ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Contabil
Caiet de practica
Ploiesti
CUPRINS
1. Prezentarea SC. IOR SA.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 2
2. Structura organizatorica societatii I.O.R. S.A. .......... ..... ...... ... 4
3. Compartimentul financiar-contabil .......... ..... ...... ..................... 7
4. Problematica salarizarii în cadrul compartimentului financiar- contabil .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 12
5. Monografie contabila .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. 14
6. Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............................. 15
7. Anexe
1. Prezentarea SC. IOR S.A.
Denumirea societatii este Societatea comerciala Întreprinderea Optica Româna 131b17b S.A.(S.C. I.O.R. S.A.).
În toate actele, facturile, anunturile, publicatiile, si alte acte referitoare la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau initialele "S.A.", de capitalul social si numarul de înregistrare.
S.C. I.O.R. S.A. este persoana juridica româna. Forma juridica a societatii este de societate pe actiuni. Aceasta îsi desfasoara activitatea în conformitate cu legile române si cu statutul societatii.
Sediul societatii este în România, în municipiul Bucuresti, Str. Bucovina, nr.4, sect.3.
I.O.R. Bucuresti a fost înfiintata în 1936 cu capital si experienta tehnica a unor firme de optica din Franta si Italia, acumulând o experienta bogata de peste 50 ani în domeniul fabricatiei echipamentului optic.
La data de 31.12.2006 capitalul social se ridica la suma de 9.301.755,2 lei, fiind majorat cu valoarea terenurilor de la caminele de nefamilisti (96.700,2 lei) si terenul din incinta IOR 1 (3.809.272,5 lei) conform prevederilor art. 32 al. 2 din L 99/99, art. 142-145 din HG 577/2002 urmând ca exprimarea dreptului de preemtiune a actionarilor din afara de MEC, sa se efectueze în 15 zile. Referitor la ponderea actiunilor detinute în totalul capitalului social, se evidentiaza ca principali actionari : Ministerul Economiilor si Finantelor cu un numar de 3.330.660 actiuni , în valoare totala de 8.326.622,7 lei , ceea ce reprezinta un procent majoritar de 89,516682% din actiuni, un alt actionar este SIF Muntenia care detine un numar de 3.330.660 actiuni, cu o valoare totala de 8.326.622,7 lei, reprezentând 7,877035 % în totalul actiunilor. Ceilalti actionari (persoane fizice si juridice) detin o pondere mai putin însemnata.
Societatea pe actiuni Industria Optica Româna - I.O.R. - a fost fondata în 26 septembrie 1936, cu capital privat românesc si francez pentru a satisface necesitatile de dotare ale armatei.
Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale, promovarea si punerea în aplicare a initiativelor de interes national în domeniile fabricatiei de aparate optice, opto-mecanice, opto-electronice si de mecanica fina, domenii conexe si realizarea de beneficii.
Statutul societatii stabileste ca principalele domenii de activitate ale S.C. IOR S.A. sunt: aparatura medicala, microscoape si stereomicroscoape, aparatura de masurare si subansambluri optico-mecanice.
2. Structura organizatorica societatii I.O.R. S.A.
Structura organizatorica de conducere a societatii I.O.R. S.A. în raport de numarul compartimentelor functionale si în functie de tipul de legaturi structurale are o structura de tip ierarhic functionala (mixta). Structura de tip ierarhic-functionala se caracterizeaza prin faptul ca în componenta sa sunt constituite compartimente functionale (directia economica, directia comerciala, directia tehnica de productie), sefii acestora neavand însa autoritatea ierarhica asupra executantilor din alte compartimente.
Ca urmare, se stabilesc relatii de cooperare prin furnizarea de informatii, între compartimente, astfel :
Figura nr.1 Organigrama S.C. I.O.R. S.A.
Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.
În ceea ce priveste reprezentarea actionarilor în Adunarile Generale, situatia participarii acestora la fiecare adunare este consemnata în procesele verbale întocmite, vizate de comisia de cenzori pentru confirmarea cvorumului necesar desfasurarii legale a acestora.
Consiliul de administratie, administreaza societatea pe actiuni, si este compus din 11 administratori, alesi de adunarea generala a asociatilor pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi alesi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de actionari. Numarul de administratori este stabilit în raport cu volumul si specificul activitatii societatii comerciale.
Comisia de cenzori controleaza gestiunea societatii, si este formata din 3 membrii, care trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generala a actionarilor.
Pentru realizarea atributiilor ce-i revin, S.C. "IOR" - S.A. are în structura organizatorica directii, servicii, birouri, sectii si ateliere independente.
In cadrul societatii functioneaza conform organigramei, urmatoarele directii:
- Directia tehnica si de productie
- Directia economica
- Directia comerciala
Atributiile si raspunderile revin compartimentelor din subordinea Administratorului unic, Director general si a celor care compun directiile mentionate mai sus. Directiile sunt conduse de directori executivi.
1. Directia tehnica si de productie este componenta organizatorica a societatii care asigura executarea operatiilor acesteia în domeniul: proiectarii constructive, cercetarii si proiectarii tehnologice, modernizarii tehnologiilor si introducerii de procedee tehnologice noi, proiectelor de mecanizari, modernizari.
Divizia tehnica:
- Sectia proiectare constructiva
- Sectia proiectare tehnologica
- Serviciul strategie, planificare tehnica si pregatirea fabricatiei
- Sectia scularie
- Atelier prototipuri
Divizia productie:
- Sectia prelucrari mecanice
- Atelier prelucrari mecanice
- Sectia prelucrari optice
- Sectia montaj
Divizia mecano-energetic - Atelier energetic
2. Directia economica, este componenta organizatorica a societatii care asigura si raspunde de realizarea activitatii financiar contabile în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.
Directia economica este condusa de un director executiv, care în baza mandatului managerial încredintat, coordoneaza si raspunde de activitatile mentionate mai sus.
Directia economica are în subordine urmatoarele compartimente:
- Serviciul contabilitate
- Serviciul financiar-preturi
3. Directia comerciala, este componenta organizatorica a societatii care asigura comercializarea produselor si serviciilor societatii pe piata interna si externa, planifica si realizeaza aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil, masini si utilaje, piese de schimb din tara si din import, repere si subansamble fabricate în colaborare, organizeaza activitatea de consiliere si asistenta juridica, protocol-secretariat precum si organizarea activitatii de transport si comenzi diverse.
Directia comerciala are în subordine urmatoarele compartimente:
1) Serviciul Marketing, relatii externe, public relations
- Biroul Marketing-service
2) Serviciul vânzari, comenzi diverse si servicii comerciale catre populatie
3) Serviciul aprovizionare, transporturi, depozite
- Biroul transporturi - depozit, Oficiul juridic.
3. Compartimentul financiar-contabil
Compartimentul contabilitate al unitatii este organizat conform prevederilor articolului 11 din legea contabilitatii NR. 82/1991 pe compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza în cadrul unitatii sânt:
- Compartimentul Aprovizionare - desfacere
- Compartimentul contabilitate
- Compartimentul financiar
Mi-am desfasurat perioada de practica în cadrul compartimentului Aprovizionare - desfacere.
În cadrul compartimentului Aprovizionare - desfacere se întocmesc comenzile catre furnizori în vederea aprovizionarii unitatii cu marfurile necesare activitatii de comercializare pe care o desfasoara.
Compartimentul de aprovizionare
Aprovizionarea se face cu mijloace de transport proprii însotite de delegatii unitatii, sau sunt aduse de catre furnizor, caz în care sunt percepute cheltuieli de transport.
La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre gestionar si comisia de receptie care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic.
De asemenea se face si o verificare a calitatii marfurilor primite.
Daca nu s-au constatat diferente se întocmeste nota de intrare receptie al carei numar este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaza de primirea marfii.
Daca se constata diferente tot pe spatele facturii se mentioneaza marfa refuzata la plata si numarul notei de intrare receptie dupa care se semneaza de cei care au receptionat marfa.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecuta în registrul de scadenta.
Registrul de scadenta nu este un document tipizat; el este liniat într-un registru si cuprinde urmatoarele rubrici: nr. Curent; data; furnizorul; nr. Factura; valoare; modalitate de plata; data scadentei; delegatul care însoteste marfa; TVA deductibil; nr. Notei de intrare receptie si constatare de diferente.
Nota de intrare receptie si constatare de diferente
Serveste ca:
- document pentru receptia valorilor materiale, piese de schimb, utilaje.
- document justificativ pentru încarcarea în gestiune
- act de proba în litigii cu furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
- document justificativ de înregistrare în evidenta marfurilor si în contabilitate.
Se întocmeste normal pe masura efectuarii receptiei de catre comisia de receptie la locul de depozitare, în doua exemplare.
Circula la:
-magazie dupa semnarea de catre comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar,
-la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea efectuarii platilor catre furnizor,
-la compartimentul financiar - contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica si analitica.
Se arhiveaza la compartimentul financiar - contabil
Nota de intrare receptie la sfârsitul lunii este contabilizata pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni cu rubricile: marfa; ambalaje; cota; cheltuieli; TVA deductibil; total valoare.
Pe baza acestui centralizator se întocmeste nota contabila 1. - pentru intrari marfuri în gestiune.
Desfacerea - livrarea marfurilor din magazie catre clienti se face pe baza de factura fiscala care se întocmeste normal in trei exemplare de catre compartimentul desfacere si se semneaza de catre reprezentantii acestuia.
Factura fiscala serveste ca:
- document de însotire a marfii pe timpul transportului
- document de încarcare în gestiunea primitorului (clientului)
- document justificativ de înregistrare în contabilitate (furnizorului si cumparatorului).
Circula la:
- compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
- la persoanele care dispun încasari si plati din contul de la banca al unitatii
- la compartimentul desfacere, în vederea înregistrarii în evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga dispozitia de livrare)
- la compartimentul financiar - contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 3)
Se arhiveaza:
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
- la compartimentul financiar - contabil (exemplarul 3)
La sfârsitul fiecarei zile se întocmeste borderoul de livrare în doua exemplare pe fiecare gestiune în parte de catre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate însotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si în cazul în care se constata erori se corecteaza atât factura cât si borderoul.
Se arhiveaza:
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
- la compartimentul financiar - contabil (exemplarul 3)
La sfârsitul fiecarei zile se întocmeste borderoul de livrare în doua exemplare pe fiecare gestiune în parte de catre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate însotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si în cazul în care se constata erori se corecteaza atât factura cât si borderoul.
Dupa verificare acestea merg la serviciul financiar unde sunt înregistrate în registrul jurnal al contului 4110 "Clienti".
Cu acest jurnal se tine evidenta zilnica a clientilor pe fiecare factura în parte si contine rubricile: NR. Curent; data; NR. Factura; marfa; ambalaj; cota; TVA colectat; total valoare.
Cu ajutorul acestui jurnal se evidentiaza valoarea livrarilor zilnice total si defalcat.
La sfârsitul lunii pe baza totalului din luna, defalcat se poate întocmi nota contabila 2 - livrari marfuri din gestiune.
Aceste doua note contabile - 1 si 2 stau la baza întocmirii decontului de Taxa pe valoare adaugata.
Taxa pe valoare adaugata - este un impozit indirect introdus în tara noastra începând cu data de 1 Iulie 1993. Ea este definita conform Ordonantei Guvernului ca fiind diferenta dintre cumpararile si vânzarile aceluiasi stadiu al circuitului economic.
La început taxa a fost stabilita prin Ordonanta Guvernamentala nr.2/1998 la un procent de 18% din valoarea adaugata si 0% pentru bunurile si serviciile exportate. Începând cu 1 Februarie 1998 taxa pe valoare adaugata s-a stabilit la 22% si 11%, iar începând cu 1 Ianuarie 2000 s-a stabilit o cota unica de 19%.
Obligatia platii TVA ia nastere la data efectuarii livrarii, dar având în vedere anumite exceptii când exigibilitatea poate fi ulterioara sau anticipata faptului generator, în articolul 11.10 din Normele de aplicare a TVA , se precizeaza: "Agentii economici platitori de TVA sânt obligati pâna la 25 ale lunii urmatoare, sa depuna deconturi pe baza datelor din jurnalul de vânzare si respectiv din jurnalul de cumparare."
In cazul societatii SC. IOR SA. acest decont se întocmeste lunar în urma totalizarii fiselor de operatiuni diverse ale conturilor 4426 - TVA deductibila si 4427 - TVA colectata. Regularizarea taxei pe valoarea adaugata se face cu ajutorul contului 4423 - TVA de plata si 4424 - TVA de recuperat.
Comparând în cursul unei luni soldul contului 4426 - TVA deductibil cu soldul contului 4427 - TVA colectat pot aparea urmatoarele situatii:
- daca TVA colectat este mai mare decât TVA deductibil rezulta ca diferenta reprezinta TVA de plata (4423);
- daca TVA colectat este mai mic decât TVA deductibil rezulta ca diferenta reprezinta TVA de recuperat (4424)
TVA de recuperat poate fi utilizat în lunile urmatoare în compensarea eventualului TVA de plata, sau putem face cerere de recuperare a lui în urmatoarele conditii:
Daca diferenta este rezultata dintr-un export, cererea se face în luna urmatoare si suma va fi recuperata dupa o prealabila verificare a contabilitatii de catre organele de control.
Daca suma de recuperat este rezultata din operatiuni obisnuite, cererea de recuperare se poate face daca suma de recuperat nu a putut fi compensata prin TVA de plata si daca suma de recuperat depaseste o anumita limita stabilita de lege.
Dupa ce s-a facut cererea de recuperare de TVA chiar daca banii nu au fost virati, suma respectiva nu mai poate fi utilizata pentru compensarea TVA de plata.
La sfârsitul lunii conturile 4426 - TVA deductibil si 4427 - TVA colectat nu au voie sa aiba sold ; de aceea ele trebuie sa fie soldate, adica
Rulaj debitor = Rulaj creditor.
Pentru aceasta contul 4426 fiind un cont de activ, si având un rulaj debitor prin colectare de TVA deductibil în cursul lunii va trebui sa se crediteze cu o suma egala cu rulajul debitor iar contul 4427 fiind cont de pasiv va trebui sa se debiteze cu o suma egala cu rulajul sau creditor.
Închiderea acestor conturi se va realiza de fapt în corespondenta cu conturile 4423 - TVA de plata si 4424 - TVA de recuperat astfel:
- daca rulaj 4427 > rulaj 4426 atunci 4427 se va debita în corespondenta cu 4426 în limita rulajului debitor al contului 4426 si cu contul 4423 - TVA de plata pentru diferente prin formula contabila:
- daca suma reflecta rulajul debitor al contului 4426 > rulajul contului 4427, atunci 4426 - TVA deductibil se va credita în corespondenta cu contul 442 - TVA colectat în limita soldului contului 4427 si cu contul 4424 - TVA de recuperat pentru diferente prin formula contabila:
Pentru asimilarea contabilitatii TVA se ia urmatorul exemplu:
Pe baza centralizatorului notelor de intrare - receptie pe luna iulie se înregistreaza intrarile de marfuri în valoare totala de 31650,89 lei.
- valoare marfa - 265 97,28 lei
-TVA deductibil - 50 53,60 lei
= 401 316 50,89 lei
Pe baza centralizatorului livrarilor pe luna iulie se înregistreaza iesirea marfurilor din depozit astfel:
VALOARE MARFĂ - 276 86,14LEI
COTA - 11 79,87 LEI
CHELTUIELI TRANSPORT - 81,50 LEI
TVA COLECTAT - 54 98,34 LEI
TOTAL VALOARE - 344 45,86 LEI
4. Problematica salarizarii în cadrul compartimentului financiar - contabil
5. Monografie contabila
Operatia 1. Achizitie de materii prime în valoare de 1309 lei:
= 401 1309 lei
1100 lei
209 lei
Operatia 2. Plata datoriilor catre furnizori î valoare de 1309 lei:
401 = 5121 1309 lei
Operatia 3. Acordarea avansului catre salariati:
5121 5500 lei
Operatia 4. Acordarea lichidarii:
421 = 5121 7700 lei
Operatia 5. Retineri din salarii:
421 = % 2530 lei
Operatia 6. Plata impozitului pe profit:
441 = 5121 5000 lei
Operatia 7. Închiderea conturilor de TVA:
6. Bibliografie
1. Ministerul Finantelor Publice, Reglementari Contabile pentru Agentii Economici, Editura Economica, Bucuresti, 2002.
2. Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata în Monitorul Oficial al României, nr.48/14 ianuarie.2005.
3. O.M.F.P. nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr.1080/30 noiembrie 2005, ordin care se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2006.
4. Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, publicata în Monitorul Oficial al României, nr. 927/23 decembrie 2003
5. Ordonanta nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003,
privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României nr. 793/27 august 2004.
6. Legea nr. 494/2004, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 1092/24 noiembrie 2004.
7. Ordonanta de Urgenta nr. 123/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României nr. 1154/07 decembrie 2004.
8. Legea nr. 96/2005, privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.123/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 325/18 aprilie 2005.
9. Ordonanta de Urgenta nr. 138/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr.1281/30 decembrie 2004.
10. Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.138/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, nr. 466/01.aprilie 2005.
11. Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila, Editura Imprimeria Nationala, Bucuresti, 2004.
12. Ordinul nr. 1850/2004, privind registrele si formularele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 23/07 ianuarie 2005.
13. Contabilitate financiara Prof.univ.dr.Mihai RISTEA, Lect.univ.dr.Corina-Graziella DUMITRU.
14. Bazele contabilitatii Conf. univ. dr. Chirita Carani
|
