bruste, în forme si directii imprevizibile conducând uneori la schimbari substantiale în însa-si fizionomia mediului.
Profesorul Virgil Balaure evidentiaza doua categorii ale mediului extern[2]: macromediul respectiv micromediul.
Fig. nr. 2.1 Componentele mediului extern
|
|
|
Potentialii nou veniti (amenintarea mobilitatii) |
|
|
||
|
|
|
Examinând gradul de cultura al unei societati, este posibila identificarea principalelor credinte, valori si norme comportamentale care conduc societatea respectiva si în acest mod se obtin indicii pretioase asupra preferintelor pentru produse sau servicii. Credintele sunt transmise de la parinti la copii si vor fi accentuate de institutiile educationale, juridice si sociale. Unele credinte sunt stabile si nu se modifica de la o generatie la alta foarte mult. Astfel, credintele morale de exemplu, importanta onestitatii si valoarea vietii umane exista în oricare societate. Dar altele cunosc modificari dramatice. Familiile îsi reduc durata de viata si se refac rapid; influenta religiei a scazut. este alcatuit din ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului în care actioneaza firma. Pentru caracterizarea lui, comerciantul va avea în vedere: Nr. crt. |
Factori externi |
Coeficient de importanta al factorului |
Coeficientul care exprima posibilitatile de raspuns ale firmei |
Punctaj ponderat |
|
|
|
|
|
4=2x3 |
||
|
IV |
Puterea de negociere a cumparatorilor |
|||||
|
|
Gradul de organizare al cumparatorilor în asociatii |
|
|
|
||
|
|
Gradul de diferentiere al produsului |
|
|
|
||
|
|
Posibilitatile cumparatorului de a schimba furnizorul |
|
|
|
||
|
|
Puterea de cumparare scazuta si sensibilitatea la pret |
|
|
|
||
|
|
Cumparatorii se pot integra în amonte |
|
|
|
||
|
|
TOTAL |
|
X |
|
||
Continuare:
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||
|
|
Evaluarea capacitatii comerciale : Evaluarea capacitatii financiare : Evaluarea capacitatii productive : Evaluarea capacitatii manageriale : Evaluarea capacitatilor firmei în ansamblu : Tabelul nr. 2.11
Pentru o analiza de ansamblu construim urmatoarea histograma: Fig. nr. 2.7 Evaluarea capacitatilor firmei |
||||||||||||||||||||||||||||
Anghel l, Florescu C, Zaharia R, Marketing -probleme, cazuri, teste, Editura Marketer, Bucuresti, 1994
Florescu A, Marketing, Editura Marketer, Bucuresti, 1992
Golea Pompiliu, ELisabeta Nicorescu, Management si marketing - teorie si aplicatii", Constanta, 1997
Kotler Ph, Principiile Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998
Micu Adrian, Micu Angela, Marketing, Editura "Gaudeamus", Constanta, 1999;
Munteanu L, Marketing, Editura Junimea, iasi, 1996
Purcarea Anca Alexandra, Marketing, Editura Printech, Bucuresti, 1999
Sectoarele economice se deosebesc între ele din punctul de vedere al usurintei de intrare. E usor de deschis un mic restaurant dar este dificil de patruns într-un sector de high -tech. Principalele bariere de intrare sunt: necesar mare de capital; economii de scara; cerinte de brevetare si autorizare; posibilitati limitate de amplasare, de aprovizionare cu materii prime sau de distributie; cerinte de reputatie. O data patrunsa în sistem, o firma se poate confrunta cu bariere de mobilitate, atunci când încearca sa intre pe segmente de piata mai atragatoare. Adesea firmele se confrunta si cu bariere de iesire cum ar fi: obligatii legale sau morale fata de clienti, creditori si angajati; restrictii impuse de guvern; nivel scazut de valorificare a activelor, din cauza specializarii sau a uzurii morale; lipsa de alternative; grad mare de integrare pe verticala; bariere emotionale. Multe firme ramân într-un sector de activitate atata timp cât reusesc sa-si acopere costurile variabile si o parte din costurile fixe. Prezenta lor, însa diminueaza profiturile pentru toata lumea din ramura. Chiar daca unele firme nu vor sa iasa de pe piata, ar putea încerca sa-si reduca marimea.
|
