Obiective:
Pe termen scurt cel putin
un factor ramâne constant, deci volumul productiei depinde doar de
cantitatea de factori variabili utilizata: Q = f (L). În acest caz,
evolutia costurilor de productie depinde de modificarea factorului
variabil: .
În portiunea OA (figura 8.2./a),
randamentul factorial al muncii este crescator, adica Q creste
mai repede decât L. Ca urmare, în portiunea OA' (figura 8.2./b), costul
variabil creste degresiv, adica mai încet decât Q. În portiunea
AB randamentul factorial al muncii este constant, deci în portiunea A'B'
costul variabil creste proportional cu Q. În fine, în portiunea
BC randamentul factorial al muncii este descrescator si, ca urmare,
în portiunea B'C' costul variabil creste progresiv (mai repede) în
raport cu volumul productiei.
Costurile totale (TC - Total Cost) se obtin prin
însumarea costurilor fixe cu cele variabile la diferite nivele de
productie (Fig. 8.3.):
În analiza microeconomica ne intereseaza cu prioritate evolutia costurilor legate de unitatea de produs, deoarece acestea se pot compara cu pretul de vânzare unitar al outputului întreprinderii. Deosebim patru functii de cost privitoare la unitatea de produs:
a) Functia costului fix mediu (AFC - Average Fixed Cost) - arata cât din costurile fixe totale revine în medie pe o unitate de produs:
Cu cât volumul productiei realizate este mai mare, cu atât este mai mica cota de costuri fixe care revine pe unitatea de produs, deci functia AFC este o functie monoton descrescatoare.
b) Functia costului variabil mediu (AVC - Average Variable Cost) - arata cât din costurile variabile totale revine în medie pe o unitate de produs:
Din relatia de mai sus rezulta ca functia AVC este reciproca functiei AP înmultita cu pretul unitar al factorului variabil.
c) Functia costului (total) mediu unitar (AC - Average Cost) arata cât din costurile totale de productie revine în medie pe unitate de produs:
d) Functia costului marginal (MC - Marginal Cost) arata legatura care exista între modificarea volumului productiei si cea a costurilor. Costul marginal exprima cu câte unitati se modifica costul total de productie daca volumul productiei creste cu o unitate (discreta sau infim de mica):
sau
Costul marginal este cel mai important pentru persoanele însarcinate cu luarea deciziilor într-o firma. El este, de fapt, costul asociat fiecarei unitati suplimentare de productie.
Exista o relatie simpla între curba costului marginal (MC) si curba costului total (TC): costul marginal corespunde pantei costului total.
Având în vedere ca modificarea costului total este imprimata, de fapt, de modificarea costurilor variabile, putem scrie:
Ca
urmare, evolutia costului marginal este exact inversul evolutiei
randamentului marginal al factorului variabil.
Evolutia diferitelor costuri pe termen scurt se poate explica si geometric.
a). Evolutia AFC este
data de panta dreptei care uneste originea cu un punct de pe FC , asa cum se poate vedea în fig. 8.4.
Dupa cum se observa în fig. 8.4., cu cât este mai mare volumul productiei, cu atât este mai mica panta dreptei care porneste din origine si taie dreapta FC. Aceasta înseamna ca AFC scade monoton odata cu cresterea volumului de productie.
b).
Marimea lui AVC este data de panta dreptei care porneste
din origine si taie curba VC
. Asa cum se poate vedea în figura. 8.5., la început, cu
cresterea volumului productiei panta acestei drepte scade, pentru a
deveni minim când dreapta devine tangenta la curba VC (punctul C). Dincolo
de acest punct de tangenta, cu cresterea productiei panta
dreptei în cauza începe sa creasca. Ca urmare, curba AVC are
forma de U, cu minimul la QC.
c).
Marimea lui AC este data de panta dreptei care porneste
din origine si taie curba TC
. La început, odata cu cresterea volumului
productiei panta acestei drepte scade, fiind minima atunci când ea
devine tangenta la curba TC (punctul C). Dincolo de acest punct de
tangenta, panta dreptei începe sa creasca, deci curba AC
are forma literei U (cu minimul la QC) (Fig.8.6.).
d) Marimea lui MC este data de panta lui TC, deoarece MC = TC'. La început, panta lui TC scade pâna la un punct de inflexiune (punctul A) unde este minim, dupa care creste. Deci, curba MC este o curba în forma de U (cu minimul la QA). La volumul de productie la care AVC este minim, panta lui VC este egala cu panta lui TC, deci si MC = AVC, iar la volumul de productie la care AC este minim, tocmai panta lui TC determina marimea lui AC, deci MC = AC (Fig. 8.7.).
Având în vedere concluziile de mai sus, putem reprezenta evolutia functiilor de cost pe termen scurt ca în figura 8.8 [a) - pe totalul productiei si b) - pe unitatea de produs].
În
figura 8.8./b apar corelatiile importante dintre functiile de cost pe
termen scurt:
Costul mediu este suma costului mediu fix (AFC) si a costului mediu variabil (AVC):
Când
productia creste, costul fix mediu scade, dar costul variabil mediu
creste pe masura ce legea randamentelor descrescatoare
îsi face simtit efectul. La nivele mici de productie, primul
efect depaseste al doilea efect, deci costul mediu scade. Dar,
dupa ce se atinge un nivel de productie suficient de ridicat, al
doilea efect devine precumpanitor si AC creste. Ca urmare, curba
AC are forma de "U".
Exista o legatura strânsa între costul mediu si costul marginal, în sensul ca curba costului marginal taie curba costului mediu exact în punctul sau de minim (figura 8.9.).
Atâta timp cât MC < AC, producerea unei unitati suplimentare antreneaza costuri medii tot mai mici, deci curba AC este descrescatoare. Dar, când MC devine superior lui AC, producerea unei unitati suplimentare mareste costul mediu, deoarece TC creste mai repede decât Q. Ca urmare, curba AC devine crescatoare. Punctul care separa portiunea descrescatoare si cea crescatoare a curbei AC în forma de "U" este punctul de minim. Acelasi lucru se poate spune si despre relatia dintre MC si AVC.
Pe termen lung toti factorii de productie
devin variabili, deci modificarea cantitatii utilizate din fiecare
factor va influenta si evolutia costurilor de productie: .
În concluzie, repartizarea costurilor între fixe si variabile este o functie a orizontului temporar considerat.
Sa luam exemplul unui constructor de automobile. În decursul a câtorva luni, el nu poate ajusta nici talia si nici numarul uzinelor sale. Singura lui posibilitate de crestere a productiei este angajarea mai multor lucratori în uzinele existente. Costul acestor uzine este deci un cost fix pe termen scurt. Dimpotriva, în decursul a câtorva ani, constructorul de automobile poate mari numarul uzinelor sale, construind noi uzine. În acest caz, costul uzinelor este variabil pe termn lung.
Acest exemplu simplu ne conduce la
concluzia ca functiile de cost pe termen lung sunt diferite de cele
pe termen scurt, asa cum putem observa si în fig. 8.10
Legenda:
AC1 - costul mediu pe termen scurt pentru o uzina mica
AC2 - costul mediu pe termen scurt pentru o uzina mijlocie
AC3 - costul mediu pe termen scurt pentru o uzina mare
LAC- costul mediu pe termen lung
În fig. 8.10. avem functiile costului mediu pe termen scurt în cazul a trei uzine: mica, mijlocie si mare, precum si functia costului mediu pe termen lung, în conditiile în care se trece succesiv de la o talie mica la una mijlocie si apoi mare. Acest grafic arata relatia dintre costurile medii pe termen scurt si lung. Curba LAC are tot o forma de U ca si curbele AC pe termen scurt, dar este mult mai plata decât acestea, ceea ce se explica printr-o mai mare suplete a întreprinderilor pe termen lung. Daca constructorul de masini doreste sa mareasca productia de la 1000 la 1200 masini/zi, pe termen scurt nu are o alta solutie decât sa angajeze alti lucratori. Din cauza MPL descrescator, AC creste de la 10.000 la 12.000 unitati monetare/vehicul. Dimpotriva, pe termen lung, constructorul poate mari si talia uzinei si numarul de lucratori, deci AC va ramâne constant (10.000 u.m./vehicul).
Chiar daca panta curbei LAC este mai mica decât panta curbelor ACi pe termen scurt, aceasta are întotdeauna forma de U. Daca LAC tinde sa scada când productia creste vorbim de economii de scara, iar daca LAC tinde sa creasca când productia creste vorbim de dezeconomii de scara. În fine, daca în pofita cresterii productiei LAC ramâne constant vorbim despre randamente de scara constante.
În exemplul nostru se obtin economii
de scara prin cresterea productiei de la 0 la QA
si dezeconomii de scara daca productia creste dincolo
de QB. Daca , randamentele de scara sunt constante.
Economiile de scara se pot datora faptului ca liniile de montaj moderne necesita un numar mare de lucratori, fiecare fiind specializat pe o anumita sarcina speciala. Daca productia este prea mica, constructorul nu poate profita de aceasta organizare si costul mediu unitar al unui autovehicul va fi mare.
Dezeconomiile
de scara se pot explica prin dificultatea de a controla organizatiile
industriale de talie foarte mare. Cu cât productia este mai mare, cu atât
echipa manageriala va fi mai depasita de sarcini si va
deveni mai putin capabila sa tina sub control
costurile de productie. Din cele de mai sus rezulta ca pe
masura ce productia creste, devine rentabil sa se construiasca
a doua, a treia etc. uzina. În figura 8.10. am reprezentat costurile
totale si cele medii ce corespund diferitelor uzine: uzina 1 are TC1
si AC1, uzina a doua are TC2 si AC2
etc. Problema este: câte uzine sa construiasca firma. Evident, ea doreste
sa-si minimizeze costurile totale pentru orice volum de
productie.
În figura 8.11./a am reprezentat o serie
de curbe de cost total pe termen scurt (TCi), fiecare corespunzând
diferitelor volume de factor fix (). Pe termen lung, o firma cauta sa-si
minimizeze costurile si poate alege oricare din curbele TCi.
Curba LTC va reprezenta locul geometric al tuturor punctelor care
minimizeaza costul total pentru orice volum de productie si
corespunde partilor inferioare ale celor trei curbe TCi
(linia îngrosata).
În figura 8.11./b am reprezentat cele trei
curbe de cost mediu pe termen scurt (ACi) corespunzatoare
curelor TCi din figura 8.11./a. Pe termen lung, firma care
cauta sa-si minimizeze costurile poate alege oricare dintre cele
trei nivele de , deci curba LAC este construita din partile
inferioare ale celor trei curbe ACi (linia îngrosata).
Între 0 si Q1 firma produce cu o singura uzina, între 0 si Q2 cu doua uzine, peste Q2 cu trei uzine, iar curbele costurilor pe termen lung (când firma îsi poate mari numarul de uzine) vor fi curbele înfasuratoare ale costurilor corespunzatoare pe termen scurt caracteristice diferitelor uzine ale firmei.
Întrebarea este daca curba LAC este plata, ascendenta sau descendenta. Ratiunea urmata în cazul curbei AC este utilizabila si în cazul LAC.
Evolutia
costurilor pe termen lung este legata de randamentele de scara,
asa cum se vede în figura 8.12.
cifra de afaceri;
cost fix mediu;
cost fix;
cost marginal;
cost mediu;
cost total;
cost variabil mediu;
cost variabil;
dezeconomie de scara;
economie de scara;
profit;
randament de scara;
scara de productie optimala.
Obiectivul întreprinderii este maximizarea profitului, egal cu diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale.
Pentru a putea analiza comportamentul întreprinderii este esential sa avem în vedere toate costurile de oportunitate. Unele costuri de oportunitate sunt explicite, altele sunt implicite.
Costurile unei întreprinderi reflecta procesul ei de productie. Functia de productie devine, în general, mai lina când productia creste, deoarece MP este descrescator. Ca urmare, panta curbei costului total creste cu sporirea productiei.
Costurile întreprinderii se impart în fixe si variabile. Costurile fixe nu depend de productie, cele variabile da.
Doua functii de cost au o însemnatate esentiala pentru firma: AC si MC. Costul mediu se obtine împartind costul total la volumul productiei. Costul marginal arata cresterea costului total în urma sporirii productiei cu o unitate.
Pentru a analiza comportamentul întreprinderii este oportun sa desenam curbele AC si MC. În general, MC creste cu cresterea Q, iar AC începe sa scada cu cresterea Q, dar dupa intersectia cu curba MC, AC începe sa creasca. Deci, în punctul de intersectie a celor doua curbe AC este minim si indica scara optimala a productiei întreprinderii.
Ce relatie exista între cifra de afaceri, costurile de productie si profitul unei întreprinderi?
Dati un exemplu de cost de oportunitate pe care un contabil nu îl are în vedere. Explicati de ce se comporta asa.
Definiti costul total, costul mediu si costul marginal. Ce relatie exista între aceste costuri?
Desenati curbele MC si AC pentru o întreprindere tipica. Explicati de ce aceste curbe au forma respectiva.
De ce si cum difera curbele AC pe termen scurt de curba LAC.
Daca o firma lucreaza în regiunea de productie cu randament de scara constant, LAC
a) este orizontal;
b) are panta pozitiva;
c) este perpendicular;
d) are panta negativa.
Daca MPL este constant si L este singurul factor variabil atunci pe termen scurt
a) MC creste;
b) MC scade;
c) MC este constant;
d) nici un raspuns nu este correct.
MC pe termen scurt poate fi calculat ca prima derivata atât a TC cât si a VC, deoarece
a) costul fix nu se modifica odata cu productia;
b) pe termen scurt VC = TC;
c) VC este o parte din TC;
d) pe termen scurt orice cost este variabil.
1.
Avem în grafic productiile maxime ce corecpund la diferite nivele ale
costului variabil (Obs.: pâna la punctul M, la costuri mai mari corespund
nivele mai mari de productie, deci curba coincide pe portiunea 0M cu
curba VC).
a) Cum putem citi de pe grafic valorile AVC? Unde avem AVC minim?
b) Cum putem citi de pe grafic valorile MC? Unde avem MC minim?
c) Unde avem MC=AVC?
d) Unde avem APL maxim daca L este singurul factor variabil, iar pL si pK sunt fixe?
e) Unde este MPL maxim?
f) Unde începe manifestarea randamentelor descrescatoare ale muncii?
2. Completati frazele urmatoare cu tipul de cost adecvat:
a) Costul de productie este un .
b) . descreste când MC este situat deasupra si creste când MC este situat dedesubt.
c) Un cost independent de cantitatea produsa este un .
d) În industria înghetatei, pe termen scurt, costul friscai si a zaharului este inclus în ., dar costul uzinei (a dotarilor) nu.
e) Profitul este diferenta dintre cifra de afaceri si .
f) Costul producerii unei unitati suplimentare dintr-un bun este un .
1. Ion este un fermier care da lectii de engleza pentru 20 u.m./luna. Într-o zi el consacra 10 ore din timpul sau ca sa planteze rasaduri în gradina pe care le-a cumparat cu 100 u.m.
a) Care este costul sau de oportunitate?
b) Daca într-o zi rasadurile îi aduc o recolta ce valoreaza 200 u.m. a realizat Ion un profit contabil?
c) Dar un profit economic?
2. Daca un agricultor nu seamana nimic atunci nu recolteaza nimic. Daca seamana un sac de samânta, recolteaza 300 kg. Daca seamana 2 saci, recolteaza 500 kg. Daca seamana 3 saci, recolteaza 600 kg. Un sac de samânta costa 100 u.m., acesta fiind singurul cost de productie.
a) Desenati functia de productie a agricultorului si curba costului sau total.
b) Explicati forma acestor curbe.
3. O firma poate alege între doua tehnologii de productie. Prima comporta un cost fix de 10 u.m. si un cost marginal de 2 u.m., a doua necesita un cost fix de 20 u.m. si un cost marginal de 1 u.m. Trasati curbele TC si AC corespunzatoare celor doua tehnologii. Pentru ce nivel de productie firma va recurge la tehnologia cu FC mai mic? Pentru ce volum de productie ea va opta pentru tehnologia cu FC mai ridicat?
4. Avem în tabel datele referitoare la productia unei întreprinderi. Completati datele care lipsesc:
Q |
FC |
VC |
TC |
MC |
AC |
AFC |
AVC |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5. Un pescar profesionist numara câti pesti a pescuit pe ora. Astfel:
Ore de pecuit |
Numar de pesti |
MPL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
a) Determinati MPL pentru fiecare ora de pescuit;
b) Desenati functia de productie a pescarului;
c) Pescarul are un cost fix de 10 u.m. (undita), iar costul de oportunitate al timpului sau este de 5 u.m./ora. Desenati curba costului total al pescarului si explicati forma ei.
6. Intentionati sa deschideti un stand de limonada. Standul în sine costa 200 u.m., iar ingredientele pentru limonada costa 0,5 u.m./pahar. Un pahar de limonada are 100 ml.
a) Cât este costul fix al afacerii? Dar costul variabil pentru un pahar?
b) Elaborati un tabel cu FC, VC, TC, AC si MC pentru o productie mergând de la 0 la 10 litri de limonada. Desenati cele 5 curbe!
c) Este eficienta afacerea daca productia nu depaseste 10 litri limonada?
|