CARACTERISTICILE OFERTEI DE SERVICII IN CONTEXTUL ABORDARII COMPARATIVE CU PRODUCTIA INDUSTRIALA

   

CARACTERISTICILE OFERTEI DE SERVICII

ÎN CONTEXTUL

ABORDǍRII COMPARATIVE CU PRODUCŢIA INDUSTRIALǍ

M 51. Serviciile de loisir

Corect: c

M 52. Serviciile de fiabilitate

Corect: a+c

M 53. Serviciile de mentenantǎ

Corect: b+c

I 54. Volumul de afaceri în servicii poate fi programat

[3] corespunzǎtoare unor scenarii multiple determinǎ

Corect: b+c

I 70. În servicii, ca element central al conducerii,

Corect: a+b+c

I 71. În domeniul serviciilor, ca urmare a diluǎrii elementelor centrale ale conducerii

Corect: a+c

M 72. Faptul cǎ la serviciile de transport, cǎlǎtorii plus bagajele sau bunurile acestora trebuie sǎ cǎlǎtoreascǎ în mijlocul de transport, aratǎ cǎ

Corect: a

M 73. Faptul cǎ la serviciul de cazare, turistii trebuie sǎ locuiascǎ în hotel, aratǎ cǎ

Corect: c

M 74. Faptul cǎ la un restaurant, pentru a beneficia de serviciile (de alimentatie publicǎ) oferite, clientul trebuie sǎ intre ca sǎ comande serviciul (deci sǎ-l cumpere) si sǎ-l consume, înseamnǎ cǎ

Corect: b

I 75. Volumul prestatiei în servicii poate fi crescut prin:

Corect: a+c

I 76. Volumul prestatiei în servicii poate sǎ scadǎ deoarece:

Corect: b

I 77. Volumul prestatiei în servicii poate fi crescut prin:

a) personalizarea prestatiei

b) mǎrirea numǎrului de puncte de contact cu clientii

c) scǎderea numǎrului de puncte de contact cu clientii

Corect: a+b

I 78. Mǎrirea numǎrului de puncte de contact cu clientii

[5], se prezintǎ astfel:

c)

împreunǎ cu

c)

Corect: b

I 80. Pentru a creste servuctia

În enunturile de mai sus au fost folosite diverse notiuni, descrise prin ceea ce sunt, ce determinǎ, ce exprimǎ, sau prin ceea ce nu sunt, datoritǎ unor incompatibilitǎti puse în evidentǎ prin logica simulǎrii implementǎrii lor.

Ca si concluzie, se pot formula principalele caracteristici ale serviciilor, accentuând specificitǎtile acestora, particularizate distinct fatǎ de productia industrialǎ clasicǎ:

    imaterialitatea serviciilor (cunoscutǎ si ca intangibilitatea acestora înainte de a fi cumpǎrate)

    inseparabilitatea - simultaneitatea consumului cu productia de servicii[8], schema de principiu fiind:

SERVUCŢIA

Se observǎ cǎ schema de mai sus se deosebeste fundamental de schema de principiu a productiei materiale:

    perisabilitatea serviciilor - ele nu pot fi stocate, asa cum sunt bunurile materiale

    eterogenitatea si variabilitatea serviciilor

    coproductia cu beneficiarul de servicii - participarea acestuia la prestarea serviciului

    complexitatea ridicatǎ generatǎ prin adaptare la nevoile clientului, relatia cu acesta fiind indispensabilǎ, serviciile neexistând în absenta beneficiarului

    serviciile nu pot fi mǎsurate în unitǎti fizice - sau numǎrate - ca si bunurile materiale.

Bibliografie

    Gadrey, Jean, L'économie des services, Coll.Reperes, Eds. La Decouverte, Paris, 1992

    Giglier, Pierre, Lageard, L. - Servuction, le marketing des services -, McGrow Hill, Paris, 1987

    Held, David and McGrew, Anthony(eds.), The Global Transformation Reader, Oxford: Polity Press, 2000

    Ioncicǎ M., Minciu R., Stǎnciulescu G., Economia Serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti,1997

    Jivan, Alexandru, Economia sectorului tertiar,

Timisoara, Ed. Sedona, 1998:

    Jivan, Alexandru si colectiv[10] de la Universitatea din Craiova si Universitatea de Vest, Timisoara, Cunostinte economice de specialitate, Universitatea din Craiova, Craiova, 1999

    Jivan, Alexandru, Managementul Serviciilor, Ed. de Vest, Timisoara, editie nouǎ