Argument pentru necesitatea unei perspective manageriale asupra comunicarii īn organizatii
Un punct comun īntre ziarist si manager este informatia. Unul vrea s-o obtina de la celalalt, iar acest "celalalt" vrea sau nu s-o ofere. Ambii au reguli de comunicare si conduita. Ambii au un anumit interes.
In numarul din luna februarie 2000 al revistei "Manager club", la pagina 9, citānd sursa "World Learning"-sunt publicate "Reguli de lucru cu presa īn cadrul unui interviu".
Se spune ca presa este a patra putere īn stat, iar managerul modern trebuie sa stie sa lucreze cu presa. "Altfel, tot presa īl va sanctiona drastic, rezultatul fiind pierderi financiare si de imagine greu de calculat si, mai ales, greu de recuperat".
Managerii sunt sfatuiti:
"Cānd supliciul s-a īncheiat", interviul adica, managerii mai primesc doua-trei sfaturi:
Sa nu-l īntrebe pe reporter ce se va īntāmpla cu materialul. "Este inutil. Orice reporter bun nu īti va spune".
Sa nu ceara sa vada materialul īnainte de publicare/difuzare, ci sa-si exprime disponibilitatea de a confirma anumite date pe care le va folosi reporterul īn prezentare.
Sa nu faca o drama si sa nu ceara explicatii daca materialul nu apare. Motivul invocat va fi spatiul tipografic/de emisie redus, selectia, reprogramarea materialelor si alte asemenea explicatii, "īn fond, logice".
s.f. uzina, fabrica, unitate; "īntreprinde" vb. a se apuca de, a executa, a face, a presta, a īndeplini.
Ziaristul īntreprinde/face legatura īntre īntreprindere si beneficiarul produsului mediatic, īnlesneste comunicarea dintre un organism format din oameni si oamenii pentru care muncesc acestia- beneficiarii produselor īntreprinderii; el pune reprezentantilor īntreprinderii problemele pe care le ridica beneficiarii. Ziaristul intra astfel īntr-un circuit al informatiei; este o veriga din lantul comunicarii.
Spuneam ca ziaristul gestioneaza timp, spatiu tipografic sau de emisie, informatie. De modul īn care parcurge etapele elaborarii produsului mediatic, de rezultatul/produsul obtinut depinde imaginea pe care beneficiarul/publicul si-o formeaza despre evenimente si despre cei implicati. Iata ca ziaristul gestioneaza relatii interumane. Este managerul care face posibila oricui participarea la Eveniment.
Citim īn paginile "magazin" rubricute din care aflam , spre exemplu, ca pentru un zāmbet sincer trebuie sa zāmbeasca si ochii. Sau ca, asa cum a spus Nicole Iorga, atunci "cānd un om ti se pare aspru, gāndeste-te ca o cetate īntarita nu este o cetate dusmana". Nu stim, poate, pe moment ca este comunicare nonverbala sau metalimbaj, limbaj paraverbal. Ne plac rāndurile respective pentru īntelesul pe care-l desprindem din ele, īnteles care se īnscrie īn cunoasterea de care dispunem fiecare. Cautam īn conversatie expresia interlocutorului , potrivirea ei cu ceea ce spune. Sunt pasi spre comunicarea sinergica, despre care stim sau nu ca se numeste asa. Sunt pasi necesari fiecaruia dintre noi, dar obligatorii pentru ziaristi si manageri.
G.B Shaw a spus "Nimeni nu va īnvata vreodata din ceea ce i se preda". Shaw avea dreptate. Invatam pe masura ce actionam. Puneti. īn practica . "Caci marele scop al educatiei, spunea Herbert Spencer, nu este stiinsa, ci actiunea"
|
