COORDONATE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII

1.1 Productivitatea. Continutul productivitatii muncii.

si asupra costurilor. Realizarea unei productivitati înalte este legata de nivelul tehnic al productiei, de ritmul de reînoire a tehnologiei, de pregatirea continua a cadrelor, de organizarea ergonomica a muncii etc.

produsului

Ore-norma acordate pe produs

Coeficient de transformare

Volumul productiei

în unitati fizice

în unitati conv.-naturale

Autobuz

Troleibuz

Total autobuze conventionale

C. Numarul salariatilor încadrati în întreprindere

Colectivul de salariati încadrati în întreprindere este denumit în mod obis-nuit "personalul întreprinderii". Fiecare membru al colectivului este salarizat din fondul de salarii prevazut, în raport cu cantitatea si calitatea muncii pe care a depus-o.

Pentru a ne forma o idee justa asupra fortei de munca utilizata într-o între-prindere, situatia dintr-o singura zi nu este concludenta. De aceea, în calculele pe termen lung se foloseste "numarul mediu al salariatilor" pe o perioada anumita (an, trimiestru, luna).

"Numarul mediu total al salariatilor" cuprinde salariatii încadrati permanent sau temporar, prezenti la lucru, aflati în concediu de odihna, de boala, maternita-te sau fara salariu, pentru îndeplinirea unor obligatii cetatenesti, absenti motivat sau nemotivat, cei care efectueaza ziua libera (de odihna), cei trimisi sa lucreze în afara întreprinderii, aflati în concedii speciale pentru examene, precum si ele-vii si studentii pe timpul practicii în productie, în cazul în care sunt salarizati.

Salariatii care se afla în concediu de boala sau de maternitate pe o perioada mai mare de 30 de zile, nu se includ în numarul mediu, daca au fost înlocuiti cu salariati încadrati temporar.

În tabelul nr. 1 de la începutul acestui capitol se prezinta modul de deta-liere a numarului mediu al personalului, pe categorii de personal, pe baza crite-riului functiei si partial pe baza criteriului nivelului de pregatire, în cazul unor necesitati speciale, personalul poate fi prezentat si pe baza altor criterii, de ex.: dupa pregatirea profesionala, pe niveluri si domenii mai importante pentru între-prinderea respectiva.

Rolul detalierii numarului mediu total este foarte important în realizarea si mentinerea unor proportii juste între categoriile respective de salariati.

Numarul mediu total al salariatilor si pe categorii, furnizat de statistica pe perioadele expirate ne ajuta sa analizam problemele privind productivitatea muncii, asigurarea cu forta de munca, influenta caracterului sezonier al produc-tiei asupra necesitatilor de forta de munca pe parcursul anului. La elaborarea planului trebuie sa tinem seama de aceste aspecte utilizând numarul mediu în continuare, în calculele previzionale.

Pentru asigurarea fortei de munca necesara dezvoltarii unei întreprinderi nu este suficenta numai calcularea numarului mediu total al salariatilor, ci si pe categorii. De aceea, statistica urmareste si pe categorii, iar uneori efectueaza înregistrari speciale pe meserii si specialitati.

D. Structura salariatilor pe categorii

Structura salariatilor se analizeaza pe categorii de salariati.

1. Muncitorii formeaza categoria cea mai numeroasa de salariati din între-prindere. Dupa rolul pe care îl îndeplinesc în activitatea complexa a înteprinderii acestia sunt grupati în muncitori direct productivi si muncitori indirect produc-tivi.

Sunt considerati muncitori direct productivi aceia care actioneaza direct asupra obiectelor muncii cu ajutorul uneltelor manuale sau al masinilor, apa-ratelor sau instalatiilor ce sunt la dispozitie. Dupa modul si scopul activitatii lor, se disting urmatoarele categorii de muncitori direct productivi:

a. muncitorii care, direct sau cu ajutorul mijloacelor de munca modifica forma, structura, dimensiunile sau compozitia chimica a obiectelor muncii, în scopul obtinerii produselor planificate;

b. muncitorii de la locurile de munca unde se realizeaza operatiile de traducere a produselor finite sau semifabricatelor în anumite anbalaje;

c. muncitorii reglori;

d. muncitorii de la controlul de calitate interfazic si final;

e. munciitori care executa reparatii capitale si curente ale utilajelor si instalatiilor;

f. muncitorii de la întretinerea utilajelor si instalatiilor;

g. muncitorii care realizeaza piese de schimb;

h. muncitorii care confectioneaza, întretin si asigura controlul sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor;

i. muncitorii care asigura în mod direct miscarea obiectului muncii în cadrul procesului de productie;

j. muncitorii din activitatea de autoutilitare;

k. muncitorii de la executarea si omologarea prototipurilor;

l. muncitorii care realizeaza produse auxiliare (energie, apa, abur etc);

m. muncitorii de la întretinerea în termen de garantie a produselor la beneficiar (service);

Muncitorii indirect productivi, asa cum arata chiar denumirea lor, actio-neaza indirect asupra obiectului muncii, deplasându-l în diferite locuri în vederea conservarii, prelucrarii sau livrarii de catre înteprinderi. Se pot distinge urmatoarele categorii de muncitori indirect productivi:

a. muncitorii de la transportul intern al obiectelor muncii;

b. muncitorii care efectueaza receptia materiilor prime si a materialelor în magazin si depozite;

c. muncitorii care efectueaza manipularea materiilor prime, a materialelor, semifabricatelor si produselor finite în cadrul si în afara depozitelor magaziilor;

Mentionam ca se mai foloseste o categorie de cadre denumita impropriu personal operativ sau corect cadre operative, în care se includ atât cadre simi-lare muncitorilor, cât si cadre similare tehnicenilor. Aceasta categorie nu o întâlnim în industrie, ci în transporturi, telecomunicatii si comert (impiegati, operatori de circulatie, conducatori, controlori de bilete, casieri, ofiteri de bord, piloti de navigatie fluviala, maritima si aeriana, factori postali, telegrafisti, telefonisti etc).

2. Celelalte categorii de salariati

din functii de executie si de conducere

In afara muncitorilor, celelalte categorii de salariati sunt cele care exercita functii de executie si de conducere.

2.1. Cei care exercita functii de executie se grupeaza astfel:

2.1.1. Cadre de executie dupa nivelul de pregatire:

a. personal cu pregatirea liceala sau postliceala din care:

-pentru activitati administrative (dectilograf, functionar etc);

-pentru activitati de specialitate (tehnicean, contabil etc)

b. maistri;

c. personal cu pregatire superioara de subingineri si altele similare;

d. personal cu pregatire superioara;

Dupa locurile de munca în care lucreaza, aceste categorii de personal se repartizeaza astfel:

2.1.2.1 Cadre care lucreaza în sectii sau laboratoare legate de activita-tea sectilor :

a) cadrele care asigura asistenta tehnica si aplicarea tehnologiilor ur-marind: realizarea parametrilor de functionare a utilajelor si instalatilor, reglarea si adaptarea operativa a tehnologiilor de fabricatie la conditiile concrete de lucru stabilite, crearea conditiilor optime de desfasurare a procesului de productie prin asigurarea la fiecare loc de munca a documentatiilor tehnice si tehnologice necesare; verificarea respectarii calitatii produselor sau lucrarilor si elaborarea de propuneri pentru îmbunatatirea conditiilor de calitate; participarea directa la analiza respectarii proceselor tehnologice si de munca si la întocmirea propune-rilor de perfectionare a acestora; programarea, urmarirea si organizarea stiintifi-ca a productiei si a muncii. Ca pregatire, aceste cadre pot fi ingineri, tehniceni etc., potrivit cu cerintele fiecarui post;

b) cadre tehnice la posturi fixe care executa direct, în procesul de produc-tie, operatii de testare a aparaturii electronice, de montare si de reglare a unor aparate de mare complexitate, operatii la instalatii complexe din industria petrochimica, energetica, metalurgica etc., precum si cele din unitatile sau colectivele de service (la posturi fixe);

c) cadrele care executa controlul tehnic de calitate, inclusiv cele din laboratoarele uzinale - efectueaza verificarea, analizele si încercarile de laborator, precum si masuratorilor prevazute în documentatia tehnica, pentru determinarea precisa a calitatii produselor finite. Aceste cadre raspund de întretinerea, utilizarea si gradul de precizie al aparatelor de masura si control. Profilul acestor cadre poate fi: inginer, chimist, fizicean, biolog, subinginer, tehnicean etc.

2.1.2.2. Cadre din activitatea de cercetare-proiectare

Aceasta categorie de cadre exista atât la nivelul întreprinderii industriale, unde sunt compartimente de cercetare-proiectare, cât si la nivelul ramurii, în institute de crecetare-proiectare.

Profilul cadrelor din aceste activitati este multidisciplinar. Inginerii si tehnicenii, care detin ponderea cea mai mare, colaboreaza cu chimisti, fiziceni, biologi, matematicieni, ciberneticieni, economisti, desenatoei, calculatori cu devize etc., dupa necesitatile ramurii respective. La institutele la care exista si statii pilot de microproductie, se adauga si cadre specifice productiei (muncitori si maistri).

2.1.2.3. Cadre din activitati de informatica (centre, oficii, statii de calcul) care sunt cu profil: matematicieni, economisti, ingineri de sisteme, cadre medii de pregatire (performatori) si întretinere.

2.1.2.4. Cadre din activaitati de atministratie în compartimentele functionale, de ex.: planificare-dezvoltare, financiar, preturi, analize economice, contabilitate, organizarea productiei si a muncii, protectia muncii, mecano-ener-getic, investitii, aprovizionare-desfacere, transport, personal-învatamânt, salarizare, juridic, secretariat etc. Profilul cadrelor din aceste compartimente cuprinde o gama larga de specialitati, îndeosebi tehnice si economice, de nivel superior si mediu.

La nivelul sectiilor, atelierelor si al altor subunitati de productie în activita-tile de atministratie se cuprind cadrele care nu sunt încadrate în categoria cadrelor tehnice productive si care îndeplinesc atributii privind lansarea productiei, planificarea, statistica, aprovizionarea, transportul, desfacerea, contabilitatea, operatii financiare, preturi, evidenta salariatilor, protectia muncii, secretariat etc.

Salariati în activitati de întretinere, de paza si pompieri:

a) Muncitorii de servire pot grupa în urmatoarele categorii:

-muncitori care întretin cladirile si instalatiile aferente, gradinile, parcurile, masinile de multiplicat, echipamentul de birou;

-muncitorii care efectuaza si întretin curatenia în ateliere, sectii, vestiare, grupuri sanitare, birou si alte încaperi sau alte spatii ale înteprinderii;

- muncitorii care presteaza servicii pentru ansamblul unitatii cum sunt: atelierul de multiplicari, statia de radioficare, spalatoria hainelor de pro-tectie, explorarea mijloacelor de transport care servesc administratia etc.

b) Salariatii din activitati de paza (portari, controlori de poarta, paznici, sefi de formatie de paza).

c)Pompieri.

Gruparea salariatilor pe categoriile aratate mai sus este facuta pe criteriul locului de munca. Din aceasta cauza nu ajuta decât în prea mica masura la stabilirea necesitatilor de cadre în perspectiva. S-a simtit nevoia sa se adauge criteriul "nivelul de pregatire" la toate categoriile de functii (cadre), ajungându-se la o structura a oamenilor muncii mai dezvoltata, care se foloseste în calculele stabilirii necesitatilor de cadre.

tionarea de mânere pentru unelte si alte produse din lemn.

- Achizitionarea si însotirea animalelor destinate industrializarii sau exportului.

- Însotirea în transportul pe calea ferata a paielor necesare productiei de celuloza. Alimentarea cu gheata a vagoanelor cu marfuri perisabile.

- Lucrari de încarcari-descarcari, manipulari, sali de spectacole, expozitii, împrejmuiri (garduri), drumuri, diguri, piloni de sustinere, conducte, canale si iazuri de decantare, lucrari de curatire a torentilor, întretinere, reparatii si reconditionari de ambalaje, curatire, stivuit si taiat lemne, transport de combustibil casitorirea veselei si a cazanelor, vidanjari, colectari de probe, inventarieri, lucrari topografice, geologice si pedologice, curatirea rezervoarelor de titei, recuperarea conductelor uzate, muncitori calificati folositi la taiat, sortat si ambalat geamuri pentru export, sacrificarea animalelor pentru cantine, combaterea daunatorilor în baracamente si cladiri, îndepartarea vegetatiei de pe traseele liniilor electrice si telefonice, lucrari de demolare a cladirilor în cazul când nu sunt prevazute alte lucrari de investitii pe spatiile respective, precum si a instalatiilor pentru recuperarea fierului vechi, curatirea prafului de ciment depus pe acoperisurile halelor si fabricilor, manipularea si uscarea paielor pentru celuloza, curatirea canalelor uzinale si a râurilor de reziduuri industriale.

- Drepturi pentru cadrele care efectueaza observatii si masuratori biologice, meteorologice si hidrogeologice, verificarea consumarilor de energie electrica, gaz metan si apa în încasarea contravalorii acestora,

- Lucrari pentru proiectare si organizarea de târguri si expozitii în taraa si strainatate si pentru controlul marfurilor si calitatii produselor, autoreceptia de catre societatile mixte prin reprezentantii acestora a materialelor lemnoase livrate în tara.

Grupa a II-a: Remize si cote procentuale

-Lucrari si activitaati care se executa cu plata pe baza de remiza, tarife si mandate de comert, apicultura si alte sectoare.

Grupa a III-a: Drepturi pentru investitii, premii si unele drepturi   speciale

- Drepturi pentru inventii.

- Premii ce se acorda pentru salvari de nave, pentru concursuri de proiectare, pentru câstigarea de concursuri, pentru organizarea de concursuri, pentru realizarea de contracte încheiate cu institutii de învatamânt superior, pentru reusite la concursuri de stimulare a creatiei, premii din fondul directorului general sau al presedintelui.

- Premii din economiile la fondurile de investitii, alte premii de aceeasi natura acordate în baza unor acte normative.

- Salarizarea pentru lucrari de mica mecanizare neincluse în volumul de constructii-montaj sau care nu se raporteaza în valuarea productiei (nete si globale) a întreprinderilor industriale.

Grupa a IV-a: Drepturi de autor si colaborari

- Drepturi de autor.

- Colaborari: lucrari de traduceri, recenzii, translatii, publicatii, lucrari tehno-redactionale, expertize tehnice, contabile, juridice, documentari, colaborari în activitati de consultare, drepturile prezentatorilor de moda si pentru obiecte pentru reclama, executarea de dispozitive pe teme de protectia muncii si pe teme de specialitate.

- Lucrari de grafica (publicitara, comerciala, în domeniul protectiei muncii si al pazei contra incendiilor).

- Lucrari de arta decorative sau aplicata si altele similare.

- Lucrari pentru executarea de machete pentri produse destinate exportului, pentru machete de produse cosmetice noi.

Acest nomenclator este un instrument folositor care ajuta la planificarea fondului de salarii pe activitati, respectiv si pe grupe ale acestora. El nu este exhaustiv. Prin asimilare pot fi încadrate în cele patru grupe si alte activitati.

Salariul mediu lunar se poate calculacu ajutorul formulelor:

sau

în care:

R_l; R_t - salariul mediu lunar, respectiv trimestrial;

F_a; F_t - fondul de salarii pentru numarul mediu total al salariatilor încadrati permanent (pe an, respectiv trimestru);

N_a ; N_t - numarul mediu total al salariatilor încadrati permanent (pe an, respectiv trimestru);

12; 3 - numarul de luni din an, respectiv trimestre.

Aceste formule se aplica si pentru determinarea salariului mediu al celorlalte categorii de salariati pentru care exista în plan ceilalti doi indicatori (fondul de salarii si numarul mediu).

Acest mod de calcul al salariului mediu este identic cu cel aplicat în statistica. Din aceasta cauza, s-a creat aparenta ca si în planificare salariul mediu se determina la fel, cea ce nu este exact. În planificare se stabileste mai intâi nivelul salariului mediu care, inmultit cu numarul mediu de salariati si cu numarul de luni, ne conduce la fondul de salarii anual sau trimestrial.

Salariul mediu lunar are aceeasi structura ca si fondul de salarii pentru numarul total de salariati.

În final, penru unele necesitati neprevazute, se include o rezerva din fondul total de salarizare, estimata pe baza experientei di anii anteriori.

Pentru necesitatile analizei salariului mediu lunar pe perioadele expirate, cât si la elaborarea planului, se lucreaza cu salariile medii lunare pe toate categoriile de salariati. Cu aceasta ocazie, este necesar sa se acorde atentie comparabilitatii salariului mediu realizat fata de cel planificat, deoarece în fondul de salarii realizat sunt cuprinse plati facute pentru perioadele anterioare sau nu sunt cuprinse unele sume prevazute în plan.

F. Planificarea cresterii productivitatii muncii

si elaborarea programului de masuri corespunzator

1. Caracterul specific al calculului cresterii

productivitatii muncii în planificare

Spre deosebire de sttistica unde dispunem de date pe perioade xepirate, cu ajutorul carora putem calcula indicele cresterii productivitatii muncii, în planificare nu dispunem de toate datele necesare si anume ne lipsesc datele pentru perioada viitoare. Tocmai în calculul acestor date, în speta cresterea productivitatii muncii în periada viitoare, consta sarcina planificarii. În acest scop, recurgem la o metoda indirecta, cu ajutorul economiei de salariati.

Prin economie relativa de salariati (E) se întelege diferenta dintre numarul de salariati necesar pentru volumul productiei prevazut în conditiile productivitatii muncii în anul de baza si numarul de salariati necesar stabilit pentru acelasi volum de productie, însa în conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Exprimata în formula se prezinta astfel:

în care:

E - economia relativa de salariati;

P₁ - productia prevazuta pe masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

w₀ - productivitatea muncii în anul de baza la masini, instalatii, ateliere sau sectii similare existente;

w₁ - productivitatea muncii în anul viitor la masina, instalatia, atelierul sau sectia noua;

n₁ - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, în conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

n₁ - idem, în conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

Pentru determinarea productivitatii muncii si a cresterii productivitatii muncii la nivelul întreprinderii, se procedeaza în felul urmator:

Se calculeaza economiile relative determinate de toti factorii cresterii productivitatii muncii, iar totalul lor se introduce în calcul astfel:

E= E₁+ E₂+.+ E_n

în care:

E₁. E_n - economiile relative de salariati pe factorii care le-au determinat;

P₁ - productia prevazuta pentru anul viitor pe întreprindere;

W₀ - productivitatea muncii în anul de baza pe întreprindere;

W₁ - productivitatea muncii în anul viitor, pe întreprindere;

N₁ - numarul de salariati care ar fi necesar pentru realizarea productiei prevazuta pentru anul viitor, în conditiile productivitatii muncii din anul de baza;

N₁ - idem, în conditiile productivitatii muncii din anul viitor.

I - indicele de crestere a productivitatii muncii în anul viitor fata de anul de baza;

DW% - cresterea procentuala a productivitatii muncii pe întreprindere

Pentru a stabili contributia fiecarui factor sau a grupelor de factori la cresterea productivitatii muncii obtinuta, putem folosi relatia urmatoare prin care cresterea procentuala totala se repartizeaza direct proportional cu contributia fiecarui factor exprimata în economia relativa:

în care:

E_fx - economia relativa data de actiunea factorului x;

Dw_fx% - contributia procentuala a factorului f_x la cresterea productivitaii muncii pe întreprindere.

2. Programul de masuri privind cresterea

productivitatii muncii

Experienta acumulata în timpul aplicarii metodologiei privind planificarea cresterii productivitatii muncii a scos la iveala anumite neajunsuri si anume:

unele cazuri si a rolului calificarii cadrelor, în cresterea productivitatii muncii, asteptându-se realizarea acestei cresteri aproape numai prin introducerea progresului tehnic, care necesita investigatii importante.

Consecinta acestor neajunsuri la nivelul unor întreprinderi este decalajul care a aparut între înzestrarea întreprinderilor cu tehnica noua si ritmul relativ lent de crestere al productivitatii muncii.

La nivelul întreprinderii, este necesar ca pregatirea programului privind cresterea productivitatii muncii sa se faca din timp, fiind foarte minutioasa si necesitând multe consultatii cu specialistii si cu muncitorii. Aceasta pregatire ar trebui sa parcurga urmatoarele etape

constatarea situatiei existente;

analiza critica a situatiei existente;

formularea solutiilor de rezolvare, eventual în mai multe variante;

elaborarea metodei îmbunatatite cu precizarea eficientei scontate sub forma cresterii productivitatii muncii;

elaborarea proiectului programului de masuri necesare în fiecare caz, cu precizarea responsabilului si a termenului de îndeplinire;

stabilirea nivelului de crestere a productivitatii muncii pe întreprindere, propus sa fie prevazut în plan si discutarea lui la nivelul conducerii întreprinderii în vederea aprobarii.

La nivelul întreprinderii proiectul programului de masuri privind cresterea productivitatii muncii contine pentru fiecare masura preconizata, urmatoarele prevederi:

- grupa de factori din care face parte masura;

- enuntul masurii;

- productia aferenta masurii;

- productivitatea aferenta masurii;

- eficienta exprimata sub forma economiei relative de personal si de crestere a productivitatii muncii;

- compartimentul responsabil si termenul de realizare a masurii.

3. Planificarea cresterii productivitatii muncii

pe baza metodei valorice

Indiferent daca se foloseste productia neta, globala sau marfa, formulele de calcul sunt aceleasi. De aceea, în mod conventional, vom nota valoarea productiei întreprinderii cu V ˝, iar valoarea productiei data de o sectie, atelier, masina sau instalatie, cu 'v'.

Cifrele din exemple sunt arbitrare si necomparabile cu cele curente, din cauza schimbarilor determinate de inflatie.

Valoarea productiei în anul de baza (V₀)   260.000 mii lei

Valoarea productiei în anul viitor (V₁)   320.000 mii lei

Productivitatea muncii pe salariat în anul de

baza (W₀)   130.000 mii lei

Numarul de salariati în anul de baza (N₀)   2.000

Numarul de salariati în anul viitor calculat în

conditiile productivitatii din anul de baza (N₁^') 2.462

Initial s-a prevazut intrarea în functiune a unei societai noi pâna la 31 decembrie anul viitor. Ulterior, s-a stabilit sa se devanseze acest termen, intrând în functiune la 1 iulie, adica cu 6 luni mai devreme si sa se dea pâna la sfârsitul anului o productie de 2.025 lei, cu o productivitate a muncii de 150.000 lei pe an.

Valoarea productiei pe întregul an se calculeaza cu ajutorul formulei:

în care

tiei prevazuta pentru anul viitor (12 luni)

tiei în anul viitor la numarul de luni (l ) din momentul intrarii în functiune pâna la sfârsitul anului;

12-numarul de luni din an

în care

E - economia relativa de salariati în ipoteza ca intrarea în functiune ar avea loc la începutul anului viitor;

W -productivitatatea muncii medie în anul de baza, pe întreprindere

w₁ -productivitatea muncii medie în anul viitor, la sectia noua.

si îmbunatatirea tehnicii existente

rarea în functiune a obiectivelor noi (întreprinderi si sectii sau dezvoltari de capacitati

La începutul anului viitor va intra în functiune o sectie cu o sarcina de productie de 20.000 mii lei si o productivitate pe salariat de 140.000 lei. Pentru anul de baza folosim productivitatea medie pe întreprindere de 130.000 lei.

în care:

E_ı - economia relativa de salariati pe întregul an, ca urmare a actiunii pri-mului factor de crestere.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

b) Intrarea în functiune a obiectivelor noi înainte de termenul planificat

Este prevazuta intrarea în functiune a unei sectii noi în cursul anului viitor, la 1 iulie în loc de 31 decembrie. Cunoastem urmatoarele date: υ₁ = 4.050.000 lei; W₀ = 150.000 lei.

în care :

E₂ - economia relativa de salariati pe întrgul an produsa de al doilea factor de crestere;

E₂' - economia relativa de salariati în ipoteza intrarii în functiune în cursul anului viitor, pe perioada cât va functiona;

n - numarul de luni de functionare în anul viitor

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicând aceasta formula, obtinem:

In ipoteza intrarii în functiune mai devreme cu 3 luni, economia relativa se va calcula astfel:

c) Devansarea atingerii parametrilor proiectati pentru unitatile noi sau dezvoltate

Sectia noua cu capacitate de 20.000.000 lei, presupunem ca realizeaza cu 3 luni mai devreme productivitatea proiectata pentru anul viitor de 180.000 lei. Se cere sa calculam economia relativa de salriati în aceasta situatie, respectiv cu o productivitate de 140.000 lei pe 9 luni si de 180.000 lei pe 3 luni.

în care:

E - economia relativa de salariati în ipoteza devansarii atingerii parametrilor proiectati;

- productivitatea muncii pe un anumit numar de luni (n ') inainte de atingerea parametrilor proiectati;

- productivitatea munciii pe un anumit numar de luni (n '') dupa atingera parametrilor proiectati.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi semnificatie.

Aplicând aceeasi formula obtinem:

E = 154-135=19 salariati

Pentru evitarea dublei inregistrari, ca urmare a devansarii atingerii parame-trilor proiectati, retinem numai diferenta:

E - E = 19 - 11= 8 salariati

d) Ridicarea gradului de mecanizare al proceselor de productie

Sa se determine economia relativa de salariati care se prelimina prin intro-ducerea urmatoarelor utilaje servite de catre un muncitor:

în care:

E₄ - economia relativa de salariati ce se realizeaza prin ridicarea gradului de mecanizare;

v₁ un - valoarea productiei ce se va realiza pe utilaje noi de un anumit tip, în anul viitor;

w_{0 us} - productivitatea muncii realizata în anul de baza pe utilaje similare;

w_{1 un} - productivitatea muncii ce se va realiza în anul viitor pe utilaje noi

In cazul în care ridicarea gradului de mecanizare se realizeaza prin introducerea de utilaje care au un alt numar de muncitor pentru servire decât cele existente, se poate utilize formula E₄ de mai sus, sau într-o forma adaptata, astfel:

în care:

n _un - numar de salariati pentru servirea unui utilaj nou.

Vom folosi aceasta formula în cazul urmator:

sau:

e) Ridicarea gradului de automatizare a procesului de productie

Se folosesc aceleasi formule de calcul ca si în cazul ridicarii gradului de mecanizare.

3.1.2. Perfectionarea tehnologiilor de faricatie

si introducerea de produse noi

a)          Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie

Vom lua doua exemple, în care vom lucra cu elemente deosebite.

Exemplu 1 . Se prevede introducerea unei tehnologii noi pentru fabricarea unui anumit produs. In noua tehnologie, consumul de munca pe unitatea de produs se prevede sa se reduca de la 16 ore-om, la 12 ore-om. Tehnologia existenta este aplicata de 40 de salariati.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoara formula:

în care:

E₅ - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi;

n_0t numaru de salariati care aplica tehnologia existenta în perioada de baza;

m_0t - numarul de ore-om pe bucata în conditiile tehnologiei existente;

m_1t - idem, în conditiile tehnologiei noi.

Exemplul 2. Intr-o alta sectie, în care lucreaza 20 de salariati se perfectioneaza tehnologia existenta, ceea ce permite cresterea productivitatii muncii de la 100.000 lei la 122.000 lei pe salariat.

Pentru stabilirea economiei relative vom folosi urmatoarea formula:

în care:

E₅` - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unei tehnologii noi (varianta a II-a );

w_t0, w_t1 - productivitatea muncii în conditiile tehnologiei existente, respectiv în conditiile tehnologiei noi;

I_wt - indice de crestere a productivitatii muncii ca urmare a perfectionarii tehnologiei.

b) Introducerea de produse noi ca urmare a reproiectarii constructive a produselor existente.

In cazul când prin introducerea de produse noi rezulta cresteri de producti-vitate a muncii, economia relativa se poate calcula cu formulele folosite în cazul introducerii de tehnologii noi, respectiv al perfectionarii tehnologiilor existente (E₅ si E₅

In plus, atunci c nd se modifica pretul unitar de calcul al produselor noi, se poate folosi urmatoarea formula:

în care:

E₆ - economia relativa de salariati ca urmare a introducerii unor produse noi cu consum specific de munca mai mic;

N_m - numarul total de muncitori în anul de baza;

p_n - ponderea produselor noi în valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

p_v - ponderea produselor vechi în valoarea totala a productiei prevazute pe anul viitor;

m_pn - scaderea consumului specific de munca la produsele noi fata de produsele similare vechi;

p_pn - cresterea pretului unitar de calcul al productiei la produsele noi, fata de produse similare vechi;

k = I_mv:I _puw - coeficientul modificarii consumului specific de munca si a pretului unitar la produsele vechi;

I_m - indicele de modificae a consumului specific de munca pentru produsele vechi;

I_pu - indicele de modificare a pretului unitar pentru produsele vechi;

Presupunem ca avem urmatoarea situatie: În cadrul întreprinderii sunt încadratti în perioda de baza 2000 de salariati, din care 200 din categoriile TESA si respectiv 1800 de muncitori: In anul viitor se prevede introducerea în fabricatie a unor produse noi a caror valoare reprezinta 15% din valoarea totala a productiei. Restul de 85% din valoarea priductiei, vor fi produse vechi care s-au realizar si în anul de baza.

La produsele noi, reproiectate, consumul specific de munca a scazut cu 20%, iar pretul unitar la produsele reproiectate a crescut cu 5%. La produsele vechi situatia a ramas aceeasi ca si în anul de baza, respectiv acelasi consum specific de munca si acelasi pret unitar. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati determinata de introducerea produselor mentionate mai sus, considerând ca valoarea produsului si consumul de munca sunt proportionale:

3.2. Organizarea conducerii

3.2.1. Rationalizarea numarului de cadre tehnice, economice, de alta sepcialitate si administrative

In general, aceasta rationalizare se realizeaza ca urmare a mecanizarii lucrarilor de birou care necesita un volum mare de munca.

Presupunem ca la începutul anului viitor se vor introduce 10 masini de contabilizare care vor spori productivitatea de 3 ori fata de situatia actuala în care operatiile se contabilizeaza manual. Aceste masini vor fi folosite în doua schimburi.

Econimia relativa se va clcula cu ajutorul formulei:

în care:

E₇ - economia relativa de salariati ca urmare a mecanizarii contabilizarii;

k_w1 - coeficientul productivitatii muncii manuale din anul de baza;

n_m - numarul de masini introduse pentru mecanizarea muncii de birou;

c_s - coeficientul de schimburi cu care sunt utilizate noile masini de birou introduse.

Introducând datele problemei în formula, obtinem:

3.2.2. Perfectionarea sistemului informational

Presupunem ca în urma perfectionarii sistemului de evidenta tehnic-opera-tiva se poate majora numarul de ore-om de lucru pe an al unei persoane antrenate în aceasta activitate cu 30 de ore, respective de la 2.040 ore la 2.010 ore. Având în vedere ca în întreprinderea respectiva lucreaza în cadrul sistemului informational 80 de persoane, se cere sa stabilim econimia relativa probabila prin rationalizarea preconizata. Folosim în acest scop urmatoarea formula:

în care:

t - timpul economisit din timpul mediu anual pe persona prin perfectionarea sistemului informational (în ore-om);

T- timpul mediu annual pe persoana utilizata în sistemul informational (ex. 21,25 zile pe luna x 7 ore x 12 luni = 1785 ore-om);

n - numarul de salariati utilizati în anul de baza în cadrul sistemului informational supus perfectionarii.

3.3. Organizarea productiei

3.3.1. Tipizarea, unificarea si standardizarea pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie

Presupunem ca în cadrul întreprinderii productia de tip "X" care reprezinta 15% din totalul productiei întreprinderii se va tipiza în anul viitor, iar productia de tip "Y" care reprezinta 12% din totalul productiei întreprinderii, se unifica. Ca urmare, consumul de munca scade la productia de tip "X" cu 8%, iar productia de tip "Y" cu 6%. Ponderea muncitorilor care lucreaza la productia de tip "X" si de tip "Y" fata de numarul total al muncitorilor de 1800 este de 18%.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:

în care:

E₉ - economia relativa de salariati ca efect al tipizarii, unificarii si standardizarii pieselor, subansamblelor, produselor si tehnologiilor de fabricatie;

N_mo - numarul total de muncitori din întreprindere în anul de baza;

p_m - ponderea muncitorilor care lucreaza la produsele X si Y, in totalul muncitorilor;

p_x - ponderea productiei de tip X tipizata, unificata sau standardizata, fata de voumul total al productiei în perioada de plan;

p_y - idem, la productia de tip Y;

d_x, d_y - reducerea proncentuala a consumului de munca specific la productia de tip X, respective de tip Y, ca urmare a tipizarii, unificarii si standardizarii în perioada de plan fata de perioada de baza.

3.3.2. Cresterea gradului de concentrare

si de specializare a productiei

Economia relativa, în cazul cresterii gradului de oncentrare si de specializa-re a productiei, se calculeaza cu ajutorul formulei E₉, adaptata astfel:

în care:

E₁₀ - economia relativa, în cazul cresterii gradului de concentrare si de specializare a productiei;

N_mo - numarul total de muncitori din întreprindere în anul de baza;

p_m - ponderea muncitorilor care lucreaza în productia concentrata si specializata;

p_c, p_s - ponderea productiei concentrate, respective specializate, fata de volumul total al productiei în anul viitor;

d_c, d_s - reducerea consumului de munca specific la productia concentrata, respectiv specializata, în anul viitor, fata de perioada de baza.

Intrucât nu reprezinta particulritati deosebite în aplicare, nu este necesar un exemplu numeric.

3.3.3. Cresterea indicelui de utilizare a parcului de masini si utilaje, inclusive reducarea stagnarilor în productie

Presupunem ca întreprinderea îsi propune ca în anul viitor sa îmbunatateas-ca indicele de utilizare de la 78% la 83% la un numar de masini la care au lucrat 850 muncitori, din cei 2000 existenti în anul de baza. Economia relativa se calculeata cu ajutorul formulei:

în care:

E₁₁ - economia relativa de salariati ca urmare a cresterii indicelui de utilizare a percului de masini si utilaje, inclusiv reducerea stagnarilor în productie ;

V₁ - valoarea productiei prevazuta pentru anul viitor;

n_mo - numarul de muncitori care au lucrat în anul de baza la masinile la care se vor îmbunatati indicii de utilizare;

p_m - ponderea muncitorilor care lucreaza în productia concentrata si specializata;

I_o, I₁ - indicele de utilizare amatinilor si utilajelor în anul de baza, respective cel prevazut pentru anul viitor;

Celelalte simboluri îsi pastreaza semnificatia.

3.3.4. Perfectionarea pregatirii tehnice a programarii,

lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei

Presupunem ca se preconizeaza cresterea cu 5% a numarului de cadre TESA an anul viitor fasa de anul de baza, ajungand la 210 salariati. Se cere sa calculam economia relativa care ar rezulta din perfectionarea pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei în ipoteza ca ponderea numarului de salariati ocupati în aceste activitati s-ar diminua de la 12% la 8% din totalul cadrelor TESA în anul de plan.

Economia relativa se calculeaza cu ajutorul formulei de mai jos:

în care :

E₁₂ economia relativa de salariati ca effect al perfectionarii pregatirii tehnice a programarii, lotizrii, lansarii, urmaririi si executiei productiei;

n_ppo, n_pp1 - ponderea cadrelor TESA ocupate în activitatile de perfectionare a pregatirii tehnice a programarii, lotizarii, lansarii, urmaririi si executiei productiei în anul de baza respective în anul viitor;

N_{TESA 1} - numarul de cadre TESA în anul viitor, (respective 210).

3.3.5. Îmbunatatirea organizarii activitatii

indirect productive si de servire

(reparatii, întretinere, transporturi si manipulari interne etc.)

Economia relativa, se poate calcula, în acest caz, cu ajutorul formulei precedente, adaptata astfel :

în care :

E₁₃ economia relativa de salariati ce s-ar realize prin îmbunatatirea organizarii activitatii indirect productive si de servire;

n_ipo, n_ip1 - ponderea muncitorilor din activitatile indirect productive si de servire în numarul total al muncitorilor din anul de baza respectiv din anul viitor;

N_{dp 1} - numarul total de muncitori direct productivi în anul viitor.

Presupunem ca muncitorii direct productvi au reprezentat 85% din totalul muncitorilor în anul de baza. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestei ponderi la 86%.

Întrucât în acest stadium nu este stabilit numarul total al salariatilor pe întrepridere pentru anul viitor, se calculeaza provizoriu cu o crestere preliminara a productivitatii muncii. În acest scop se efectueaza calcululu cu ajutorul cresterii medii a productivitatii muncii din ultimii 2-3 ani. De exemplu, în cazul nostrum, presupunem ca acest ritm este de 8%.

130.000·1,08=140.400 lei (W₁)

V₁: W₁= N₁

320.000.000:140.400=2.279 salariati (N₁)

Din totalul salariatilor, 90% sunt muncitori.

2.279·0,9=2.051 muncitori (N_dp1)

Pe baza cresterii productivitatii muncii prevazuta pentru anul viitor, se poate prelua calculul în vederea retusarii lui cu ajutorul ritmului de crestere stabilit.

3.4. Organizarea muncii

Vom lua un exempludin domeniul folosirii în mai mare masura a timpului de munca. Presupunem ca prin reducerea numarului de ore de absente nemotivate, anumarului de ore de concedii de boala, anumarului de ore de stagnare în productie si a numarului de ore privind îndplinirea altor obligatii în timpul programului de lucru (programul complet de lucru de 2040 ore pe an = 170 · 12 luni), durata medie efectiva de lucru pe an si muncitor se va putea majora cu 18 ore, de la 2010 la 2028 ore. Numarul de muncitori realizat în anul de baza fiind de 1.800, se cere sa se determine economia relativa ce s-ar obtine prin aplicarea acestor masuri,

Vom folosi în acest scop o formula asemanatoare cu E₈.

în care:

E₁₄ - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin masurile care vzeaza folosirea mai completa a timpului de munca;

t -timpul cu care poate fi majorata durata medie efectiva de lucru (pe an si muncitor), prin masurile propuse;

T- durata medie efectiva de lucru în om-ore-an;

N_mo - numarul total de muncitori realizat în anul de baza.

3.5. Calificarea, perfectionarea si cresterea îndemânarii executantilor

Ca urmare a cresterii ponderii numarului muncitorilor calificati în numarul total al muncitorilor salarizati dupa productia realizata (1400), se prevede ca indicele mediu de îndeplinire a normelor vaajunge în anul viitor la 107% fata de 103% cât a fost în anul de baza. Se cere sa se calculeze economia relativa ce va rezulta.

In acest scop vom folosi formula urmatoare :

în care:

E₁₅ - economia relativa de salariati care s-ar putea realiza prin cresterea ponderii muncitorilor calificati;

I_no, I_n1 -indicele mediu de îndeplinire a normelor de munca înainte (în perioada de baza), respectv dupa ridicarea calificarii (policalificarii sau îndemânarii) în anul viitor ;

N_mo - numarul de muncitori salarizati dupa productia realizata în perioada de baza.

3.6. Factorii naturali

Presupunem ca fata deproductia de 180 milioane lei cât a fost valoarea productiei extractive în anul de baza, se va extrage în anul viitor o productie suplimentara de 15 milioane lei datorita deschiderii unei galerii în care continutul minereului este mai bogat. Productivitatea muncii în anul de baza a fost de 80.000 lei. Se cere sa se calculeze economia relativa de salariati. În acest scop, folosim formula urmatoare:

în care:

E₁₆ - economia relativa de salariati care s-ar realiza prin cresterea continutului minereului extras;

V_eo, V_e1 - valoarea productiei extractive, din anul de baza, respectiv din anul viitor;

w_e0 - productivitatea muncii în activitatea extractiva în anul de baza.

3.7. Schimbarea structurii productiei

si a cooperarii dintre întreprinderi

3.7.1. Schimbarea structurii productiei

Economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei, se poate calcula astfel:

în care:

E₁₇ - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii structurii productiei;

v₁ - valoarea productiei pe produs (grupa de produs, sortiment etc.), în anul viitor;

W₀-productivitatea muncii de produs (grupa de produse, sortiment) realizata în anul de baza.

Celelalte simboluri pastreaza aceeasi senificatie.

Numar de salariati (col. 3: col 4)

în anul de baza

în anul viitor

A

B

C

Total

E₁₇=2.462-(500+1.423+519)=2.462-2.442=20 salariati

Tot în cazul schimbarii structurii productiei se mai poate folosi o formula care are în vedere consumul specific de munca pe produs:

E₁₇ - economia relativa de salariati ca urmare a schimbarii consumului specific de munca pe produs; 

t₀, t₁ - consumul specific de munca în perioada de baza, respectiv în anul viitor;

N_mao - numarul de muncitori salarizati în acord în peroada de baza.

3.7.2. Schimbarea volumului de productie

provenit din cooperarea dintre întreprinderi.

Economia relativa de salariati în cazul schimbarii volumului productiei provenit din cooperarea dintre întreprinderi se poate calcula cu ajutorul formulei urmatoare:

E₁₈=economia relativa de salariati ce se poate realiza prin schimbarea volumului productiei provenit din cooperarea dintre întreprinderi;

v_so, v_s1 - valoarea semifabricatelor produse în anul de baza, respectiv în anul viitor;

w_s1 - productivitatea muncii prevazuta a se reliza în anul viitor la volumul de semifabricate ce se va produce.

În acelasi scop, se poate folosi formula:

în care :

p_vso, p_vs1 - ponderea volumului de semifabricate primite prin cooperare, în anul de baza, respectiv în anul viitor:

N₀ - numarul total al salariatiilor în anul de baza.

Presupunem ca valoarea semifabricatelor primite prin cooperare în anul de baza, reprezinta 15% din volumul total al productiei. Pentru anul viitor se prevede cresterea acestuia la 22%.

Dupa ce s-au calculat economiile relative de salariati pe factori si masuri luate în considerare, se procedeaza la centralizarea lor (tabelul nr. 268). Calculam în continuare cresterea productivitatii muncii la nivelul înterprinderii, astfel :

a) numarul de salariati care ar fi necesar în anul viitor, calculat în ipoteza ca s-ar mentine nivelul productivitatii muncii în anul de baza():

d) cresterea productivitatii muncii fata de anul de baza:

În continuare, daca dorim sa cunoastem contributia fiecarui factor sau a fiecarei masuri, o putem calcula cu ajutorul formulei:

De exemplu, contibutia factorului "progress tehnic" exprimata în 122 de salariati, se poate exprima si proncentual cu ajutorul acestei formule:

Se procedeaza la fel cu toti ceilalti factori, iar rezultatele se înscriu în ultima coloana a tabelului nr. 3:

Tabelul nr. 3

CENTRALIZATOR

al economiiilor relative calculate si al influentei lor

asupra cresterii productivitatii muncii

Partea I-a

Partea II-a

4. Planificarea cresterii productivitatii muncii

prin metoda unitatilor naturale

Calculul productivitatii muncii în unitati naturale consta în raportarea volumului productiei, exprimat în unitati naturale (tone, metri, litri etc.)la numarul mediu de salariati dintr-o perioada data(W=Q:N). În cazul prevederii cresterii productivitatii muncii pe factori, putem folosi formulele cunoscute la metoda prevederii cu ajutorul productiei valorice, de exemplu:

în care:

W_ı - productivitatea muncii în anul viitor exprimata în numarul normat de om-ore la o ora efectiva;

q_ı - cantitatea productiei în unitati naturale în anul viitor;

t_n - numarul normat de om-ore pe unitatea de produs;

t_ı - numarul efectiv de om-ore pe unitatea de produs în anul viitor (t_ı= t_n:I_n);

I_n - indicele de îndeplinire probabila a normelor în anul viitor.

In cazul când dorim sa exprimam productivitatea muncii în om-ore normate pe salariat, trebuie mai intâi sa transformam numarul efectiv de om-ore ce se prevede pentru anul viitor la numarul mediu efectiv de om-ore pe care îl va presta un salariat.

în care:

ΣT_ı - numarul mediu de salariati ce se va încadra în anul viitor;

T_eı - numarul mediu efectiv de om-ore pe care îl va presta un salariat în anul viitor.

Formula productivitatii muncii exprimata în om-ore normate pe salariat va fi urmatoarea:

Cele doua formule au aceeasi valoare, dupa cum rezulta din exemplul de mai jos:

2.520 : 2.040 = 1,235294 ore-norma/ora efectiva

(cresterea productivitatii muncii 10,93%)

(II) T_ı - s-a calculat în exemplul precedent.

(cresterea productivitatii muncii 14%)

În calculul cresterii productivitatii muncii pe anul viitor, pe factori, prin metoda unitatilor de munca, se stabileste mai intai volumul de munca pentru productia pe anul viitor, cu timpul efectiv în om-ore pe unitatea de produs realizat în anul de baza, iar apoi cu timpul efectuat în om-ore pe unitatea de produs ce se prelimina în anul viitor. Diferenta dintre cele doua volume de munca astfel calculate, reprezinta economia relativa de om-ore efective, de exemplu:

în care:

E - economia relativa de om-ore efective;

Σq_ıt_ı - numarul efectiv de om-ore pentru productia prevazuta pe anul viitor, calculat cu numarul efectiv de om-ore prevazut în anul viitor pe unitatea de produs;

Σq_ıt_о - idem; calculat cu numarul de om-ore efectiv realizat în anul de baza pe unitatea de produs;

Aceasta formula generala se adapteaza la particularitatile fiecarui factor studiat. Rezultatele obtinute se înscriu apoi în partea I-a a centralizatorului.

Partea a II-a a centralizatorului se adapteaza ca în tabelul nr.4:

Tabelul nr.4

CENTRALIZATOR

Rândul		Unitatea de masura
	Volumul total de munca pentru productia prevazuta pe anul viitor	ore - norma
	Productivitatea muncii în anul de baza	ore-norma/om-ore efective în anul de baza
	Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor în conditiile productivitatii din anul de baza (rândul 1: rândul 2)	om-ore efective în anul de baza
	Economia relativa în om-ore efective (totalul general din partea I-a)	om - ore efective
	Volumul total de munca pentru productia prevazuta pentru anul viitor în conditiile productivitatii anului viitor (rândul 3 - rândul 4)	om - ore efective
	Productivitatea muncii în anul viitor	G. Planificarea numarului si a structurii personalului Planificarea numarului si a structurii personalului se bazeaza în primul rând, pe situatia existenta. In numarul de personal existent în evidente la o anumita data, se cuprinde întreg personalul înscris în evidentele unitatii, încadrat cu contract de munca pe durata nedetarminata, inclusiv personalul din conducerea unitatii, personalul aflat în incapacitate temporara de munca sau în concediu platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la un an, precum ti alte categori de personal care lipsesc temporar din unitate si pentru care unitatile sunt obligate prin lege sa le pastreze locul de munca, de ex.: personalul aflat în concentrare militara, în delegatie, în tara sau în strainatate, care urmeaza diferite forme de pregatire profesionala, în tara sau în strainatate, precum si cel aflat în somaj tehnic. Nu se cuprinde în acest numar personalul care isi satisface stagiul militar si cel detasat care este cuprins în numarul de personal al societatilor comerciale unde isi desfasoara activitatea. Personalul încadrat cu fractiuni de norme se include în calcul prin transformarea acestor fractiuni în nnumar intreg de posturi. Salariatii încadrati cu contract de munca pe durata determinata, altii decât cei angajati pentru înlocuirea celor încadrati cu contract de munca pe durata nedeterminata, care lipsesc din unitate din diferite motive, se includ în calcul, luandu -se în considerare numarul de posturi sau de norme care le revin. Numarul personalului existent în evidente se exprima în numar fizic la o anumita data si numar mediu, pe o anumita perioada de timp. Serviciile de personal din întreprinderi tin evidenta zilnica a personalului. Pornind de la aceasta evidenta primara zilnica, se calculeaza numarul mediu de peronal existent pe o anumita perioada (luna, trimestru, semstru, an). Acest mod de exprimare se foloseste atât în statistica, cât si în planificare. La planificarea numarului personalului trebuie sa se tina seama de particularitatile fiecarei categorii componente. Planificarea numarului de muncitori Numarul total de muncitori necesar în anul viitor (de plan) se calculeaza pe baza volumului de productie prevazut si a nivelului productivitatii muncii (N=P1 :W1). Dupa stabilirea numarului total de muncitori necesari în anul de plan, se trce la repartizarea acestui numar pe meserii. Aceasta operatie poate avea un caracter exact atunci când se efectueaza pe baza timpului normal prevazut pe meserii în fisele tehnologice ale produselor planificate. Daca nu exista aceste date, se poate efectua o repartizare aproximativa pe baza proportiilor din anii anteriori. Aceasta repartizare este necesara mai ales în cazul meseriilor care necesita un numar de ani de scolarizare. In fixarea ponderilor viitoare ale meseriilor prin apreciere, trebuie sa se acorde o deosebita atentie fenomenului privind aparitia meseriilor noi generate de tehnica moderna si restrangerea sau disparitia unor meserii depasite. 2. Planificarea cadrelor de executie si de conducere, a salariatilor pentru activitati de întretinere, de paza si pompieri Fiecare dintre aceste categorii de salariati are particularitati proprii care influenteaza stabilirea necesarului de cadre în anul de plan. Trasatura comuna a acestor categorii de salariati este aceea ca munca celor care îndeplinesc aceste functii este greu de normat, la stabilirea necesitatilor intrevenind în mod frecvent aprecieri mai mult sau mai putin subiective. Cu toate acestea, s-au facut si înca se fac incercari pentru determinarea cât mai exacta a necesitatilor de astfel de cadre. Pe baza experientei si pe estimarile efectuate de comisii de specialisti în analiza volumului de munca pe diferite posturi, s-au stabilit unele norme de structura aplicabile unor compartimente identice sau similare, fiind adoptate ca norme unitare de structura. In prezent, aplicarea acestor norme nu mai este obligatorie. Intreprinderile le folosesc ca baza de inspiratie, aducandu-le corecturile pe care le considera necesare. Stabilind norme proprii, intreprinderile ajung sa întocmeasca state de functiuni proprii. Cu aceasta ocazie se urmareste problema justei proportionari dintre diferitele categorii de cadre. Pe baza experientei pozitive acumulata în tara noastra s-a elaborat o metodologie de normare a cadrelor de executie si de conducere, precum si a numarului salariatilor pentru activitati de întretinere, paza si pompieri. Aceasta metodologie se bazeaza pe urmatoarele elemente: -împartirea atributiilor fiecarui post pe niveluri de pregatire si specialitati necesare îndeplinirii lor; -stabilirea volumului de timp necesar pentru îndeplinirea fiecarei atributii de catre un cadru cu pregatire de specialitate si de nivel corespunzator; - stabilirea volumului total de timp de munca pe specialitati si niveluri de pregatire si transformarea acestui volum în numar de posturi. In felul acesta se ajunge la constituirea unei structuri firesti a colectivului de munca, fundamentata stiintific , fiecare post fiind constituit pe baza « fisei specifice a postului «. Se respecta astfel cerintele organizarii ergonomice a muncii. Dupa ce se verifica proportiile interioare în statul de functiuni pe fiecare compartiment, se trece la întocmirea formularului de proportii între posturi, asa cum se prezinta în tabelul nr. 5, pentru anul de baza si pe anul viitor. Proportionarea de baza ete aceea a fiecarui compartiment. Acolo trebuie stabilit numarul de cdre medii fata de cel de cadre superioare, precum si proportiile de specialitati. Aceste proportii nu pot fi tipizate. Ele depind de volumul concret de muncade un anumit nivel si de un anumit profil. Ca urmare, formularul din tabelul nr. 5 prezinta o centralizare a numnarului de posturi din toate compartimentele întreprinderii si a proportiilor rezultate. Tabelulu nr. 5 Numarul de salariati pe categorii Categorii de salariati Anul de baza: 1997 Anul de plan: 1998 Numar Proportii Numar Proportii Total posturi din care I. Muncitori II. Posturi care necesita pregatire medie sau superioara Total 1. Posturi de ingineri 2. Posturi care necesita pregatire economica superioara 3. Alte posturi de specialitate care necesita pregatire superioara 4. Posturi de tehnicieni 5. Posturi de cadre tehnico-productive(maistrii) 6. posturi care necesita pre-gatire economica medie 7. Alte posturi de specialitate care necesita pregatire medie III. Posturi de functionari care nu necesita pregatire de specialitate IV. Posturi pentru activitati de întretinere, paza si pompieri În continuare se trece la centralizarea posturilor pe niveluri si specialitati. Intrucât cadrele respective cu studii mediisi superioare primesc pregatirea de baza în institutii de învatamânt cu durata reletiv lunga de 1-6 ani, întrprinderile transmit necesitatile lor de cadre directiilor judetene de munca si protectie sociala, care le ajuta, orientând cadre cu pregatire corespunzatoare aflate pe piata muncii. In multe cazuri, înterprinderiile cer sprijin direct institutiilor de învatamânt sâ orienteze catre ele un numar oarecare de absolventi. Centralizatoarele pe specialitati, precum si cele pe meserii, pentru muncitori servesc înterprinderii pentru formele de învaatamânt intern, pentru perfectionarea, specializarea, iar în ce priveste muncitorii, pentru calificare, ridicarea calificari, policalificare. H. Stabilerea salariului mediu în vederea planificarii fondului de salarii si a coleratiei dintre cresterea productivitatii muncii si cresterea salariului mediu. Stabilirea salariului mediu preceda planificarea fondului de salarii. El nu rezulta prin raportarea fondului de salarii la numarul planificat de salariati, asa cum se procedeaza în statistica. Fondul de salarii care se planifica reprezinta fondul de salarii nominale. Intre ritmul de crestere al salariului mediu si cel a productivitatii muncii, la toate nivelurile, este necesara realizarea unei corelatii juste, respectiv ritmul de crestere a productivitati mincii sa fie mai ridicat decât cel al salariului mediu. Aceasta corelatie constituie o cerinta imperioasa a asigurarii acumularilor necesare dezvoltarii economiei, precum si ridicarii nivelului de trai. La elaborarea planului, un moment important îl constituie analiza realizarii salarului mediu avuta în vedere în lunile expirate ale anului curent. Dupa aceea, urmeaza sa se analizeze si sa se stabileasca factorii productivitatii muncii care au contribuit la cresterea salariului mediu. Din punct de vedere al influentei lor asupra sporirii salariului, factorii de crestere a productivitatii muncii se impart in doua grupe : Într-o prima grupa de factori s-ar putea cita aceia care cer o sporire a salariului odata cu obtinerea unei productivitati a munci mai inalta. Asupra acestor factori muncitorii pot actiona in mod direct prin ridicarea nivelului tehnic, cultural si de calificare profesionala, prin insusirea unor deprinderi de munca în realizarea unor lucrari, utilizarea mai completa a timpului de lucru etc.; schimbarea structurii fortei de munca pe niveluri de calificare, ca urmare a schimbarii productiei. În grupa a doua s-ar putea reuni factorii care depind în mai mica masura de raportul salariatiilor si în mai mare masura de eforturile proprietarului mijloacelor de productie. Din aceasta cauza, nici rezultatul influentei lor asupra cresterii productivitatii muncii nu le poate reveni direct acestora pe calea maririi salariului nominal, ci indirect, înterprinderii în ansamblu, care va prospera si va putea sa plateasca salarii mai mari. Factorul principal din grupa a doua il constituie introducerea progresului tehnic în productie. Actiunea acestui factor este strâns legata de perfectionarea fortei de munca în ceea ce priveste ridicarea la nivel corespunzator a pregatirii profesionale. Asadar concomitent cu ridicarea nivelului tehnic al productiei, ridicandu-se si nivelul pregatirii cadrelor, acesta din urma determina si o anumita crestere a salariului mediu. De asemenea, ca urmare a actiunii unor factori naturali, productivitatea muncii poate crste. Rezultatele ce se obtin în asemenea cazuri nu revin direct salariatilor, ci tot indirect, prin intermediul întreprinderii care va realiza profituri superioare si va putea plati salarii mai mari. Cresterea productivitatii muncii duce la micsorarea ponderii salariilor în costurile de productie, pe de o parte, iar cresterea salariilor duce la urcarea ponderii lor în aceste costuri. In cele aratate mai sus nu s-au luat în considerare schimbarile ce intervin în greutatea specifica a costurilor materiale datorita introducerii progresului tehnic si alte costuri materiale (energie, abur, materii auxiliare) care influenteaza costul de productie în sensul cresterii lui. Daca nu ar fi contracarata aceasta tendinta prin cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu, costul de productie s-ar urca efectiv. Nu poate exista o corelatie unica, valabila în toate întreprinderile unei ramuri. La planificarea corelatiei între ritmul cresterii salariului mediu trebuie sa se tina seama de conditiile specifice din diferite întreprinderi, respectiv de masura în care diferiti factori ai cresterii productivitatii muncii influenteaza cresterea salariului mediu. Respectarea la întocmirea planului si pe parcursul realizarii lui a unor corelatii juste între ritmul cresterii productivitatii muncii pe fiecare întreprindere în parte în mod diferentiat, în functie de influenta factorilor aratati, asigura pe ramuri, si în consecinta pe intreaga ec natonala, respectrarea corelatiilor necesare dintre acesti indicatori si creeaza conditii pentru respectarea corelatiei dintre ritmul cresteri salariului real si cel a productivitatii muncii sociale. I.          Planificarea fondului total de salariati Toate cele trei parti componente ale fondului total de salarizare (fondul de salarizare a personalului permanent, fondul de salarizare pentru activitati si actiuni ocazionale si fondul de salarizare pentru activitatea de pregatire a cadrelor) se planifica anual. Planificarea fiecareia dintre aceste trei parti prezinta anumite particularitati. Planificarea fondului de salarii pentru personalul încadrat permanent Fondul de salarii (F) se determina ca produs între numarul mediu al salariatiilor (N), salariul mediu lunar (s) si numarul de luni (l) ; F=N×s×l În etapa elaborarii proiectului de plan se folosesc realizarile pe lunile expirate din anul curent (de baza) completate cu preliminarile pâna la sfârsitul anului. In aceasta etapa, calculele se întocmesc pentru totalul salariatilor, pe categorii. Fondul de salarii calculat pe categorii de cadre serveste pentru corelarea cu diferiti alti indicatori ai proiectului planului. Fondul de salarizare a personalului se calculeaza de întreprinderi, fie cu ajutorul salariului mediu realizat pe întreaga întreprindere în perioada de baza, eventual cu un anumit corectiv determinat de modificarea categoriei medii de calificare a muncitorilor, de indicele de depîsire a normelor etc., fie pe categorii de salariati, atunci când trebuie luate în considerare influente mai numeroase si mai diverse. In al doilea caz, când este necesar sa se calculeze pe categirii de salariati, trebuie sa se analizeze si sa se stabileasca modificarile care intervin în elementele care compun fondul de salarizare a personalului. Nu toate aceste elemente se pot prevedea la fel în calculele de planificare : -în marea lor majoritae pot fi calculate precis, de ex. -salariile de încadrare a muncitorilor salarizati propropitional cu productia realizata, depasirile de norme ; salarile muncitorilor dupa timpul lucrat; premiile ; fondurile pentru acordarea de trepte si gradatii sporurile pentru conducerea formatiilor de lucru; sporurile pentru lucru de noapte etc.; -o parte nu poate prevedea cu precizie, ci se include în plan pe baza unui calcul estimativ la care se iau în considerare realizarile anului curent (de baza) si ale anului precedent; în aceasta categorie intra: participarea salariatilor la beneficii, salarizarea pe timpul întreruperilor de lucru pentru îndeplinirea unor sarcini sociale, pentru alaptarea copiilor etc. Gruparea de mnai sus a elementelor componente ale planului fondului de salarizare are un caracter orientativ. Ea nu limiteaza analiza si nici nu sugereaza sa se faca calcule globale. Analiza elementelor componentelor de plan trebuie sa se faca pe toate aceste elemente. In datele statistice privind realizarea fondului de salarizare a personalului pot sa mai apara salarii individuale pentru ore suplimentare, lucru în zile de repaus legal, întreruperi în munca si rebuturi din cauza unor defectiuni tehnico-organizatorice. Aceste salarii fiind rezultatul unor lipsuri în organizarea productiei si a muncii, nu se planifica, urmând a se reflecta, eventual, numai în realizari, daca nu se vor repeta si în perioada de plan. Intreprinderile urmaresc în mod deosebit fondul de salarizare de încadrare, care este componenta principala a fondului de salarizare a personalului. Desi nu se exprima în plan acest fond se urmareste în statistica în vederea calcularii proportiei dintre partea constanta si partea variabila a salariului. Pentru necesitatile interne, intreprinderile îsi calculeaza si fondul de salarii orar, zilnic si lunar. Fondul de salarii orar cuprinde toate elementele care sunt legate de salarizare pentru lucrarile ezxcutate sau pentru timpul efectiv lucrat, de plata elementelor de cointeresare materiala pentru o ,ai buna activitate si de acordarea sporurilor pentru conditii deosebite de munca. Fondul de salarii zilnic cuprinde fondul de salarii orar plus partile legale pentru timpul nefolosit în limitele schimbului normal de lucru, de ezemplu: plata întreruperilor în munca ale femeilor care alapteaza, plata pentru timpul în care se îndeplinesc anumite sarcini sociale. Fondul de salarii lunar cuprinde, în afara de fondul zilnic de salarii, toate platile care se fac pentru zile întregi; în vederea îndeplinirii unor obligatii sociale, pentru vechime în munca etc. Aceasta stratificare în cadrul fondului de salarizare a personalului încadrat permanent în întreprindere prezinta o importanta interna pentru esalonarea platilor si pentru urmarirea unor fenomene negative care greveaza fondul de salarii, în vederea eliminarii lor. La elaborarea planuluiajuta numai în masura în care se pot lua masuri pentru eliminarea de la început a reaparitiei fenomenelor negative respective. Practic, pentru planificare, prezinta importanta sa se conoasca fondul de salarii de încadrare atât pentru muncitorii salarizati în acord,cât si pentru cei salarizasi în regie, fondul de salarii pentru depasire de norme, fondul de salarii de încadrare pentru cadrele tehnice si administrative, precum si fondul pentru participarea la beneficii si acordarea de premii. Fondul de salarizare pentru întregul personal încadrat permanent în întreprindere se formeaza prin însumarea fondurilor de salarii calculate pe categorii de salariati. Planificarea fondului de salarii pentru muncitorii salarizati în acord (individual sau colectiv) În cazurile în care în anul de plan nu se întrevede o modificare a sortimentelor de productie, factorul care actioneaza asupra cresterii productivitatii muncii este cresterea nivelului profesional al muncitorilor prin acumularea experientei în executarea produselor respective. În asemenea cazuri, pentru planificarea fondului de salarizare se ia ca punct de plecare salariul mediu preliminat în anul de baza, corectându-l cu influenta pe care o va exercita depasirea normelor de munca si se aplica formula de calcul mentionata mai sus. În cazirile în care intervin modificari în structura productiei pe sortimente care ar face improprie aplicarea metodei generale, aratata mai sus, întreprinderile întocmesc calcule mai analitice. În acest caz, trebuie sa se examineze în prealabil care dintre sectii sunt influentate de modificarile respective si care nu. Daca se constata ca unele sectii nu sunt afectate,se calculeaza pentru acestea fondul de salarii necesar, tinându-se seama de numarul muncitorilor salarizati în acord si salariul mediu specific fiecareia dintre ei. Fondul rezultat se însumeaza apoi cu cel care va rezulta din calculele analiticepentru sectiile influentate de modificarea sortimentelor. Acest calcul analitic se efectueaza ca în tabelul nr. 6: Tabelul nr. 6 Calculul fondului de salarii (Cifre arbitrare) Denumirea produsului U.M. Cantitatea planificata Salariul pe bucata (lei) Fondul de salarii necesar (lei) Productie comparabila Produsul A buc. Produsul B buc. Produsul C buc. Productie necomparabila Produsul D buc. Produsul E buc. Produsul F buc. Total fond de salarii pentru produtia-marfa (lei) Fondul de salarii pentru modificarea stocurilor de productie neterminata (lei) Total fond de salarii (lei) Presupunem ca productia marfa din exemplul de mai sus reprezinta 10 milioane lei, iar cresterea stocului de productie neterminata se aprecieaza la 400 mii lei Fondul de salarii necesar cresterii stocului de productie neterminata se determina pe baza fondului de salarii care revine la 1000 de lei produtie-marfa, de exemplu: lei La fondul de salarii astfel determinat (1.580.400 lei)se adauga sporurile necuprinse în salariul pe bucata (cota aproximativa de participare la beneficiu, premii, sporuri pentru conditii deosebite de munca, sporul pentru vechime, cotele pentru acordarea de trepte si gradatii) precum si indemnizatia pentru concediile de odihna ale muncitorilor salarizati în accord, determinate de cotele realizate în perioadele precedente, rezultate din datele statistice privind sturctura fondului de salarii al muncitorilor. În cazul aplicarii acestei metode, salariul mediu rezulta (s) din raportul dintre fondul total de salarii (F) si produsul dintre numarul mediu de muncitori (N) si numarul lunilor (l): Aceasta metoda se aplica mai ales în acele întreprinderi din industria constructiilor de masini în care sunt frecvente modificarile de sortimente de la an la an. Tot în cazurile când se prevad modificari de sortimente în anul de plan, se mai poate întrebuinta o metoda mai simpla de calcul prin inmultirea volumului de ore -norme calculat ptru întrreaga productie (t)cu salariul de încadrare corespunzator categoriei medii ponderate de calificare a forei de munca (c), cu coeficientul de îndeplinire a normelor prevazute (i) si cu coeficientul diferitelor sporuri si premii (participarii la beneficii, premii, sporuri pentru conditiile deosebite de munca, sporul de vechime, indemnizatia pentru concediile de odihna), calculat procentual asupra salariului de incadrare ( cp:100 ) Acest mod de calcul se poate folosi relativ usor si la repartizarea fondului de salarii pe sectii. Pentru stabilirea salariului mediu al muncitorilor salarizati în acord, fie la nivelul întreprinderii fie la nivelul unei sectii, se foloseste formula aratata la metoda precedenta. 3. Planificarea fondului de salarii pentru muncitorii salarizati dupa timpul lucrat ( în regie ) În general, nu se produc schimbari importante în ceea ce priveste structura calificarii profesionale a muncitorilor salarizati dupa timpul lucarat. Factorii care influenteaza mai mult aceasta categorie de munca sunt volumul productiei si cresterea productivitatii muncii. Pe baza acestora s-a planificat numarul lor. Pentru calcularea fondului de salarii (F) se înmulteste salariu mediu lunar preliminat în anul de baza (s) îmbunatatit într-o oarecare masura, tinând seama de cresterea productivitatii muncii în anul de plan, cu numarul mediu planificat (N) si cu numarul de luni (l), respectiv : F= s x N x l Salariu mediu luat în considerare cuprinde sporurile, indemnizatiile de concedii de odihna, majorarile de salarii prin acordarea de trepte si gradatii precum si cota de participare la beneficii si premiile care se vor acorda acestei categorii de muncitori. In cazurile mai rare, în care se produc modificari calitative mai importante, de exemplu: prin trecerea unor municitori de la salarizarea în acord la salarizarea dupa timpul lucrat prin cretterea numerica a celor cu meserii legate de introducerea tehnicii noi etc. se procedeaza analitic, pe meserii sau grupe de meserii, ca în tabelul numarul 7. Tabelul numarul 7. Calculul fondului de salarii (date arbitrare) Meseriile sau grupele de meserii Numarul Categoria medie de calficare Salariul mediu de încadarare orar (lei) Numarul total de om-ore (2.100 ore-om) Fondul de salarii de încadrare (lei) In anul de baza In anul de plan Electricieni Reglori Alte meserii Total Pentru determinarea fondului de salarii pentru muncitorii salarizati dupa timpul lucrat se calculeaza celalalte adaosuri (a): cota de participare la benificii, premii, sporurile legale de toate felurile si indemniziatiile de concediu - în raport procentual cu salariul de incadrare (Fî) : Procentul adaosurilor se foloseste cel realizat în anii precedenti, rezultat din statistica. Dupa aceea se calculeaza salariul mediu cu ajutorul formulei folosite mai sus. 4. Planificarea fondului de salarii pentru cadrele de executie si de conducere, cadrele administrative, personalul din activitati de întretinere, de paza si pompieri Numarul si structura cadrelor de executie si de conducere, al personalului de activitati de intretinere, de paza si de pompieri este stabilit prin organigrama întreprinderii. Pe baza organigramei aprobate se întocmeste statul de functiuni în care figureaza toate compartimentele din întreprindere si posturile fiecarui compartiment, indicându-se nivelul si specialitatea fiecarui post, precum si salariul între limite. Statul de functiuni este un cadru maxim în care înteprinderea îsi poate asigura cadrele necesare desfaaurarii activitatii sale. Daca experinta arata ca unul sau mai multe posturi nu sunt necesare, activitatea putându-se desfasura normal si fara ele, întreprinderea nu este obligata sa le foloseasca. Mai mult chiar, conducerile întreprinderilor au interesul permanent sa analizeze volumul de lucrari si numarul necesar de cadre si sa micsoreze treptat ponderea acestor categorii de personal in totalul personalului încadrat. Pot aparea si situatii în care statul de functiuni sa fie prea mic pentru volumul de munca prevazut în anul de plan. In astefel de situatii se procedeaza la majorarea numarului de posturi ocupate, pâna la limita maxima admisa de statul de functiuni. Daca se pune problema depasirii acestei limite, este necesar aprobarea forului în drept (consiliul de administratie, adunarea generala). Fondul de salarii (F) pentru numarul de cadre TESA se poate calcula, fie prin înmultirea numarului mediu propus (N) cu salariul mediu preliminat pe anul de baza (s) (în care sunt incluse: participarea la beneficii, premiile, sporurile pentru conditii deosebite de munca indemnizatile de concedii de odihna etc.) si cu numarul de luni (l): F=N × s × l fie sa se calculeze mai întâi fondul de salarii de încadrare (Fî ) : Fi =12f1 -(fi1· l1 ) +(fil · l2) în care : 12 f1 - fondul de salarii de încadrare pe cele 12 luni din anul de plan corespunzator posturilor ocupate în momentul elaborarii proectului de plan; f il.l1 - fondul de salarii de încadrare corespunzator numarului de posturi ocupate care se propun spre desfintare treptata în anul de plan, eliminindu-se din calcul pe numarul respectiv de luni (l1 .ln). fi2 . l2 fondul de salarii de încadrare corespunzator numarului de posturi ce se propun în plus fata de cele ocupate, incluzindu-se în calcul pe numarul respectiv de luni (l2.ln). Dupa ce se stabileste fondul de salarii de încadrare, se mai aduc urmatoarele precizari: în care p- procentul participarii la beneficii si al premiilor care se calculeaza asupra fondului de salarii de încadrare ; s- procentul sporurilor si al indemnizatiilor de concediu. Pentru stabilirea fondului de salarii pentru numarul total mediu al salariatilor se însumeaza fondurile de salarii partiale stabilite pe categorii de cadre. Esalonarea trimestriala a fondului de salarii urmeaza esalonarea numarului mediu al salariatilor, calculâdu-se cu salariul mediu folosit pentru fondul anual. In întreprinderile cu pronuntatî activitate sezoniera se reflecta influenta salariilor muncitorilor sezonieri în nivelul salariului mediu trimestrial si lunar. 5. Planificarea fondului de salarii pentru activitatea de pregatire a cadrelor în îtreprindere Întreprinderile calculeaza fondul de salarii corespunzator activitatii propii privind pregatirea cadrelor, de exemplu: pentru cursuri de scurta durata 1.200 ore de predare x 25 lei   30.000 lei indemnizatia responsabilului de cursuri 500 lei x 10 luni 5.000 lei indemnizatia lunara pentru 5 muncitori trimisi la cursuri în afara întreprinderii 5 x 6 luni x 1.800 lei 54.000 lei J.     Aspecte deosebite ale elaborarii planului fortei de munca si al fondului de salarii în etapa de tranzitie la economia de piata În paragrafele anterioare a fost prezentata problema planificarii fortei de munca si a fondului de salarii în conditii normale, de stabilitate si chiar de dezvoltare. Etapa de tranzitie la economia de piata se caracterizeaza însa prin transformari profunde, atât în ceea ce priveste restructurarea regimului de proprietate, cât si în ceea ce priveste retehnologizarea si reorientarea comertului nostru exterior. Toate aceste caracteristici în mod conjugat, si simultan au generat fenomene negative de mare amploare în economie, printre care scaderea foarte importanta a productiei industriale si agricole, a volumului de investitii, întreruperea relatiilor de import-export cu numeroase tari, deprecierea monedei nationale, toate acestea reflectându-se într-o inflaîie galopanta. In aceste conditii de stabilitate foarte fragila, singurul instrument de care dispune Guvernul în conducerea economiei, este bugetul de stat. Acest buget însa se elaboreaza numai anual, neoferind o perspectiva larga în timp cu privire la dezvoltarea economiei pe termen lung ceea ce a impus planificarii metoda pasilor marunti prin planuri anuale, asemanatoare bugetului. Acesta metoda este foarte importanta în executarea planurilor de lunga durata, dar este total neconvenabila intrucât nu favorizeaza elaborarea unor stategii de ansamblu atât de utila în orientarea lor. Dupa s1apte ani de la Revolutia din decembrie 1989, cu exceptia unui numar foarte mic de dezvoltari, întreprinderile se afla intr-o grava stare de lâncezeala si dezorganizare. Se simte nevoia acuta a unor masuri energice de revitalizare a economiei românesti. Una dintre acestea ar fi infiintarea unui organ-consilier al Guvernului care sa se ocupe cu studii privind dezvoltarea în perspectiva a economiei si sa ofere Guvernului analize si propuneri, în diferite variante pentru fundamentarea deciziilor. Ar putea servi ca model de organizare si functionare Comisariatului Planului de la Paris. Acest organism atragea în efectuarea analizelor, nu numai specialisti din ministere, ci si din învaatamânt, cercetare, întreprinderi private, mari si mijlocii, pe care îi constituia în comisii profilate pe probleme. In conditiile actuale ale economiei noastre, mentionate mai sus, planificarea fortei de munca si a fondului de salarii si-a restrâns sfera în cea mai mare parte la fondul de salarii, cu accent pe controlul bancar privind justificarea si eliberarea lui de catre întreprinderi. Acest accent apare si mai puternic în cazul impozitului suplimentar asupra depasirii nivelurilor maxime ale salariilor stabilite de Guvern. Din legislatia aparuta dupa Revolutie, precum si din declaratiile publice ale factorilor de raspundere, rezulta aproape o totala lipsa de preocupare cu privire la cresterea productivitatii muncii prin organizare stiintifica. A aparut chiar si un Decret-lege la 19 ianuarie 1990 (nr.35) prin care 'se abroga prevederile art.3 alin.1 din Legea nr.1/1986 referitoare la obligativitatea sigurarii unei stricte corelari între retributii si cresterea productivitatii muncii'. Aceasta masura, nu numai ca constituie o greseala teoretica economica, dar a avut consecinte foarte negative, încurajând nepasarea si dezinteresul întreprinderilor, contribuind la impulsionarea inflatiei. Vom prezenta, în continuare, aspectele caracteristice din aceasta etapa: Sistemul de stabilire a fondului de salarii prevazut în H.G.nr. 21 din 18 ianuarie 1992 se aplica tuturor societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum si regiile autonome la care salarizarea este organizata ca si la societatile comerciale. Acest sistem nu se aplica regiilor autonome cu specific deosebit, societatilor comerciale cu capital strain, reprezentantelor straine care îsi desfasoara activitatea pe teritoriul României, societatilor comerciale cu capital privat, precum si unitatilor cu capital mixt la care ponderea capitalului strain sau privat este de minimum 50%. Acest sistem a pus în circulatie urmatoarele notiuni noi: Fond de salarii de referinta  impozit suplimentar asupra depasirii plafoanelor maxime de salarii fond total destinat platii salariilor Fondul de salarii de referinta reprezinta fondul de salarii al întreprinderii de obicei lunar, care cuprinde toate componentele de natura salariilor (baza, sporuri, adaosuri) în plafoanele maxime admise prin lege, pentru care întreprinderea nu are obligatia sa plateasca impozit suplimentar. Documentele de evidenta primara care stau la baza determinarii fondului de salarii de referinta sunt cartile de munca si statele de plata salariilor. Fondul de salarii de referinta se stabileste în felul urmator: Partea preponderenta o constituie salariile de baza din luna respectiva. In aceste salarii sunt incluse compensarile si indexarile pentru cresterea preturilor acordate pâna la sfârsitul lunii respective (de la 1 septembrie 1991 acestea s-au inclus în salariul de baza prin H.G. nr 579/1991). Se însumeaza în primul rând salariile de baza lunare negociate prin contractele individuale de munca pentru personalul existent în evidentele întreprinderii. Se adauga suma sporurilor prevazuta în contractele individuale de munca pentru aceeasi luna. Procentul sporurilor fata de salariile de baza serveste la calculul lor pentru perioada de plan. Adaosurile si premiile se includ ca o medie lunara pe ultimile trei luni în care este cuprinsa si luna de calcul. Acest mod de calcul este determinat de faptul ca aceste plati nu au caracter permanent ca salariile de baza si sporurile, ci se acorda la anumite intervale, uneori neregulate. Pentru perioada de plan, aceasta medie lunara, se exprima procentual si se aplica asupra salariilor de baza prevazute, ca si în cazul sporurilor. Platile de salarii de baza, sporuri, adaosuri si premii efectuate în luna de calcul pentru perioada anterioara, nu se iau în consideratie. Din totalul celor trei componente de mai sus se scad urmatoarele : valoarea fondului de salarii de baza din luna de calcul, pentru carre se datora impozit suplimentar (rezultat din depasirea plafoanelor maxime de salarii stabilite prin lege) valoarea medie lunara a fondului de salarii din ultimile trei luni, formata din adaosuri si sporuri la salariile de baza, pentru care se datora impozit suplimentar. Aceste adaosuri si sporuri sunt urmatoarele (anexa nr.4 la H.G. nr.127/1991) a) premii care se platesc din fondurile constituite din veniturile realizate (cu exceptia celor acordate din fondul de participare a angajatilor la profitul societatii, precum si cele acordate inventatorilor) b) adaosul de acord (diferenta dintre suma încasata potrivit formei de salarizare aplicata si salariul corespunzator timpului lucrat pe baza formei de salarizare respective) c) sporul pentru ore lucrate suplimentar d) adaosuri în bani si sporuri, altele decât cele prevazute în anexa nr.3 la H.G. nr.127/1991, stabilite prin contractul colectiv, precum si sumele corespunzatoare sporurilor cuprinse în aceasta anexa, acordate pentru cuantumul maxim stabilit. Recapitulam cele aratate mai sus în urmatoarea formula: Sr SBP +sp+ap+pp ]-[SBD +Spd+apd] în care : In cazul în care salariul de baza minim brut pe tara ar creste într-o proportie mai mare decât cresterea stabilita pentru intregul fond destinat platii salariilor, fondul de salarii de referinta se majoreaza cu diferenta de fond de salarii pe care agentul economic este obligat sa o plateasca pentru respectarea salariului de baza minim stabilit. Fondul de salarii de referinta pentru societtaile noi se stabileste în raport cu numarul si structura personalului, profilul unitatii si salariile medii realizate de alte unitati cu activitate asemanatoare. In asemenea cazuri, agentii economici respectivi prezinta o propunere documentata pe care, dupa ce o examineaza Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor, le dau aprobarea. Fondul de salarii de referinta si numarul personalului existent în evidente se înregistreazî de catre fiecare societate comerciala la directia teritoriala de munca si protectie sociala de care apartine. Impozitul suplimentar asupra depasirii plafoanelor maxime de salarii. Ca urmare a faptului ca "salariile individuale se stabilesc fara a fi limitate prin contracte individuale de munca" (art.1(2) din H.G.nr.127/1991), s-a manifestat tendinta la firmele particulare de a angaja salariati cu salarii disproportionale de mari pentru a atrage cadre bine pregatite din întreprinderile de stat. Aceasta tendinta a pus în evidenta probabilitatea accentuarii procesului inflationist. In vederea temperarii acestui process în Legea salarizarii (nr. 14 publicata în M.Of. nr.32 din 9 februarie 1991) s-a prevazut ca Guvernul cu consultarea sindicatelor poate lua pentru o perioada de cel mult un an, masuri de moderare a cresterii salariilor prin introducerea unor impozite suplimentare suportate de cel care angajeaza . Aceeasi lege, în art.9 prevede ca la propunerea Guvernului, prin lege, se poate aproba prelungirea duratei de timp (prevazuta initial de un an-n.n.), precum si înghetarea salariilor pe perioade limitate. Prima masura, privind prelungirea termenului de aplicare a impozitului suplimentar, s-a produs, dispozitia ramânând în viguare pâna la 31 decembrie 1993 (Legea nr.25 din 17 mai 1993). Guvernul, prin hotararea sa nr. 127/1991 a stabilit plafoane maxime ale salariilor de baza, pe categorii de salariati (anexa nr.1), asupra cresterii inflatiei, aceste plafoane au fost majorate prin hotarâri ulterioare ale Guvernului (ex. H.G. nr.219 si 579/1991). Aceste plafoane maxime au fost stabilite în ipoteza ca întreprinderile vor acorda separat, în continuare, sporul de vechime neîntrerupta în aceeasi unitate. In anexa nr.1 mentionata mai sus, se precizeaza ca în cazurile în care unele întreprinderi includ acest spor în salariul de baza, plafoanele maxime se majoreaza cu 10%. De la regula impozitului suplimentar exista si cateva exceptii care privesc locuri de munca cu conditii grele si foarte grele de lucru, la care se asigura forta de munca cu dificultati deosebite. Acestea sunt prevazute expres si limitativ: activitatea de salvare, inclusiv exercitiile din: minerit, foraj marin, metalurgie, transporturi navale si altele asemenea; pentru activitatea de foraj si extragere a titeiului de pe platformele marine, pentru activitatea în imersiune, precum si activitatea de pe platforma Centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda, legate de realizarea si exploatarea acesteia (H.G. nr.127 si 458/1991). Pentru descurajarea depasirii plafoanelor maxime, prin H.G. nr.21 din 18 ianuarie 1992 s-a stabilit scara de impozitare progresiva din tabelul nr. 8: Tabelul nr. 8 Scara impozitului suplimentar pentru depasirea salariilor de baza brute lunare Gradul de depasire a salariilor de baza lunare Impozitul asupra sumei stabilite în plus fata de plafonul maxim pâna la 5% peste 20% Impozitul suplimentar datorat pentru fiecare luna se stabileste ca diferenta între impoazitul suplimentar calculat în raport cu depasirea fondului de salarii cumulat de la începutul anului, pâna la sfarsitul lunii si cel platit pâna la data respectiva. Pentru societatile comerciale la care, datorita sezonalitatii activitatii, în anumite perioade, durata zilei de lucru este mai mare, iar încadrarea în durata normala a zilei de lucru se realizeaza în medie, trimestrial, semestrial sau anual, impozitul suplimentar se calculeaza si se evidentiaza lunar, iar plata acestuia se face la sfârsitul semestrului dupa regularizare. Impozitul suplimentar pentru depasirea plafoanelor maxime admise, desi are un caracter descurajator si în oarecare masura penalizator, fiind legat de o parte din salariul asupra caruia se calculeaza, îsi pastreaza caracterul de salariu pe care îl are impozitul suportat de salariat pentru salariul încadrat în plafonul maxim. Mentionam ca, pe acelasi considerent, stimulentele care se asigura în timpul anului din profitul net realizat, se adauga la fondul de salarii ce se plateste în luna respectiva, în vederea stabilirii impozitului suplimentar datorat în raport cu gradul de depasire a fondului de salarii de referinta. Fondul total destinat platii salariilor - Negocierea salariilor si indexarea lor se fac în limita unui fond total destinat platii salariilor. Acest fond este stabilit în functie de posibilitatile financiare ale fiecarei societati comerciale, astfel încât plata drepturilor de salarii sa poata fi asigurata din veniturile proprii. In cazul în care componentele fondului de salarii de referinta se încadreza în plafoanele maxime admise de lege, societatea comerciala nu are obligatia sa plateasca impozit suplimentar. Daca însa survin modificari de preturi, prin corectarea nivelului fondului de salarii de referinta cu o parte din cresterea preturilor bunurilor de consum, se obtine noul nivel, majorat, al fondului total destinat salariilor. Societatea comerciala nu are obligatia sa plateasca impozit suplimentar. Aceasta obligatie apare numai din momentul depasirii plafoanelor maxime de salarii, mentionate mai sus. Fondul total destinat platii salariilor se recalculeaza în cursul anului, în functie de evolutia indicelui preturilor de consum efectiv si de partea de crestere care se preia în majorarea salariilor cu ajutorul coeficientului de majorare stabilit. Indicele prognozat al preturilor de consum se comunica de Ministerul Finantelor, iar cel efectiv, de Comisia Nationala de Statistica. Fondul total destinat platii salariilor poate fi majorat în cursul anului daca: unitatile îsi dezvolta activitatea, iar pentru acrasta este necesar un numar mai mare de persoanedecât cel avut în vedere la stabilirea fondului de salarii de referinta; unitatile au realizato sporire a eficientei activitatii prin cresterea productivitatii muncii; salariul minim brut pe tara înregistreaza o crestere mai mare decât coeficientul cu care se majoreaza fondul de salarii de referinta (se egalizeaza coeficientii de crestere). Document Info Accesari: 8634 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/management/COORDONATE-GENERALE-PRIVIND-PL134511121.php" target="_blank" title="COORDONATE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII - https://www.scritub.com">COORDONATE GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA CRESTERII PRODUCTIVITATII MUNCII</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )