Acest tablou SWOT integreaza contributiile rapoartelor de analiza privind performantele sistemului CDI, organizarea si resursele din acest sistem, factorii interni de influenta si factorii externi de influenta.
|
Puncte tari Adoptarea in mare masura a prevederilor acquis-ului comunitar privind stiinta si cercetarea Adoptarea cadrului legislativ pentru un sistem unitar de evaluare si acreditare a organizatiilor CDI Existenta primei Strategii Nationale 2003-2007 in domeniul proprietatii intelectuale, precum si Planul de implementare al acesteia Existenta parcurilor industriale cu efecte stimulative asupra activitatii de CDI Aplicarea unor proceduri standard de evaluare a unitatilor si personalului din cercetare la nivelul CNCSIS Finantarea preponderent competitiva a programelor de cercetare Finantarea cercetarii multidisciplinare si/sau in consortii Echiparea unor universitati cu echipamente de cercetare performante prin Programul Bancii Mondiale Oferta educationala pentru domeniul ,,stiinta si tehnologie" este comparabila si compatibila cu cea a UE-25 |
Puncte slabe Un decalaj mare fata de tarile europene, conform principalilor indicatori de performanta: publicatii, brevete, r 232c26c ata de inovare, ponderea scazuta a produselor high-tech in exporturi Folosirea in evaluari interne a unor criterii diferite de cele recunoscute pe plan international sau neverificabile Absenta unei strategii nationale pentru domeniul CDI Lipsa unei coordonari unitare a sistemului CDI Cvasi-absenta unui manageriat performant orientat spre performante Cvasi-absenta monitorizarii derularii proiectelor CDI Inexistenta unui sistem integrat de evidenta si monitorizare a activitatii CDI Birocratia excesiva in plan financiar Impactul economic slab al activitatii CDI datorat slabei aplicabilitati a cercetarii Insuficienta mediatizare a stimulentelor interne si a oportunitatilor internationale pentru unitatile CDI Dezechilibru accentuat al distributiei unitatilor de cercetare in cele opt regiuni de dezvoltare - concentrarea a peste 40% din unitatile CDI in regiunea Bucuresti-Ilfov Lipsa masei critice CDI la nivel regional Orientarea întreprinderilor catre competitivitatea bazata pe costuri in dauna celei bazate pe inovare Numarul redus de cercetatori raportat la populatie in comparatie cu media europeana Imbatranire treptata a personalului de cercetare Lipsa de corelare intre criteriile de finantare prin intermediul diversilor ordonatori de credite Lipsa capitalului de risc Inexistenta unei strategii unitare de dotare a unitarilor de cercetare cu resurse de informare. Diseminarea slaba a rezultatelor cercetarii Componenta de inovare a sistemului CDI este de facto ignorata Infrastructura de inovare si transfer tehnologic este necorespunzatoare, atât ca numar de entitati cat si ca grad de diversificare a tipologiei Decalaje tehnologice si de competitivitate foarte mari fata de UE |
|
Oportunitati Ritmul de crestere a PIB-ului superior mediei europene "Noul start" al Strategiei Lisabona la nivelul Uniunii Europene (2005) Cresterea finantarii din fonduri publice Proiectul ,,Elaborarea Strategiei Nationale CDI pentru perioada 2007-2013" Proiecte din Planul sectorial dedicate dezvoltarii resurselor informationale ale sistemului CDI: "Sistem national unitar de informare si documentare stiintifica si tehnica - Unificarea sistemelor de biblioteci" si "Sistem integrat de informare tehnologica - Portal pentru servicii de informare" Programele Internationale de formare pentru diferite categorii de cercetatori - in special cele europene (Marie Curie) Programe europene de suport pentru reinsertia tinerilor cercetatori in sistemele CDI nationale Posibilitatea utilizarii (dupa intrarea in UE) a fondurilor structurale pentru cercetare-dezvoltare-inovare (in scopul asigurarii competitivitatii economice) Politica de dezvoltare pe regiuni va determina o echilibrare a distributiei teritoriale a activitatii de CDI Existenta primei Strategii Nationale 2003-2007 in domeniul proprietatii intelectuale, precum si Planul de implementare al acesteia, aprobate prin HG (1424/2003) Tendinta de crestere relativa a performantelor cercetarii fundamentale comparativa cu cea a unor tari europene, nu insa suficienta pentru recuperarea decalajelor existente Oportunitatea unei reforme a sistemului de evaluare a performantelor cercetarii conform criteriilor recunoscute pe plan international Oportunitatea restructurarii sistemului national de cercetare prin eliminarea actorilor slabi si încurajarea celor performanti |
Riscuri Mentinerea sau agravarea decalajelor actuale in lipsa unor reforme si restructurari ale sistemului CDI Neconstientizarea la nivelul clasei politice si a societatii in general a importantei vitale a CDI pentru dezvoltarea economico-sociala a României Cresterea finantarii publice a CDI sa nu fie dublata de o crestere corespunzatoare a contributiei private Incapacitatea de utilizare a fondurilor structurale datorita slabei conexiuni a sistemului CDI cu economia, dezvoltarea regionala etc. Cresterea brain-drain datorita lipsei facilitatilor de cercetare Riscul de necorelare a cercetarii cu cerintele efective ale întreprinderilor Riscul de marginalizare în continuare a inovarii Proiectul de elaborare a Strategiei 2007-2013 nu a fost promovat prin lege, fiind actualmente un proiect sectorial Nesustinerea culturii proprietatii intelectuale simultan cu aplicarea efectiva a legilor in domeniu Lipsa informatiilor despre noile tehnologii si piata de desfacere Descresterea, in ultimii ani, a numarului de cercetatori din domeniul stiintelor ingineresti si tehnologice, dar si din domeniul stiintelor naturale si exacte Rata mare de saracie si gradul ridicat de ocupare a fortei de munca in agricultura de subzistenta izoleaza sistemul CDI Gradul mediu de calificare scazut la nivel national afecteaza gradul de sofisticare a cererii interne, inclusiv pentru sistemul CDI Dificultati de aplicare a Procesului Bologna pentru sistemului de doctorat Paralelismele si suprapunerile existente in structura si activitatea CDI Dezvoltarea sistemului CDI poate fi afectata de ramânerile in urma in ceea ce priveste dezvoltarea societatii informationale Tendinta de copiere a experientei altor state poate conduce la o distribute defectuoasa a resurselor financiare destinate activitatii de CDI sau la alegerea unui set de politici economice inadecvat economiei statului in cauza Fuga creierelor poate continua si dupa restructurarea sistemelor de cercetare si a celui educational, astfel încât resurse financiare si eforturi socio-economice interne pot ajunge sa finanteze cresterea calitatii fortei de munca utilizate in cercetare si inovare de alte economii Riscul de a se mentine o oarecare ruptura intre interesele sectorului privat si cele ale sectorului public si a se bloca astfel cercul de potentare reciproca (reactie pozitiva, in cascada) a celor doua mari surse de resurse de cercetare |
EVALUAREA ORGANIZARII sI CONDUCERII CDI CONSIDERATII GENERALE
Problematica. Obiectul analizei este sistemul CDI din România.
Pentru România, perioada de tranzitie a reprezentat o etapa de transformari majore si in acest domeniul CDI sub aspect structural, institutional, functional si al relatiilor cu celelalte componente ale sistemului economic astfel încat configuratia actuala a sistemului CDI din România difera substantial de cea de la începutul anilor '90.
Sistemul cercetarii din România (sistem CDI) cuprinde:
organizatii (structurate in sub-sisteme)
sisteme de finantare;
legislatie;
politici;
resurse umane si materiale.
A. Sistemul CDI cuprinde numeroase unitati si este structural pe diverse niveluri:
Organisme cu rol de coordonare (Ministere, Academic, Consilii, Agentii etc.), care îndeplinesc una sau mai multe din atributiile de mai jos:
o Coordoneaza politicile de cercetare;
o Sunt ordonatori principali de credite, finantând institutii, programe sau proiecte (inclusiv de investitii);
o Au in subordine sau in coordonare organizatii CDI;
o Faciliteaza si îndruma activitatea CDI (de exemplu universitatile, in raport cu activitatea de cercetare din facultati si catedre sau din centrele universitare autonome);
o Sunt coordonatori de programe (de ex. AMCSIT);
o Joaca un rol in elaborarea politicii cercetarii.
Unitati CDI, subordonate sau coordonate de catre cele de mai sus, autonome sau independente (cf. observatiei de mai sus,
universitatea nu este o unitate CDI propriu-zisa, desigur acest aspect este
conventional, reprezentând una din optiunile posibile).
Unele unitati sau
subunitati pot capata temporar un anumit statut, de pilda
cel de "centre de excelenta", inclusiv "centre de excelenta ale
UE";
Infrastructuri care au rol suport in activitatile CDI: de ex. sistemul INFRATECH sau centrele de tip BCUM. Uneori sunt realizate prin asocierea unitatilor CDI (dar si a altor organizatii), sau prin crearea unor entitati autonome in cadrul unitatilor CDI;
Organizatii non-guvernamentale;
Organizatii « centrate pe un proiect» (consortii care deruleaza un anumit proiect de tip infrastructura).
B. Sistemul CDI din România este fragmentat in mai multe subsisteme. Principalele diviziuni (subsisteme) ale sistemului CDI vor fi numite pentru simplitate "sisteme de cercetare ". Ele sunt grupate in jurul urmatorilor coordonatori (ordonatori de credite):
Autoritatea Nationala pentru Cercetare stiintifica (ANCS) din Ministerul Educatiei si Cercetarii
Academia Romana
Academia de stiinte Medicale
CNCSIS (Consiliul National al Cercetarii s stiintifice din Invatamantul Superior)
Alte sisteme de cercetare "centralizate", de exemplu:
o Institute de cercetare din subordinea altor ministere;
o Academii "de ramura".
Subsistemele (sau "sistemele de cercetare") au fiecare propriul sistem de organizare, retea de institutii, principii de Finantare institutionala, sistem managerial etc. In mod clar sistemul este neunitar, fragmentar. Un exemplu concludent este acela ca România are mai multe sisteme diferite de "centre de excelenta".
Desigur, ar trebui luat in considerare si sistemul privat (liber, deschis), care nu este supus nici unei coordonari. Acest "subsistem" este foarte greu de evaluat, datorita lipsei unor date de încredere. Multe firme private au si CDI in obiectul de activitate, fara a desfasura in fapt astfel de activitati.
Ca urmare a acestei fragmentari a sistemului CDI in "subsisteme" si unitatile care apartin diverselor subsisteme sunt extrem de diverse. Ele sunt si extrem de numeroase. Numarul mediu de cercetatori pe unitate este mic, ceea ce indica faptul ca acestea nu au masa critica pentru o activitate eficienta. Analiza ar trebui sa duca la un "mapping" al sistemului CDI, inventariind institutiile din diverse domenii, dar si resursele umane si materiale care stau in spatele acestora. Se mai pot inventaria efectivele umane din sistemul CDI, cu distributia lor pe specialitati, domenii de lucru, calificare etc. Este interesant ca in aceasta perioada se discuta din nou despre privatizarea unor institute, ceea ce este de natura sa schimbe "peisajul CDI" pe parcursul derularii prezentului proiect.
Desigur si infrastructurile (in special legate de inovare si transfer de tehnologie) trebuie si ele inventariate. Acestea din urma sunt coordonate de catre ANCS (MEG).
C. Sistemele de finantare sunt de doua feluri, dupa modul de atribuire a fondurilor:
Finantare institutionala
Finantare "competitiva" (fondurile se obtin in urma unei competitii)
In prima categoric intra finantarea bugetara a institutiilor de cercetare ale Academiei Romane si finantarea nucleu a institutelor nationale. Institutele nationale primesc si fonduri de investitii.
Finantarea competitiva se face prin:
Planul National de Cercetare-dezvoltare si Inovare (PNCDI), prin programe specifice de ex. programul de Infrastructura INFRATECH pentru Transferul de Tehnologie si Inovare
Alte programe nationale, de ex. CEEX.
Sistemul de Granturi al MEG prin intermediul CNCSIS
Sistemul de Granturi al Academiei Romane
Privatizarea impune mentinerea obiectului de activitate timp de cinci ani, dar respectarea acestei clauze este de multe ori formal
Este interesant ca cea mai mare parte a fondurilor din sistemele competitive de Finantare sunt distribuite nediscriminatoriu (pot fi accesate de catre orice tip de unitate CDI). Mai mult, PNCDI favorizeaza finantarea consortiilor, ceea ce asigura un caracter multidisciplinar, cu angrenarea in proiecte comune a unor organizatii CDI, care fac parte din "sisteme de cercetare" diferite.
Planurile de colaborare internationala trebuie avute si ele in vedere. Ele se traduc in general prin acorduri bilaterale la nivel guvernamental. Pe de alta parte, participarea la proiectele europene nu trebuie vazuta numai prin prisma recuperarii fondurilor. Ele reprezinta o forma de integrare europeana si reprezinta o sansa pentru acces la cunoastere si la echipamente, pentru stabilirea de parteneriate, sporirea vizibilitatii si credibilitatii colectivelor CDI din România. Mai presus de toate ele reprezinta un mic (dar pretios) tezaur de experienta in procesul integrarii europene.
D. Legislatie.
Sistemul legislativ trebuie examinat din mai multe puncte de vedere. Se poate pune problema daca reglementarile in domeniu asigura un cadru legislativ:
Complet; .
Stabil;
Stimulativ;
Compatibil cu integrarea in UE.
E. Politici.
Organismele coordonatoare elaboreaza politic care trebuie inventariate. Desigur, este interesant in ce masura politicile aplicate in ultimii ani sunt coerente si au dat rezultate. Mai importanta este problema in ce masura politica actuala este clar definita, este una europeana (faciliteaza integrarea si beneficiaza de potentialele efecte ale acesteia).
Extrem de importanta ni se pare corelarea cu "Planul National de Dezvoltare"(2007-2013), strâns legat de fondurile structurale obtinute de la UE.
COMENTARII:
Desi sistemul CDI este destul de dispersat, nu se întrevad dificultati majore in identificarea surselor de informatie. Problemele majore sunt: consistenta si acuratetea informatiei. Faptul ca transparenta sistemului CDI este insuficienta ridica probleme mari, in raport cu vizibilitatea si credibilitatea acestuia.
|
