Poluarile mentionate provin, in rpincipal, din activitati ale industriei chimice (Terapia Cluj, Somes Dej), ale industriei metalurgice (SC PHOENIX SA Baia Mare) industriei extractive (E.M. Baia Sprie, E.M.Herja, E.M.Cavnic) si din zootehnie (Avicola Satu Mare, Agrocomsuin Bontida, Comsuin Moftin, Arocomsuin Bontida).

Bazinul hidrografic Cris

S-au inregistrat cazuri de depasire a limitelor admisibile pentru categoria a III-a, in sectiunile:

Aval Suplacu (substante petroliere);

Parhida (substante petroliere)pe raul Barcau.

In bazinul raului Barcau sunt situate unitati de extractie si prelucrare a titeiului, apartianand de Petrom Suplacu de Barcau.

Bazinul hidrografic Mures

Depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, s-au inregistrat in cazul urmatoarelor sectiuni de supraveghere de ordinul I:

Stanceni (Zn), Ungheni, Cipau, Chetani (P), Ocna Mures, Alba Iulia, Ghelmar, Branisca, Lipova, Arad (Zn), pe raul Mures;

Baia de Aries (Cu, Fe si Zn), Buru (Zn) si Luncani (Zn) pe raul Aries;

Amonte Blaj (Zn) si mihalt (Cr, Zn) pe raul Tarnava Mare;

Sarateni (Cl), Petrisat (Cr si Zn) pe raul Strei;

Santuhaln (Zn)pe raul Cerna;

Petrisat (Cr) pe raul Tarnava Mica, Barabant (Cu si Zn) pe raul Ampoi.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (SC Sometra SA Copsa Mica, Bicapa Tarnaveni, Azomures Tg.Mures), industria extractiva (E.M. Abrud, E.M. Baia de Aries), metalurgie (siderurgica Hunedoara), industria alimentara (Indagrara Arad).

Poluarile difuze cauzate de industria extractiva (exemplu bazinul hidrografic Aries) pot avea drept cauza apele de mina evacuate din galeriile active si parasite si apele care spala haldele de steril, dizolvand substantele active care se mai gasesc in minereu (Fe, Cu, Zn).

Bazinul hidrografic Bega-Timis

S-au inregistrat depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai multi indicatori, in urmatoarele sectiuni:

Otelec (P si Zn) pe raul Bega;

Pischia (Cd si P) si Cenei (CBO , P si Zn) pe raul Bega Veche;

Graniceri (Zn si P) pe raul Timis;

Otvesti (Fe) pe raul Poganis;

Moniom (P), Gataia (cianuri) si Partos(P si Zn) pe raul Barzava;

Varadia (P) pe raul Caras.

Principalii poluatori sunt municipiul Timisoara si fermele zootehnice de la Beregsau (pe Bega Veche), Comsuin Birda (pe Barzava) si Comseltest Padureni.

Bazinul hidrografic Jiu

Considerate in mod individual, situatii de neincadrare in limitele ategoriei a III-a (categoria D) s-au inregistrat, sporadic si nesemnificativ, in cazul urmatoarelor sectiuni:

Albesti (reziduu fix, Cl, Na) pe Amaradia, rau avand un grad mare de mineralizare;

Fata Motrului (P) pe raul Motru;

Racari, Podari si Zaval (P) pe raul Jiu;

Albesti (reziduu fix, Cl, Na,P )pe raul Amaradia.

Principalii poluatori din bazinul hidrografic Jiu sunt: municipiul craiova, DOLJCHIM Craiova, preparatiile miniere Lupeni si Petrila.

Bazinul hidrografic Olt

S-au inregistrat depasiri individuale ale limitei categoriei a III-a, la unul sau mai multi parametri, cu un grad mai mare sau mai mic de semnificatie, in urmatoarele sectiuni:

Amonte Balan (CCO-Cr, Fe si Zn), Tomesti (Zn), Sancraieni (Fe si Zn), Ilieni (Zn), Araci (Fe), Feldioara (CCO-Cr, CBO5, CCO-Mn, Fe, P si Zn), Fagaras (CCO-Cr, CCO-Mn, CBO5 Fe, P si Zn), Carta (CCO-Cr), Sebes (P), Caineni (Fe, CCO-Cr, Cu, Zn si P), Ramnicu-Valcea (P, Fe, Cu, Zn, Cd), Dragasani (P, Fe, Zn, Cd), Slatina (P), si Stoenesti (P), pe raul Olt;

Amonte confluenta raului Olt (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, Fe si Zn) pe raul Barsa;

Amonte confluenta Bod (CCO-Cr, Fe, P si Zn) pe raul Ghimbasel;

Rupea gara (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, P, Fe si Zn) pe raul Homorod;

Amonte Sibiu (CCO-Cr, P si aval Talmaciu (CCO-Cr, P) pe raul Cibin;

Nistoresti (P)si Falcoiu (P) pe raul Oltet;

Pielesti (P) si Resca (P) pe raul Teslui.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Nitramonia Fagaras, Oltchim Rm.Valcea, Romacril Rasnov, Colorom codlea, U.P.S. Govora, Viromet Victoria), industria celulozei si hartiei (Celohart Zarnesti), industria extractiva (E.M.Balan, E.M.Capeni etc.) si gospodarie comunala (Miercurea Ciuc, Brasov, Sibiu, Rm, Valcea, Slatina).

Bazinul hidrografic Arges-Vedea

S-au inregistrat depasiri ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, in cazul urmatoarelor sectiuni:

Vladeni si Alexandria (Cl, Na, P), precum si amonte confluenta cu Dunarea (NA, P) pe raul Vedea;

Rachitele (rez.fix, Cl, SO4Fe si Na si Ciobani (rez.fix, Cl, Na, SO4) pe raul Cotmeana;

Marzanesti (P) pe raul Teleorman.

Pentru bazinul Arges s-au produs unele depasiri ale limitelor admisibile pentru categoria a III-a de calitate, mai ales referitor la indicatorul P (fosfor total) intr-un numar destul de mare de sectiuni si anume:

Malu Spart (P), Budesti (O2, substante petroliere, P), Clatesti (P) pe raul Arges;

Ciumesti (Zn) pe raul Doamnei;

Oarja, Vadu Lat si Comana (P) pe raul Neajlov;

Suseni (P si Zn) si Uesti (P) pe raul Dambovnic;

Calugareni (P) pe raul Calnistea;

Baciu (P) pe raul Glavacioc;

Poenari (P) si Vidra (P) pe raul Sabar;

Colacu (P) pe raul Colentina;

Malu cu Flori (P) si Lunguletu (P) pe raul Dambovita.

Depasiri la alti indicatori:

Budesti (O2, CBO5, CCO-Mn, detergenti, substante petroliere) pe raul Dambovita;

Glambocata (reziduu fix, Cl, SO4) pe raul Sabar.

Principalele unitati poluatoare provin din industria chimica (Arpechim Pitesti), din industria constructoare de masini (Dacia Pitesti) sau din activitati din domeniul gospodaririi comunale (municipiile Bucuresti si Pitesti).

Bazinul hidrografic Ialomita

Cazurile de neincadrare in limitele categoriei a III-a de calitate (cu incadrare in categoria D) s-au produs in urmatoarele sectiuni:

Baltita (Cl, Na, produse petroliere, P, Zn) pe raul Cricovul Dulce;

Cosereni, Ciochina, Slobozia (Na) si Tandarei (Na, produse petroliere) pe raul Ialomita;

Tinosu (produse petroliere, cianuri, Zn) si Adancata (Cl, Na, produse petroliere) pe raul Prahova;

Moara Domneasca (cianuri, P, produse petroliere si Zn) pe raul Teleajen;

Sangeru (reziduu fix, Cl, Na si P) si Ciorani (reziduu fix, Cl, Na) pe raul Cricovul Sarat.

In afara de poluarile difuze si poluarile produse din cauze naturale (exemplu Cricovul Sarat), principalele surse de poluare punctiforme provin din activitati din industria chimica si petrochimica (Amonil Slobozia, Petrobrazi Ploiesti, Astra Ploiesti, Petrotel Teleajen), din industria alimentara (Ulcom Slobozia) si gospodarie comunala (Targoviste, Ploiesti, Slobozia).

Bazinul hidrografic Siret

Sectiunile in care valorile medii globale ale unor indicatori au depasit limitele categoriei a III-a (cu incadrare in categoria degradat) au fost urmatoarele:

Vorniceni (P) si Dolhesti (P) pe raul Somuzul Mare;

Itcani (P) si Liteni (P) pe raul Suceava;

Timisesti (produse petroliere) si Roman (produse petroliere si P) pe raul Moldova;

Argestru (P), Straja (P), Frunzeni (produse petroliere si P), aval lac agrement Bacsu (P) pe raul Bistrita;

Hutani (P), Dragesti (produse petroliere si P), Galbeni (P), Cosmesti , Lungoci si Sendreni (produse petroliere si P) pe raul Siret;

Amonte Tg. Ocna (Produse petroliere si P) si Adjud (P) pe raul Trotus;

Botarlau (produse petroliere si P) pe raul Putna;

Tulburea si Maicanesti (reziduu fix, Cl, Na, P) pe raul Ramnicu Sarat (caracterizat, cum de altel s-a mai mentionat, de o puternica incarcare minerala naturala);

Amonte Buzau (Na), Racovita (Fe) pe raul Buzau;

Negresti (CCO-Cr, P), Vaslui (P) si amonte Barlad (CCO-Cr, P), Munteni (P) si Umbrasti (produse petroliere si P) pe raul Barlad;

Satu Nou (P) si Muntenii de Jos (CCO-Cr si P) pe raul Vaslui.

Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti, Fibrex Savinesti, Azochim Roznov, Sofert Bacau), industria celulozei si hartiei (Letea Bacau), zootehnie (Suinprod Neamt, Agricola Bacau) sau din activitati din domeniul gospodariei comunale (Bacau, Barlad, Vaslui).

Bazinul hidrografic Prut

Cazurile in care, indiferent de calitatea globala a sectiunii, concentratiile medii ponderate au depasit limitele admisibile ale categoriei a III-a, la unul sau mai multi indicatori, s-au produs in sectiunile:

Dranceni (P), Oancea si Sivita (produse petroliere) pe raul Prut;

Todireni (CBO5, CCO-Cr, P), Victoria (CCO-Cr, Fe) si Chiperesti (CBO5, CCO-Cr, P) pe raul Jijia;

Amonte Leorda (Fe) pe raul Sitna;

Sipote (CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, P) pe raul Bahlui;

Havarna (CBO5, CCO-Cr) pe raul Baseu.

In afara de poluarile difuze , destul de importante, poluarile punctiforme provin dactivitati zootehnice (Comton Tomesti), industrii (Antibiotoce Iasi etc.) si gospodaria comunala (Botosani, Iasi, Husi).

Principalele tronsoane de rau caracterizate de o poluare accentuata a apei (categoria D) sunt prezentate in tabelul 3.5.

Pentru o serie de tronsoane evidentiate mai sus se poate observa impactul unor surse de poluare industriale sau orasenesti asupra cursurilor de apa respective: E.M. Baia Borsa, E.M.Turt, E.M.Certej, E.M. Rodna, E.M.Cavnic, E.M.Baia Sprie, Suplacu de Barcau, Bicapa Tarnaveni, Celohart Zarnesti, Petrobrazi Ploiesti, Petrotel Teleajen, municipiile Sibiu,, Bucuresti, Vaslui, Botosani etc.

Nr.

Crt.

Bazinul

Hidrografic

Cursul de apa

Tronsonul

Lungime (km)

Somes - Tisa

Cisla

Baia -Borsa- confluenta cu raul Viseu

Tarna Mare

Bocicau

Turt

E.M.Turt-confluenta cu raul Tur

Bailor

E.M.Rodna-confluenta cu raul Somesul Mare

Lapus

Amonte confluenta cu raul Somes

Cavnic

E.M.Cavnic-confluenta cu raul Lapus

Sasar

E.M.Baia Sprie-confluenta cu raul Lapus

Crisuri

Barcau

Suplacu de Barcau-Chiribis

Barcau

Sarsig-Parhida

Mures

Abrud

Amonte confluenta cu raul Aries

Aries

Confluenta cu raul Abrud- confl. cu Ocolisel

Certej

Amonte confluenta cu raul mures

Tarnava Mica

Tarnaveni-Cetatea de Balta

Olt

Olt

Confl.Barsa-confl.Cartisoara

Barsa

Zarnesti-confluenta cu raul Olt

Cibin

Mohu-confluenta cu raul Olt

Vedea

Cotmeana

Izvoare-Poiana Lacului

Arges

Dambovita

Glina-confluenta cu raul Arges

Ialomita

Cricovul Sarat

Izvoare-varsare

Prahova

Aval Brazi-confluenta cu raul Ialomita

Teleajen

Evacuare Petrotel- confl. cu raul Prahova

Siret

Vaslui

Vaslui-confluenta cu raul Barlad

Barlad

Tecuci-confluenta cu raul Siret

Slanic

Amonte confluenta cu raul Buzau

Geru

Amonte confluenta cu raul Siret

Rm.Sarat

Amonte confluenta cu raul Siret

Prut

Podriga

Darabani-confluenta cu raul Baseu

Baseu

Havarna-ac.Negreni

Sitna

Botosani- cofluenta cu raul Burla

Bahluet

Amonte confluenta cu raul Bahlui

Jijija

Trusesti-confl.Prut

Miletin

N.Balcescu-confluenta cu raul Jijia

Bahlui

Harlau-confluenta cu raul Jijia

3.5 MONITORINGUL LACURILOR NATURALE SI ARTIFICIALE

In anul 2002 activitatea de monitorizare a calitatii apelor, a inclus 111 lacuri (naturale si artificiale) din care in :

Bazinul hidrografic Tisa: 1;

Bazinul hidrografic Arges: 12;

Bazinul hidrografic Somes: 4;

Bazinul hidrografic Ialomita: 8;

Bazinul hidrografic Mures: 6;

Bazinul hidrografic Siret: 19;

Bazinul hidrografic Baga-Timis: 4;

Bazinul hidrografic Prut: 9;

Bazinul hidrografic Nera-Cerna: 3;

Bazinul hidrografic Dunare: 13;

Bazinul hidrografic Jiu: 2;

Bazinul hidrografic Litoral: 7;

Bazinul hidrografic Olt : 11.

Caracterizarea globala a calitatii apelor acestoe lacuri s-a facut prin interpretarea rezultatelor analizalor efectuate, in campanii sezoniere, cu referire la incadrarea in categorii de calitate.

Determinarea gradului de trofie a apei lacurilor s-a efectuat prin urmarirea evolutiei valorilor urmatorilor indicatori fizico-chimici si biologici:

Temperatura apei;

Transparenta;

Regimul de oxigen;

Regimul de nutrienti;

Evolutia biocenozelor (biomasa fitoplanctonica si radul de trofie) in functie de limitele prevazute in standardele in vigoare.

Din analiza datelor se constata ca:

Situatia referitoare la troficitatea apei lacurilor (tabelul 3.8) evidentiaza urmatoarele aspecte globale:

Nr.crt

Nr.crt.

Bazin

Hidro-grafic

Lacul

Cursul de apa pe care este amplasat lacul

Volumul total (milioane m³)

Folosinta principala

Calitatea apei(categoria)

denumire

Tip

Chimica

Biologica

O:

Oligotrof

M:

Mezotrof

E:eutrof

1.Bazinul hidrografic Tisa

Calinesti -Oas

Acumulare

Tur

complexa

I

O-M

2.Bazinul hidrografic Somes

Cobilita

Acumulare

Bistrita

complexa

I

O-M

Gilau

Acumulare

Somesul Mic

complexa

I

M

Stramtori

Acumulare

Firiza

complexa

I

O -M

Varsolt

Acumulare

Crasna

complexa

I

M

3.Bazinul hidrografic Mures

Ighis

Acumulare

Ighis

Alimentari cu apa

I

O-M

Bezid

Acumulare

Cusmed

complexa

I

O

Petresti

Acumulare

Sebes

Energie elecrica

I

O

Nedeiu

Acumulare

Sebes

Energie electrica

I

O

Teliuc

(Cincis)

Acumulare

Cerna

Alimentari cu apa

I

O-M

Hateg

Acumulare

Raul Mare

Complexa

I

O

4.Bazinul hidrografic Bega-Timis

Surduc

Acumulare

Gladna

complexa

I

M

Trei Ape

Acumulare

Timis

complexa

I

M

Gozna

Acumulare

Barzava

complexa

I

M

Secu

Acumulare

Barzava

complexa

I

O-M

5.Bazinul hidrografic Nera-Cerna

Taria

Acumulare

Taria

Alimentari cu apa

I

O-M

Herculane

Acumulare

Cerna

complexa

I

O-M

Valea lui Iovan

Acumulare

Cerna

complexa

I

O

6.Bazinul hdrografic Jiu

Valea de Pesti

Acumulare

Jiul de Vest

alimentari cu apa

I

O

Isalnita

Acumulare

Jiu

alimentari cu apa

I

O-M

7.Bazinul hidrografic Olt

Mestea-canu

Acumulare

Olt

Alimentari cu apa

I

O

Frumoasa

Acumulare

Frumoasa

Alimentari cu apa

I

O

Sacele

Acumulare

Tarlung

Alimentari cu apa

I

O -M

Dopca

Acumulare

Valea Mare

Alimentari cu apa

I

O

Gura Raului

Acumulare

Cibin

Alimentari cu apa

I

O -M

Ramnicu-Valcea

Acumulare

Olt

Energie electrica

II

M

Babeni

Acumulare

Olt

Energie electrica

II

M

Vidra

Acumulare

Lotru

complexa

I

O

Bradisor

Acumulare

Lotru

complexa

I

O

Slatina

Acumulare

Olt

Energie electrica

I

M

Scorei

Acumulare

Olt

Energie electrica

II

E

8.Bazinul hidrografic Arges

Vidraru

Acumulare

Arges

complexa

I

O

Zigoneni

Acumulare

Arges

Energie electrica

I

O

Valcele

Acumulare

Arges

Energie electrica

I

O

Budeasa

Acumulare

Arges

complexa

I

O -M

Golesti

Acumulare

Arges

complexa

I

0 -M

Rausor

Acumulare

Raul Targului

Energie electrica

I

O

Gradinari

Acumulare

Ilfovat

complexa

II

M

Facau

Acumulare

Ilfovat

Irigatii

I

M

Pecineagu

Acumulare

Dambovita

Energie electrica

I

O

Vacaresti

Acumulare

Dambovita

complexa

I

O -M

Lacul Morii

Acumulare

Dambovita

Energie electrica

I

M

Cernica

Acumulare

Colentina

complexa

II

M

9.Bazinul hidrografic Ialomita

Snagov

Natural

Ialomita

Agrement

II

M -E

Caldarusani

Natural

Ialomita

Agrement

II

M -E

Amara

Natural

Ialomita

Terapeutic

Fundata

Natural

Ialomita

Terapeutic

Pucioasa

Acumulare

Ialomita

Alimentari cu apa

I

O

Paltinu

Acumulare

Doftana

Alimentari cu apa

I

O

Dridu

Acumulare

Ialomita

complexa

II

M

Maneciu

Acumulare

Teleajen

complexa

I

O

10.Bazinul hidrografic Siret

Rogojesti

Acumulare

Siret

complexa

I

O-M

Bucecea

Acumulare

Siret

complexa

I

O-M

Galbeni

Acumulare

Siret

complexa

II

E

Calimanesti

Acumulare

Siret

Energie electrica

II

M

Dragomirna

Acumulare

Dragomirna

Alimentari cu apa

I

M

Izvorul Muntelui

Acumulare

Bistrita

complexa

I

O -M

Batca Doamnei

Acumulare

Bistrita

Energie electrica

I

O

Poiana Uzului

Acumulare

Uz

Alimetari cu apa

I

M

Tungujei

Acumulare

Sacovat

complexa

I

M

Cazanesti

Acumulare

Stavnic (Durduc)

complexa

I

M

Puscasi

Acumulare

Racova

complexa

I

M

Solesti

Acumulare

Vasluiet

complexa

I

M

Rapa Albastra

Acumulare

Simila

complexa

I

M

Cuibul Vulturilor

Acumulare

Tutova

complexa

I

M

Jirlau

Acumulare

Valea Boului

Piscicultura

D

E

Amara

Acumulare

Buzoel

Piscicultura

D

E

Balta Alba

Acumulare

Boldul

Terapeutica

Siriu

Acumulare

Buzau

complexa

I

O -M

Candesti

Acumulare

Buzau

complexa

I

O -M

11.Bazinul hidrografic Prut

Stanca Costesti

Acumulare

Prut

complexa

I

M

Cal Alb

Acumulare

Baseu

complexa

II

M

Negreni

Acumulare

Baseu

complexa

III

M -E

Mileanca

Acumulare

Podriga

complexa

III

M

Catamaresti

Acumulare

Sitna

complexa

II

E

Dracsani

Acumulare

Sitna

complexa

III

E

Halceni

Acumulare

Miletin

Alimentari cu apa

D

M -E

Parcovaci

Acumulare

Bahlui

Alimentari cu apa

I

O -M

Tansa

Acumulare

Bahlui

complexa

III

M -E

12.Bazinul hidrografic Dunare

Ciuperca

Lunca

Dunare

Agrement

III

M

Razelm

Natural

Dunare

Piscicultura

III

M

Galatui

Natural

Berza

Piscicultura

I

M

Sinoe

Natural

Dunare

Piscicultura

II

M -E

Bugeac

Natural

Dunare

Piscicultura

III

E

Oltina

Natural

Dunare

Piscicultura

III

E

Portile de fier I

Acumulare

Dunare

Energie electrica

I

M -E

Portile de fier II

Acumulare

Dunare

Energie electrica

I

M -E

Mariuta

Acumulare

Mostistea

complexa

I

M

Fundulea

Acumulare

Mostistea

complexa

I

M

Gurbanesti

Acumulare

Mostistea

complexa

I

M

Frasinet

Acumulare

Mostistea

complexa

I

M

Iezer

Acumulare

Mostistea

complexa

I

M

13.Bazinul hidrografic Litoral

Tasaul

Natural

Piscicultura

II

E

Siutghiol

Natural

Piscicultura

III

M -E

Techirghiol

Natural

Piscicultura

Tatlageac

Natural

Piscicultura

III

M -E

Mangalia

Natural

Piscicultura

III

M -E

Nuntasi

Natural

Piscicultura

III

E

Corbul

Natural

Piscicultura

III

E

Tabelul 3.7. Incadrarea principalelor lacuri din Romania in categorii de calitate,

conform CN. AR.SA, in anul 2002

Tabelul 3.8. Incadrarea principalelor lacuri din Romania pe grade de troficitate, in anul 2002

O: oligotrof;

M: mezotrof;

E: eutrof;

O -M: oligo-mezotrof;

M - E: mezo-eutrof.

Analiza valorilor indicatorilor fizico-chimici si biologici a celor 111 de lacuri monitorizate a continuat sa prezinte in anul 2002, imbunatatirea calitatii acestora, fapt care, s-a evidentiat prin reducerea numarului de lacuri eutrofe, de la 22 in anul 1999, reprezentand 23%, la 20 in anul 2000, reprezentand 21,7%, la 14 in anul 2001, reprezentand 17,7% si la 11 in anul 2002, reprezentand 11,58%. De asemenea, imbunatatirea calitatii apei s-a evidentiat si prin reducerea numarului de lacuri din categoria mezotrofa si trecerea lor in categoria oligo-mezotrofa in cazul bazinelor hidrografice Nera-Cerna si Jiu ( de la 1 lac oligo-mezotrof, 1 lac mezotrof in 2001 la 2 lacuri oligo-mezotrofe in 2002 bazinul hidrografic Nera - Cerna; de la 1 lac mezotrof - 50% in 1999 la 1 lac oligo-mezotrof in 2002 bazinul hidrografic Jiu.).

In anul 2002 s-a inregistrat reducerea numarului de lacuri din categoria oligotrofa de la 33 (reprezentand 31.6%) in 1999 la 20 (reprezentand 21.05%) I cresterea numarului de lacuri oligo-mezotrofe la 20 (reprezentand 21.05%) fata de 9 (reprezentand 9.5%) in anul precedent.

3.6 MONITORINGUL APELOR SUBTERANE

Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane freatice se desfasoara la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul statiilor hidrogeologice, cuprinzand unul sau mai multe foraje de observatie.

Pentru monitorizarea acviferelor freatice au fost create mai multe categorii de statii hidrogeologice:

Actualmente, pentru supravegherea calitatii apelor freatice, se face uz de forajele retelei hidrogeologice de stat, considerate reprezentative, cu mentiunea ca se afla in curs de desfasurare, sub organizarea Companiei Nationale "Apele Romane", o actiune de reconsiderare a structurii spatiale a subsistemului ape subterane freatice, in vederea optimizarii activitatii de cunoastere a calitatii acestor ape, la nivelul directiilor bazinale, urmarindu-se, totodata, si o perfectionare metodologica.

Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorita activitatilor antropice si pentru determinarea impactului care-l pot avea diverse surse de poluare asupra freaticului, se fac masuratori si observatii periodice si in forajele de poluare amplasate in jurul marilor surse de poluare, in fiecare bazin hidrografic.

Calitatea apelor freatice la nivel national

Facand o evaluare globala a informatiilor partiale, pe bazine hidrografice, o prima constatare este legata de situatia critica a calitatii acviferului freatic, din numeroase zone ale tarii, influentat puternic de impactul antropic exogen, chiar daca in ultima vreme s-a produs o reducere a volumului productiei industriale si, deci, a cantitatilor de substante poluante evacuate in receptorii naturali.

In regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificari cantitative si calitative, datorita executarii unor lucrari hidroameliorative si hidrotehnice, inclusiv captari, precum si datorita poluarii, cu deosebire in cazul apelor freatice.

In unele zone ale tarii s-au produs cresteri importante ale nivelurilor piezometrice, potentate in anii bogati in precipitatii, ex: campiile Bailesti, Romanati si Baragan (2-15m), precum si in Dobrogea de sud (3-10m), fenomene legate de sistemele de irigatii din aceste zone, incorect proiectate, executate si exploatate.

In alte zone s-au produs scaderi importante ale nivelurilor piezometrice, datorita prelevarilor excesive de apa subterana, prin captari (exemplu Bucuresti, in cazul "Stratelor de Fratesti" cu scaderi ale nivelurilor de 20-50m) sau ca urmare a asecarilor din zonele miniere (exemplu Rovinari, cu scaderi de peste 80m). pericolul cel mai mare in acest caz il reprezinta atragerea accelerata de ape poluate spre zonele depresionate si scaderea drastica a debitelor exploatate ale captarilor din zonele afectate.

O alta constatare importanta este cea legata de modificarile calitative ale apelor subterane, produse prin poluarea cu substante impurificatoare care altereaza calitatile fizice, chimice si biologice ale apei.

Astfel, majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procesul de contaminare a apei cu azotati (NO ). Poluarea se resimte insa diferentiat, existand zone in care acviferul este intens poluat cu concentratii ce se situeaza peste limita din STAS 1342/91 pentru acest indicator ( Campania inferiuara a Semesului, CuluarulCrasnei, zona mediana a Campaniei Banatene; Culuarul Muresului pe tronsonul Reghin-Ludus;Culuarul Tarnavei Mari in aval de Sighisoara; zonele depresionare montane si submontane drenate de Olt-Ciuc, Brasov, Fagaras si Cibin; Campia inferioara a Dunarii pe tronsonul Calafat-Giurgiu; Campia piemontana a Ploiestiului;Culuarul Ialomitei pe Tronsonul Urziceni-Tandarei; Campia Baraganului de Nord; Culuarul Siretului pe tronsonul aval Roman-amonte Adjud; Culuarul Bistritei aval Piatra Niamt; Culuoarul Trotusului pe tronsonul aval Onesti- amonte Adjud; depresiunea intracolinara a Sitnei aval Botosani; Culoarul Bahluiului aval Podu Ilioaiei; Culoarul Prutului aval Ungheni; estul Campiei Covurlului si Campia inferioara a Siretului precum si jumatatea estica a Dobrogei de sud ) si zone in care valoarea este sub 45 mg/l, concentratie admisa de STAS 1342/91.

Cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si cumulative.

Astfel, o sursa cu pondere importanta o constituie spalarea permanenta a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti oxizi de azot (NO

O alta sursa cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafata (rauri si lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati. La aceste doua surse cu functionalitate continua se adauga sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. In aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putand atinge valori situate in jur de 300 mg/l. acviferele astfel contaminate sunt de tip insular, iar trecerea la exploatarea apei pentru utilizari casnice si agricole a contribuit la mentinerea suprafetelor contaminate in general in limitele arealelor de intravilan.

In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati (PO ), suprafetele afectate sunt mai restranse, existand numeroase acvifere in care prezenta acestui indicator nu a fost semnalata in cadrul detereminarilor curente care s-au efectuat in anul 200 si pentru acest indicator de calitate conditiile de poluare a apelor subterane freatice sunt in general similare cu cele ale azotatilor.

O situatie cu totul aparte o reprezinta contaminarea intensa cu substatne organice, amoniu si mai ales poluarea bacteriana.

Formele cele mai intense de depreciere multipla a calitatii s-au identificat in zonele intravilan rural, unde datorita lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide ajung in subteran direct (prin intermediul latrinelor nepermeabilizate sau santurilor arterelor stradale), cat si indirect (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi improvizate de gunoi etc.).

In functie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecarui bazin hidrografic, se constata la nivelul tarii noastre urmatoarele categorii de poluare: cu produse petroliere, cu produse rezultate din procesele industriale, cu produse chimice utilizate in agricultura, cu produse menajere si rezultate din zootehnie, mixa.

De exemplu:

poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafata de cca 70 kmp, datorita rafinariilor Petrobrazi, Astra si Petrolul Ploiesti;

poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combaterea daunatorilor din agricultura (compusi azotici - NH NO si NO , fosfati, pesticide etc.) fie in zona marilor producatori de astfel de substante (AZOMURES, ARCHIM Arad, DOLJCHIM Craiova, OLTCHIM Rm.Valcea, AZOCHIM Roznov etc.), fie in camp prin administrarea incorecta a acestora. Poluarea difuza a acviferelor freatice produsa in acest fel a afectat in special puturile individuale din zonele rurale, dar si multe captari de ape subterane;

poluare cu produse rezultate din procesele industriale, in care sunt cuprinsi o gama variata de poluanti, a zonelor din jurul marilor platforme industriale (VICTORIA Fagaras, Codlea, Tohanu Vechi, Zarnesti, Bod, Isalnita Craiova etc.)

poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica (substante organice, compusi azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari orase (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava etc), din zona marilor complexe zootehnice (Carei, Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Bailesti etc.).

Efectuand o analiza la nivelul intregii tari, pe baza datelor prezentate de catre Directiile de apa bazinale in contributiile trimise pentru anul 2000, privind poluarea forajelor din stratul freatic si a celor de adancime, neluand in considerare forajele de poluare existente in jurul marilor platforme industriale, referitor la 4 dintre poluantii ce intra in categoria indicatori indezirabili, si anume: amoniu (NH ), azotati (NO ), substanta organica exprimata prin CCO-Mn si fosfati (PO ), putem concluziona:

Referitor la STAS 1342/91 - Apa Potabila - STAS-ul pe baza caruia se face interpretarea rezultatelor obtinute in urma monitorizarii si analizarii probelor de apa prelevate din foraje, situatia depasirilor limitelor admise de STAS, (in procente), se prezinta astfel:

stratul freatic: pentru NH in 77,78% din foraje; pentru CCO-Mn in 80,78% din totalul forajelor analizate si pentru PO in 51% din foraje;

stratul de adancime: pentru NH in 68,47% din forajele studiate; pentru CCO-Mn in 53,26% din foraje; pentru NO in 36,9% iar pentru PO in 38% din foraje.

Din aceste date rezulta ca resursele acvifere freatice, in special, prezinta un risc ridicat la poluare, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt. Din acest motiv ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populatie in multe zone ale tarii.

Este important de precizat ca poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila cu consecinte grave asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile. Acest lucru a dus la condamnarea unor captari din acviferul freatic si la cautarea si punerea in functiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi si cheltuieli apreciabile. De aceea, in cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de prevenire a proceselor de degradare calitativa, de fapt a tuturor resurselor de apa.

3.7 MONITORINGUL APELOR MARINE LITORALE

Dunarea, ecosistemul deltaic precum si ecosistemele costiere, reprezentand puncte de confluenta ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activitati umane.

Avand in vedere faptul ca, numeroase substante toxice, cu tendinte de concentrare si cumulare in sedimentele si aluviunile sistemului de lacuri si balti, specific Deltei Dunarii, atat prin circulatia sezoniera a apei din Dunare spre lacuri in perioadele cu ape mari, cat si faptul ca din potentialul piscicol al Romaniei, jumatate este situat in Delta Dunarii, s-au luat toate masurile necesare, pentru dotarea laboratorului de ecotoxicologie al A.R.B.D.D. cu aparatura performanta, necesara efectuarii analizelor de micropoluanti.

Calitatea apei fluviului Dunarea in teritoriul rezervatiei a fost urmarita pe o lungime de 338 km, cuprinzand cinci tronsoane si avand la baza masuratorile analitice in zece sectiuni de supraveghere in cadrul companiilor trimestriale de recoltare:

Conform prevederilor STAS 4706/88 privind calitatea pentru apele de suprafata, fluviul Dunarea se incadreaza in categoria I de calitate, cu exceptia unor parametri specifici de poluare: fenoli (calitatea a II-a de calitate), pesticide organoclorurate, metale grele (cadmiu, fier, nichel, zinc).

In cadrul laboratorului de ecotoxicologie al ARBDD, prin programl propriu de activitate, au fost efectuate incepand cu anul 1995, analize ale pesticidelor organo-clorurate, prezente atat in apa fluviului Dunarea, cat si in lacurile si canalele Deltei Dunarii. Una din grupele de insecticide organo-halogenate analizate a fost aceea a HCH-ului (hexaclorciclohexan), inclusiv compusul cel mai toxic, LINDAN-ul.

In anul 2002 concentratii mai mari peste limita maxima admisa, conform STAS 4706/88, au fost inregistrate in aproape toate sectiunile monitorizate, aceasta datorandu-se in special traficului intens de nave fluviale, a tranzitului maritim si a porturilor de pe Dunare din Romania si Ucraina.

Din datele prezentate se constata ca transportul naval, continua sa fie una din sursele de poluare a mediului acvatic pe teritoriul R.B.D.D., implicate fiind atat navele maritime de mare tonaj (care circula pe bratul Sulina), cat si navele de mica capacitate (folosite pentru pescuit, transporturi, turism etc.).

In perioada de exploatare normala, navele pot descarca legal sau ilegal o mare varietate de substante, fie direct in mediul acvatic, fie indirect prin intermediul atmosferei. Acesti poluanti cuprind in special hidrocarburi si deseuri de hidrocarburi, substante lichide nocive, care pot avea efecte immediate sau pe termen lung asupra mediului acvatic.

Problema anihilarii efectelor negative ale influentelor exercitate de transportul naval, activitatile portuare si de reparatii de nave, presupune gasirea unui instrumentar de lucru, care sa asigure controlul eficient al calitatii tuturor factorilor naturali sau antropici.

Starea mediului marin si a zonei costiere

Marea Neagra are o suprafata de 413.490 kmČ; adancime maxima de 2.245 m; volum de apa de 529.955 kmł; lungimea tarmurilor 4.020 km.

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru si Kizil, fapt care duce la salinitate redusa 20-22%.

In aportul fluvial, apreciat la 346 kmp, 78% apartine raurilor din nord-vestul bazinului, iar dintre acestea evident Dunarii.

Urmare a deficitului de aluviuni, cat si a reducerii aportului Dunarii, plajele sufera un proces rapid de erodare.

Marea Neagra este supusa in zona litoralului romanesc unui proces de poluare urmare a poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cat si prin activitatea portuara intensa.

Sursele de poluare ale apelor Marii Negre din sectorul romanesc sunt: Platforma Industriala Navodari, apele uzate industriale si menajere insuficient epurate, provenite de la statiile de epurare ale oraselor Constanta si Mangalia.

Pana in prezent in Marea Neagra au fost inventariate aproximati 1500 specii de vertebrate si nevertebrate. Urmare a accentuarii poluarii industriale si orasenesti din ultimele doua decenii s-a constatat reducerea unor specii de pesti rapitori, cat si a unor specii de pesti cu importanta economica: scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni.

Datorita aportului permanent a apelor Dunarii, cat si regimului vanturilor si curentilor marini, factorii abiotici in zona litoralului romanesc suporta importante variatii sezoniere.

Monitorizarea zonei litorale este instrumentul principal de supraveghere a calitatii mediului marin.

Principalii indicatori fizico-chimici au fost:

Temperatura apelor marine litorale, monitorizata in punctul de referinta de la litoralul romanesc - Constanta - a avut o evolutie normala in cadrul ciclului annual. Cele mai mici valori s-au inregistrat iarna (minima 1,7ș C in ianuarie) si cele mai mari vara (maxima 26,6ș C), in acord cu evolutia temperaturii aerului. Mediile lunare s-au situat peste valorile de regim din ultimile doua decenii, cu exceptia lunii octombrie. Diferente pozitive mai insemnate, depasind 3,0ș C, s-au inregistrat in lunile noiembrie (3,6șC) si respectiv decembrie (4,2șC), determinate in principal de particularitatile regimului termic al aerului, deosebit de ridicat pentru acest sezon, si probabil circulatiei atmosferice, predominante din sectorul nordic. De altfel, valorile medii din lunile mentionate se situeaza la cele mai ridicate cote din 1980 pana in prezent. Singura abatere negativa, inregistrata in octombrie, are o valoare nesemnificativa, ea reprezentand doar 0,1șC.

Temperaturile deosebit de ridicate din vara anului 2000, precum si caracterul bland al iernii au facut ca valoarea medie anuala din acest an (13,1șC) sa fie cu 1,3șC mai mare decat media multianuala (1980-2001).

Salinitatea apelor litorale a avut valori care s-au incadrat, in general, in regimul normal pentru litoralul romanesc, valorile zilnice la Constanta, osciland in domeniul 9,03 -18,55 g/l. mediile lunare, anuland caracterul deosebit de fluctuant al variatiilor zilnice, s-au inscris intr-un domeniu mai restrans si mai omogen de valori, de la 13,69 g/l in mai la 17,99 g/l in iulie. Cu doua exceptii, inregistrate in mai, si respectiv, in octombrie, mediile lunare s-au situat peste nivelul mediu multianual din intervalul 1980-1999, cea mai importanta abatere pozitiva fiind inregistrata in luna iulie.

La nivelul intregului ciclu annual, valorile medii ale salinitatii arata un excedent de 0,56 g/l in raport cu ultimii 20 de ani, situatie atribuita, in principal, caracterului secetos al anului 2000 si in consecinta a unui volum scazut de apa fluviala antrenatde-a lungul cordonului litoral.

Oxigenul dizolvat: In concordanta cu particularitatile regimului termic si salin din 2000, mai ridicat decat in mod obisnuit, concentratia O2 a inregistrat valori sub nivelul mediu de referinta, media anuala reprezentand 311,6μM in 2000, fata de 323,8μM in intervalul 1980-1999.

Gradul de saturare al apei marine in oxigen a marcat o usoara crestere in raport cu ultimii 3-4 ani, media anuala (102,%) egaland-o pe cea a ultimelor doua decenii (102,8%).

CBO :In 2000 valorile medii pentru CBO au fost de 5,50 mg/l pentru Navodari, 8,48 mg/l pentru Constanta si 10,80 mg/l pentru Mangalia. Aceste date confirma rezultatele din anii anteriori prin care se evidentiaza o poluare organica ridicata pentru zona sudica a litoralului.

Sarurile minerale nutritive; Analiza datelor inregistrate la Constanta in anul 2000, evidentieaza continuarea procesului de scadere a stocului de fosfor mineral, media anuala (0,46μM) fiind de doua ori mai mica decat media anului precedent (0,85μM) si de noua ori decat a intervalului de referinta (1980-2001).

Starea fondului piscicol si a altor resurse biologice din apele naturale dulcicole, salmastre si marine.

Starea fondului piscicol marin

In perioada martie - octombrie 2002 activitatea de pescuit industrial la litoralul romanesc s-a defasurat in dou aprincipale sectoare:

Pescuitul pasiv (stationar), practicat de-a lungul intregului litoral, in 16 puncte pescaresti (Portita - 2 mai), cu taliene instalate la adancimi de 3,0 - 11,0

Pescuitul activ, cu 12 nave trauler costier, in zona de larg, la adancimi mai mari de 20m.

S-a observat o distributie neuniforma a aglomerarilor pescuibile ale principalelor specii de pesti, atat in zona talienelor cat si in cea de activitate a navelor trauler, in functie de sector, sezonul de pescuit si evolutia factorilor hidrologici precum si de abundenta hranei, confirmand tendintele din anii anteriori.

In capturile pescuitului stationar (aprilie-septembrie) s-a remarcat dominanta speciilor traditionale: aterina, rizeafca, sprot, hamsie, bacaliar si guvizi, alaturi de care a aparut o serie de alte specii. Anul 2002 poate fi denumit "anul de hamsie", aceasta specie al carui stoc exploatabil si-a mentinut aceeasi tendinta de refacere, a dominat capturile de la taliene, pe intreg sezonul, dar mai ales in intervalul mai-august.

Ponderea speciilor valoroase (sturioni, calcan, rechin, zargan, stavrid, chefal si lufar) a continuat sa fie foarte redusa; stocurile acestora, cu exceptia celor de stavrid, chefal si lufar, care in ultimii ani manifesta o tendinta de refacere, continua sa se mentina intr-o stare critica.

In pescuitul activ, principala specie pescuita a fost sprotul cu o pondere de peste 90%, alaturi de care a aparut si bacaliarul si sporadic hamsia in lunile de vara iar stavridul si lufarul la sfarsitul sezonului de pescuit, in lunile septembrie si octombrie.

Starea sistemului si resursele vii marine. Situatia speciilor periclitate.

In cadrul ecosistemului Marii Negre au fost studiate urmatoarele componente biologice: bacterioplanctonul, fitoplanctonul, zooplanctonul si bentosul.

Bacterioplanctonul

La nivelul anului 2002 valorile medii ale numarului probabil de bacterii coliforme totale au depasit limita normata de STAS 4706/88 (20.000 /dmc), pentru apele Marii Negre, la statiile Constanta Nord - 25.060 /dmc si Constanta Sud 900.000 /dmc, datorita in special actiunii factorilor antropici si evacuarii apelor uzate industriale si menajere insuficient epurate provenite de la statiile de epurare orasenesti.

In zonele de imbaiere valoarea medie a incarcarii bacteriene s-a incadrat in limitele prevazute de STAS 12.585 /87 pentru Marea Neagra (100.000 /dmc).

Planctonul

Din punct de vedere calitativ fitoplanctonul Marii Negre a fost dominat de diatomee (Bacillariophyta) reprezentate de Sceletonia Costatum, Chaetoceros socialis, Rhizosolenia sp, Thalassionema sp. si cianobacterii (Cyanobacteria) reprezentate de: Mircocystis sp. Merismopedia sp. si Aphanizomenon sp. Peridineele reprezentate prin Prorocentum minimum in anul 2002 au fost prezentate in numar redus.

In componenta fitoplanctonului alaturi de speciile marine si salmastricole autohtone au fost intilnite si numeroase specii dulcicole si dulcicole - salmastricole provenite din apele dunarene.

Analiza cantitativa a fitoplanctonului, in anul 2002 a evidentiat faptul ca, atat biomasa, cat si numarul de specii au inregistrat valori medii inferioare anului precedent (5,64 mg/dmc fata de 6,89 mg/dmc; respectiv 3.470.000 ex/dmc fata de 4.850.000).

In zona Constanta sectiunile Cap Media si Tabara de Copii Navodari, la sfarsitul lunii iulie, urmarirea influientei factorilor antropici, in fitoplanctonul apei Marii Negre au fost prezente in numar de alge albastre (17.820.000 - 27.154.000 ex/dmc), care a condus penrtu o perioada scurta de timp la declansarea fenomenului de eutrofizare.

Zooplanctonul

Din punct de vedere calitativ in zooplanctonul Marii Negre in sectiunile analizate au fost prezente urmatoarele grupe de organisme: ciliatele, rotifere, capepode reprezentate de Acartia clausi si Pseudocalamus elogantus si cladocere reprezentate de Pleopis polyphemoides.

Din punct de vedere cantitativ cel mai mare numar de exemplare s-a inregistrat in perioada de vara (35 ex/dm³), o data cu cresterea valorii temperaturii apei.

Bentosul

Analiza comunicatiilor bentale din sectorul Constanta a pus in evidenta 24 de specii, biodiversitatea mentinandu-se constant comparativ cu anii anteriori.

In Cartea Rosie a Marii Negre (2001) printre cele 159 specii de plante si animale, ale caror stare de conservare a fost considerata precara, aflandu-se in diferite categorii de amenintare (conform International Union of Conservation of Nature), se afla sase specii de alge macrofite, 11 specii de nevertebrate bentale, patru specii de crustacei planctonici, 36 specii de pesti si trei specii de cetacee odontocete.

Influientele antropice din ultimele trei decenii, cresterea eutrofizarii in ultima instanta, au produs dereglari structurale reflectate cel mai evident in domeniul bental, acest component al ecosistemului putand fi considerat un adevart barometru al presiunilor ecologice.

Flora bentala se afla intr-un declin continuu atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, indeosebi in privinta unor specii cu importanta ecologica si economica deosebita in deceniile trecute (de exemplu alga Cystoseria si fanerogama Zostera).

In cele ce priveste pestii marini, la litoralul romanesc se cunosc noua specii periclitate, apartinand familiilor Acipenseridae, Belonidae, Bleniidae, Mugilidae, Syngnathidae, Scorpaenidae, sase specii vulnerabile apartinand familiilor Gobiidae, Mullidae si Scophitalmidae; cinci specii pe cale de extinctie apartinand familiilor Saridae, Scombridae, Centracantidae si Triglidae.

Starea de conservare a populatiilor celor trei specii de delfini care traiesc in Marea Neagra - Phocoena phocoena relicata, Delphinus delphis poncticus si Tursiops truncatus ponticus - continua sa fie precara, in ciuda unor masuri intreprinse (reducerea pescuitului, semnarea unor acorduri si conventii internationale). In Cartea Rosie a Marii Negre ele au fost inscrise la categoria "date insuficiente", deoarece, desi ultimele estimari din 1987 apreciaza stocul de decfini dde 30.000 exemplare Delphinus, 3.000 exemplare Tursiops si 3.000 exemplare Phocaena, aceste date nu pot fi omologate cu metodicile internationale de evaluare. In anul 2000, MAPM a finantat un proiect privind cetaceele odontocete, in cadrul caruia s-au facut primele incercari de monitorizare a animlelor esuate pe plajele romanesti si capturate accidental in plasele pescaresti (capturarea accidentala fiind unul dintre factorii limitativi). INCDM a lansat in 2001 si 2002 un proiect de conservare adelfinilor din apele romanesti cu finantare de la Comunitatea Europeana, in cadrul programului LIFE NATURA.

Pe de alta parte trebuie semnalata in continuare prezenta unor specii imigrate recent in Marea Neagra. Dintre acestea gasteropodul Rapana Verosa si ctenoforul Mnenmiopsis leydii si-au redus substantial stocurile, ultimul in principal datorita concurentului sau natural Beroe ovata semnalat ulterior. Totodata se mentioneaza aparitia unor exemplare mari de crab albasrtu Callinectes sapidus.

Administratia Rezervatia "Biosfera Delta Dumarii"

Fondul de suprafata al sectorului pescaresc din bazinele naturale din RBDD este variabil de la an la an fiind estimat la cca 200-250 mii ha, suprafata la care se adauga zonele de pescuit din Marea Neagra (pana la izobata de 20 m).

In zonele liber inundate productiile anuale medii sunt in ultimii ani de cca. 30 kg/ha/an varind intre 22 kg/ha/an pentru Delta si 38 kg/ha/an in Complexul Raselm-Sinoe, cu mentiunea ca se inregistreaza o continua scadere cantitativa si calitativa mai ales la specii valoroase.

Pe teritoriul RBDD exista trei tipuri distincte de pescarii:

Pescaria pestilor de apa dulce (Delta Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe, Dunarea si bratele ei);

Pescaria pestilor migratori: scrumbie si sturioni (Dunare si bratele ei si Marea Neagra);

Pescaria pestilor marini (zona litorala).

Aceste tipuri de de pescarii au cunoscut scaderi majore in ultimii 35 de ani.

In anul 2002 in RBDD s-a raportat oficial o captura de cca 3000 de tone peste pescuit la fel ca si in anul 2001, si astfel s-a inregistrat cea mai mica productie de peste de apa dulce si peste marin din statistici.

De remarcat ca productia de peste inregistrata in Delta Dunarii este la aproximativ acelasi nivel cu cea din anii precedenti.

Scaderea productiei se datoreaza Complexului Razelm-Sinoe si pescuitul marin.

Productiile din Complexul Razem-Sinoe, in anii precedenti reprezentau o pondere de 60% in ansamblu pescariilor speciilor de apa dulce, pentru ca in anul 2000 aceasta pondere sa scada la 30 - 40%.

Principalele cauze ale declinului stocurilor unor specii de peste si a capturilor de peste de apa dulce din anul 2002 sunt:

suprapescuitul, indeosebi prin cresterea numarului de pescari si unelte - mai ales din partea de nord a lacului Razelm;

piata neagra, care deformeaza marimea capturilor, cantitati foarte mari de peste, mai ales specii valoroase (crap, stiuca, somn, sturioni);

braconajul, care este principala sursa de peste si venituri pentru o parte din locuitorii din RBDD si pentru o parte din cei 35.000 de locuitori din localitatile limitrofe Complexului Razelm-Sinoe;

De mentionat ca in posesia populatiei locale si a braconierilor exista un numar foarte mare de unelte de pescuit (in special setci si ave, unelte usor de manevrat). In momentrul de fata uneltele de pescuit de orice tip pot fi produrate fara nici o greutate;

fenomenele de poluare in tot bazinul Dunarii.

In ultimii ani captura de peste marin de la coasta Marii Negre aferente RBDD au scazut continuu de la capturi de cca 1500-2000 de tone in anii '80 la cca 200-300 de tone in ultimii ani (245 tone in anul 2002).

In ceea ce priveste stocurile de pestilor cu valoare comerciala acestea sunt usor subexploatate, iar stocurile de salau si stiuca si a altor specii cu valoare economica mare sunt supraexploatate.

Pe fondul reducerii poluarii cu nutrienti se observa o revenire a stocurilor de crap, lin, somn, stiuca si biban.

3.8 MONITORINGUL SURSELOR DE POLUARE

Situatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare. Penalitati aplicate pentru deversari de ape neepurate sau insuficient epurate

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, coform rezultatelor supravegherii efectuate in anul 2000, a relevat urmatoarele aspecte globale:

fata de un volum total evacuat de 5611, 202 milioane m³ /an, 2895, 370 milioane m³ /an, deci cca 52%, constituie ape uzate care trebuie epurate;

din volumul total de 2895, 370 milioane m³ /an, ape uzate necesitand epurare, 588,664 milioane m³ /an, respectiv circa 20%, au suficient (corespunzator) epurate.in rest, 874, 527 milioane m³ /an- cca 50%, ape uzate insuficient epurate (fig.3.4)

Prin urmare, in anul 2000, cca 80% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate.

Conform acestui criteriu, cele mai defavorabile situatii s-au inregistrat in cazul urmatoarelor bazine: Prut - aproape 100%; Ialomita - 99%; Arges - cca 99%; Vedea - cca 99%, Crisuri - cca 95%.

Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitti din economia nationala, cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele "conventional curate", a fost evacuat de unitati din domeniile:

Energie electrica si termica: 2780, 056 milioane m³ /an - aproape 50% din total;

Gospodarire comunala: 2025,774 milioane mł/an - aproape 31%;

Industria chimica: 87, 024 milioane mł/an - cca 5%.

Din punct de vedere al pelor uzate necesitand epurare, cele mai mari volume au fost evacuate in cadrul activitatilor:

Gospodarire comunala: 2025,542 milioane mł/an - cca 70%;

Industria chimica: 232,139 milioane mł/an - cca 8%;

Industrie metalurgica si constructii de masini:135,675 milioan mł/an - cca 5%;

Energie electrica si termica: 260, 769 milioane mł/an - cca 9%

Industria extractiva: 140, 173 milioane mł/an - cca 5%.

Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din dmeniile:

Gospodarire comunala: 782,342 milioane mł/an - cca 89%;

Industria chimica: 30, 633 milioane mł/an - cca 3%;

Industrie metalurgica + constructoare de masini - 10, 628 milioane mł/an - cca 1%;

Energie electrica si termica: 37,961 milioane mł/an - cca 4%.

Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea ,ai mare pondere se ordoneaza astfel:

Gospodarire comunala:1058,373 milioane mł/an - peste 73%;

Industria chimica: 148,379 milioane mł/an - peste 10%;

Industria extractiva: 57, 735 milioane mł/an - cca 4%;

Industrie metalurgica + constructoare de masini: 72,070 milioane mł/an - peste 5 %.

Din punct de vedere al incarcarii cu substante organice, suspensii, saruri minerale si ioni de amoniu:

Gospodarire comunala;

Prelucrari chimice;

Zootehnie (substante organice, amoniu);

Industria extractiva (suspensii, saruri minerale);

Relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri, fenoli, detergenti:

Gospodarie comunala;

Prelucrari chimice;

Industrie metalurgica + constructii de masini;

Relativ la incarcarea cu metale grele:

Industria extractiva;

Gospodarie comunala;

Prelucrari chimice;

Industria metalurgica + constructii de masini.

In concluzie, cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice; urmeaza, apoi, agentii economici din industriei extractia, metalurgica si zootehnie.

Fata de numarul total de 1441 de statii de epurare investigate in anul 2000, 602 de statii, reprezentand cca 42%, au functionat corespunzator, iar restul de 839 statii, adica cca 58 %, necorespunzator (fig.3.7.)

3.9 STAREA ZILNICA A SISTEMELOR DE GOSPODARIRE A APELOR

Capitolul IV

Integrarea internationala

4.1 CONVENTIA DUNARII

4.3 CONVENTIA PRIVIND PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII

Proiecte de succes in cadrul Programului de mediu pentru bazinul Dunarii si al Programului pentru bazinul Marii Negre.

In cadrul Programului de mediu in bazinul Dunarii, dupa anul 1992, s-au realizat urmatoarele:

studii de fezabilitate pe principalele rauri din tara (Siret, Prut, Tarnave etc) pentru hot-spoturilor

dotarea laboaratoarelor ICIM si ale "Apelor Romane", filiala Craiova si Constanta

elaborarea de metodologii de prelevare si analiza a probelor de apa

realizarea PIAC (inclusiv dotarile necesare si realizarea unui model de predictie a propagarii undelor de poluare)

elaborarea Planului Strategic de Actiune pentru Bazinul fluviului Dunarea (adoptat la Bucuresti in decembrie 1994)

elaborarea unui proiect privind reconstructia zonelor umede in bazinul inferior al raului Prut

In cadrul Programului d reducere a poluarii in bazinul fluviului Dunarea s-a elaborart la nivel national un raport prin care s-au identificat principalele investitii necesare, separate pe 3 categorii: industrie, agricultura si municipalitati. Acest proiect a fost baza propunerii unui nou proiect cu finantare GEF, urmarind reducerea raportului de nutrienti in apele din bazinul fluviului Dunarea.

Programul Managementul de mediu la Marea Neagra s-a desfasurat intre anii 1993-1996 si s-a finalizat, printre altele, cu semnarea Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra.

Programul privind dezvoltarea implementarii Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra, are ca principal obiectiv elaborarea si implementarea Planurilor Nationale Strategice de Actiune la Marea Neagra. In cadrul acestui proiect au fost realizate urmatoarele actiuni:

CAPITOLUL V

Eficienta sistemului de monitoring al apei

a)      metale grele