Guvernarea electronica
"Una din ratiunile pentru largul interes în furnizarea electronica a serviciilor publice, dar si a democratiei online o constituie speranta ca acestea vor restaura legitimitatea institutiilor politice prin cresterea accesibilitatii, a vitezei de raspuns si a caracterului cuprinzator al serviciilor oferite." (Bellamy, 2003:113)
Guvernarea electronica presupune utilizarea 23323c28x noilor mijloace de comunicare si informare, în special a Internetului, în interactiunea dintre guvernare si cetateni (democratia online, participarea cetatenilor la guvernare prin intermediul Internetului) sau clientii serviciilor publice (furnizarea electronica a serviciilor - FES), dar si în interactiunea diverselor agentii publice si între diverse nivele ale guvernarii (central - local). Digitalizarea interactiunilor si serviciilor presupune însa un sistem de management avansat al informatiei si cunoasterii atât în interiorul sectorului public, cât si al societatii în ansamblu.
Managementul public a accentuat fragmentarea serviciilor publice în ideea eficientizarii fiecaruia în mod independent, a operationalizarii unor obiective masurabile pentru evaluarea activitatii fiecarei agentii în parte; masura facea parte din eforturile de incorporare a competitiei în sectorul public. Totusi, fragmentarea desi poate eficienta ca masura de responsabilizare a administratiei fata de un serviciu singular, a antrenat si distantarea serviciului fata de cetatean ale carui nevoi transgreseaza liniile organizatoric-administrative ale furnizarii serviciilor. Cetatenii au nevoi complexe pentru care trebuie sa se adreseze mai multor agentii fiecare raspunzatoare de dimensiuni partiale ale unei probleme complexe. Digitalizarea serviciilor face tehnic posibila abordarea holistica a nevoilor cetateanului prin integrarea informatiilor relevante si gestionarea "inteligenta" a bazelor de date. "Guvernarea erei digitale" (Dunleavy et all., 2005) este o oportunitate de schimbare fundamentala atât la nivel organizational, cât si cognitiv, cultural si social. Schimbarile la nivelul managementului organizatiilor publice determinate de introducerea mijloacelor informationale si comunicationale vizeaza:
Înlocuirea serviciilor prestate de functionari de servicii digitalizate:
o Scaderea costurilor;
o Modificarea pattern-urilor de interactiune între administratie si cetateni.
Modificarea culturii organizationale în interiorul sectorului public.
Schimbarea pattern-urilor de transmiterea a informatiei inter si intra organizational, precum si a modelelor de luare a deciziei în cadrul organizatiilor (comunicare prin intermediul site-urilor web între administratie si societatea civila, licitatii electronice etc.)
Tehnologiile informationale au o importanta strategica: nu ne aflam în fata unui determinism tehnologic, ci a unei revolutii determinata de schimbarea fluxurilor informationale: schimbul de informatii este mult mai rapid, fiind în acelasi timp si mai putin costisitor determinând scaderea costurilor tranzactionale si cresterea volumului schimburilor. Tehnologia informatiei presupune reintegrarea serviciilor ce fusesera artificiale fragmentate în era noului management public. Gestionarea schimburilor informationale între agentii specializate re-unifica serviciile din perspectiva nevoilor holistice ale cetatenilor, mentinând însa structuri de administrare distincte delocalizate. Dunleavy et all. (2005) vorbeste de trei tendinte ale guvernarii digitale:
v Reintegrarea si reconfigurarea sistemelor fragmentate ale administratiei - atât pe verticala, cât si pe orizontala;
v Abordare holistica a nevoilor cetatenilor;
v Digitalizarea proceselor (cererile pentru diverse servicii sau furnizarea de asistenta se fac electronic ceea ce permite o mai mare acuratete a datelor, ele fiind introduse de utilizatorul însusi).
Gestionarea schimburilor informationale presupune însa si un management al cunoasterii. Informatia în sine este grupata pe mai multe nivele în functie de gradul de structurare:
Date si cifre stocate în sisteme computerizate;
Ordonarea datelor în functie de categorii carora le sunt asociate semnificatii si capata astfel relevanta - devin valide pentru masurarea unui anumit aspect individual, grupal, societal;
Instrumentalitatea: construirea unei metodologii împartasite la nivel administrativ, dar si societal, privind felul în care poate fi aplicata informatia în solutionarea unor probleme (cunoastere).
În relatia cu cetatenii multe guverne au lansat portal-uri prin care comunica cu acestia, dar, mai important, ofera servicii online. Exemple în acest sens sunt:
https://www.direct.gov.uk/en/index.htm https://www.vic.gov.au/ https://www.guv.ro/ https://www.number-10.gov.uk
Totusi, exista o serie de probleme ce rezulta din folosirea portalurilor web în relatia cu cetatenii (Bellamy, 2003: 116 - 117):
Probleme tehnice în conectarea si administrarea tuturor sistemelor informatice prin portalul central: aceasta problema e agravta de complexitatea structurilor publice, adesea formate alaturi de ministere si departamanete integrate ierarhic din agentii, structuri ale administratiei locale, ong-uri de utilitate publica etc.
Constituirea unui brand pentru aceste servicii;
Design-ul portalului;
Asigurarea securitatii si autentificarea;
Cererea relativ scazuta din partea publicului.
În timp ce furnizarea electronica a serviciilor este relativ mai dezvoltata si mai larg raspândita, democratia electronica este mai controversiala. Exista, în general, 3 scenarii, cu privire la dezvoltarea acesteia. Mijloacele informationale si comunicationale pot fie:
sa contribuie la revigorarea democratiei;
sa stabileasca forme mai directe de democratie participativa, prin legaturi directe între guvernare si cetateni (eliminând nevoia de reprezentanti);
sa impuna puterea actualei elite politice care ar capata astfel mijloace mai eficiente de marketing si exercitare a controlului.
Problemele cu care se confrunta democratia electronica sunt, în general urmatoarele:
supravegherea: asigurarea ca votul este secret, privat si liber asumat;
securitatea si robustetea: asigurarea împotriva hackerilor si a posibilitatilor de fraudare a sistemelor;
asigurarea caracterului privat al voturilor;
încrederea publica în securitatea si corectitudinea acestor sisteme.
În general, guvernarea electronica comporta o serie de rsicuri si provocari pe care trebuie sa le solutioneze pentru a capata încrederea populatiei. Aceste riscuri se refera la:
v calitatea datelor - revizuirea si actualizarea acestora;
v autentificarea identitatii utilizatorilor;
v protejarea privatitatii si a confidentialitatii datelor;
v asigurarea accesului egal pentru toti cetatenii, atât din punct de vedere tehnic (conexiune si suport hardware), cât si în privinta abilitatilor de operare.
Bibliografie obligatorie
Hughes, Owen E., Public Management and Administration. An Introduction, Macmillan
Press Ltd,
Skelcher, Chris, Changing Images of the State: overloaded, hollowed-out, congested, în Public Policy and Administration, 2000, Vol. 15, No. 3.
|
