UNIVERSITATEA PETROL GAZE din
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
INTEPRINDEREA IN MEDIUL COMPETITIV
STUDIU DE CAZ REALIZAT LA SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL
STUDENT:
ANUL II - GRUPA
ANUL UNIVERSITAR 2009-2010
CUPRINS
Cap1. Prezentarea generala a firmei........................pag.3
CAP.1
PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI
Veolia Environnement este lider mondial in domeniul serviciilor legate de mediul inconjurator, cu filiale in 84 de tari din intreaga lume.
Fiind singura companie activa pe intreg lantul serviciilor legate de mediu, Veolia Environnement ofera clientilor sai solutii cuprinzatoare si personalizate pentru orice problema care priveste mediul inconjurator.
Filialele grupului sunt Veolia Energie (Dalkia), Veolia Apa (Apanova), Veolia Transport si Veolia Servicii pentru Mediu.
Veolia Environnement are o experienta de peste 50 de ani si deserveste clienti din peste 60 de tari, si EDF[1], lider european in domeniul electricitatii.
Mai ales in tarile Europei Centrale si de Est, cei 8 000 de colaboratori ai Dalkia gestioneaza 150 retele de incalzire si aproape 2 000 de instalatii, cu o putere globala de 10 000 MW termici.
Grupul Dalkia este prezent in 38 de tari
Prezenta in Romania din 1992, Dalkia este partenera a Municipalitatilor, pentru gestiunea serviciilor publice de termoficare, si a firmelor industriale, pentru gestiunea sistemelor energetice ale acestora in cadrul filialelor sale : Dalkia Termo Prahova la Ploiesti, Dalkia Romania la Alba-Iulia si Tulcea
Dalkia Termo Prahova a luat fiinta in mai 2004 si este rezultatul unui parteneriat intre Dalkia Romania, Consiliul Local al Municipiului Ploiesti si Consiliul Judetean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judetului Prahova de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem de productie - transport - distributie.
Obiectul de activitate
Resursele financiare : inglobeaza potentialul firmei sub forma mijloacelor banesti.
Echipamente auxiliare
Degazor 1,2 ata (nr. 4), degazor 6 ata (nr. 1, 2, 3) - pentru asigurarea degazarii in treptele I, II a apei de adaos in circuitul termic al turboagregatelor nr. 5, 6, 7;
Preincalzitoarele de apa demineralizata (nr. 1, 2) - pentru preincalzirea apei demineralizate de la 20 0C la 70 - 80 0C ;
Electropompe de apa de alimentare pentru turboagregatele nr. 5, 6, 7 - la turboagregatele nr. 5, 6 sunt 2 electropompe de alimentare in functiune si una rezerva, iar la turboagregatul nr. 7 o electropompa in functiune si una rezerva ;
Electropompe apa de transvazare ;
Statii de reducere - racire ;
Expandoare de purja continua si de avarie ;
Boilere baza, boilere varf, electropompe condens boiler baza.
Echipamente de varf
3 cazane de apa fierbinte (tip CAF-4), 100 t/h (nr. 1, 2, 6). In perioada de iarna, pentru preluarea a 165 Gcal/h este necesara incarcarea a trei cazane de apa fierbinte pentru un debit de 2115 t/h si un ecart de temperatura de 124/150 0C (PIF 1969 - 1970) ;
2 cazane de abur (13 ata) industrial (CAI), 105 t/h (nr. 5, 6). Cazanele asigura aburul necesar : pornirii cazanelor de 420 t/h, consumului intern si la boilere in situatia opririi grupurilor de termoficare (PIF 1979 - 1984).
Instalatia de tratare a apei include urmatoarele instalatii : instalatia de dedurizare (pentru un debit de 300 - 400 m3/h apa dedurizata, 2 filtre in functiune si 1 filtru rezerva / regenerare), instalatia de demineralizare totala (pentru un debit de 300 m3/h apa demineralizata, cate 4 -5 filtre din fiecare treapta de tratare in functiune, 4 filtre rezerva, 1 filtru regenerare, schema de functionare H0+H1+A1+Degazor+H2+A2PM, 2 filtre pat mixt in functiune, 1 rezerva), instalatia de neutralizare.
Retelele de transport a energiei termice - agentul termic primar
Transportul energiei termice - apa fierbinte intre CET Brazi si punctele termice se realizeaza printr-un circuit primar de tip bitubular inchis cu conducte de ducere si intoarcere avand diametre identice ce pot functiona in sistem radial sau buclat, in lungime totala de aprox. 152 km, cu amplasarea de cca. 40 % aerian si 60 % subteran.
Sistemul de tarnsport al energie termice are in componenta sa :
Sistemul de retele de transport energie termica a fost realizat si pus in functie esalonat in perioada 1963 - 1988 utilizandu-se solutii clasice de executie cu izolatie termica de vata minerala protejata mecanic cu tabla galvanizata.
Din anul 2002 resursele umane au trecut printr-un proces destul de amplu de dezvoltare si imbunatatire a performantelor, realizat prin programe de instruire si diverse activitati, printre care si crearea unui climat/cultura de invatare, in scopul imbunatatirii utilizarii lor in cadrul societatii, pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor.
Tot incepand din acest an SC Dalkia Termo Prahova SRL a trecut prin doua etape de restructurare, avand loc doua serii de concedieri colective. Principalul obiectiv a fost atat reorganizarea societatii cat si pastrarea fortei de munca formata din persoane tinere si cu pregatire superioara sau medie.
Pentru ca impactul sa nu fie prea mare s-a avut in vedere sprijinirea somerilor atat prin includerea acestora in programe de reconversie prfesionala cat si prin gasirea de locuri de munca unde acestia sa fie reintegrati.
Total active imobilizate, din care:.
Imobilizari corporale
Total active circulante, din care:
Disponibilitati banesti
Total datorii, din care:
pe termen scurt
pe termen lung
Provizioane
Cifra de afaceri: 53,610,377 EURO (2008)
2.1. Macromediul societatii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii
"Macroeconomia moderna pune de acord venitul agregat al alegerilor individuale cu o anumita regula globala definita fara a arata de ce lucreaza aceasta regula..."
Analizand activitatea si dezvoltarea SC Dalkia Termo Prahva SRL, in contextul climatului general in care aceasta isi desfasoara activitatea, si contextul in care se afla tara noastra la ora actuala se poate aprecia ca intreprinderea actioneaza intr-un mediu turbulent, determinat de situatia economica, sociala si politica.
Printr-o abordare a activitatii, prin prisma factorilor mediului se poate observa:
Pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta SC Dalkia Termo Prahova SRL, trebuie avuta in vedere si analizata evolutia si distributia veniturilor pe diferite categorii sociale pe care o reprezinta pricipalii consumatori si anume populatia, influenta factorilor de mediu economic oglindindu-se direct sau indirect in evolutia pietei, mai concret in evolutia nivelului si structurii ofertei, in evolutia marimii si structurii cererii, in miscarea preturilor si nivelul concurentei.
Cresterea semnificativa a pretului gazelor, mentinerea scazuta a pretului gigacaloriei si mentinerea subventiilor la poplulatie au facut ca vanzarile sa fie in continuare ridicate, desi nu la capacitatea maxima pe care SC Dalkia Termo Prahova SRL o poate asigura.
[3], pretul gigacaloriei, in Romania, este de aproximativ 60 de euro, nivel similar celui din Germania, in conditiile in care produsul intern brut pe locuitor este de aproape cinci ori mai mic . "Acest pret genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, in timp ce industria romaneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie" , se precizeaza in studiu.
Fisa postului
Fiecare post are stabilite obligatiile, indatoririle, pentru a optimiza desfasurarea activitatii.
In cadrul Directiei Comerciale, fisa postului agentului comercial cuprinde:
Rolul postului :
Comunica sefului ierarhic informatiile si documentele de care ia cunostinta si le considera importante si in interesul societatii.
a) Studii - studii medii si cursuri de specialitate (comunicare si relationare cu clientii, contractare comerciala)
b) Cunostinte procedurile de proces
- operare PC (Excel, Word)
-legislative - cu privire la actele normative ce reglementeaza activitatile din profilul de activitate al societatii
c) Alte cerinte specifice:
Cel mai adesea, acestia provin din aceleasi domenii de activitate. Relatiile din aceste grupuri pot fi rezultatul unor interese exterioare firmei sau se nasc ca urmare a numeroaselor si frecventelor raporturi de serviciu (comunicarea sef - subordonati).
CAP. 5 STRETEGII ECONOMICE ALE INTEPRINDERII, PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZAREA LOR
Intr-o
prima faza planul de afaceri este un document intern al intreprinderii,
ulterior putand sa devina prin dezvoltare si actualizare un document extern de
prezentare destinat potentialilor parteneri.
Scopul elaborarii unui plan
de afaceri difera in functie de tipul planului.
In cazul planurilor destinate informarii conducerii intreprinderii se va urmari:
-definirea pozitiei intreprinderii pe piata specifica si in raport cu
concurenta ;
-stabilirea unor obiective realiste pentru afaceri;
-identificarea riscurilor si a dificultatilor de functionare pentru a elabora
strategia de gestionare a acestora;
-dimensionarea si alocarea de resurse financiare, materiale si umane pentru a
obtine o eficienta maxima;
-monitorizarea realizarii performantelor planificate ale intreprinderii;
-interventia prin masuri de corectare in cazul constatarii unor abateri
semnificative.
In cazul unui plan de afaceri destinat unor potentiali parteneri:
-se se obtina dovada capacitatii conducerii intreprinderii de a evalua
riscurile si de a face fata si de a diagnostica cu exactitate mediul economic
extern, fixandu-se obiectivele pentru dezvoltarea acestuia (intreprinderea in
acest mediu);
-punerea in evidenta a principalilor parametrii ce determina dezvoltarea
viitoare si rentabilitatea.
Destinatia planului de afaceri se poate
adresa conducerii intreprinderii sau bancilor (de la care intreprinderea
solicita credite), investitorilor (care vor sa cumpere intreprinderea),
partenerilor de afaceri (in cazul asocierii in societati mixte), actionarii
firmei, mass media, clientilor, furnizorilor e.t.c.
Datorita acestei diversitati a
destinatarilor, planul de afaceri poate avea mai multe versiuni: o versiune
confidentiala pentru conducerea intreprinderii, una partiala cu accentul pus pe
indicatorii economico; financiari destinat potentialilor investitori sau
finantatori, sau o versiune de uz public.
Obiectivele planului de afaceri
reprezinta tinte care trebuie atinse de intreprindere iar pentru a fi utile
planurile de afaceri trebuie sa indeplineasca unele conditii:
-sa fie cuantificabile;
-sa fie realiste, fundamentate, compatibile intre ele;
-consecvente (sa nu se modifice tot timpul).
Informatiile necesare intocmirii unui plan de afaceri in functie de sursa obtinerilor pot fi interne sau externe intreprinderilor, care la randul lor pot fi tipice sau atipice.
Informatiile interne tipice sunt situatii financiare, situatii privind consumurile, aprovizionarea, resursele umane, vanzarile e.t.c.
Informatiile interne atipice pot fi cele despre noutati tehnologice, riscuri, oportunitati deosebite e.t.c.
Informatiile externe tipice sunt cele referitoare la nivelul preturilor, ratele dobanzii, impozite, taxe e.t.c.
Informatiile externe atipice sunt
cele despre tehnologiile concurente, riscurile economico; sociale, miscari
sociale e.t.c., in general, accentul punandu-se pe strategiile si obiectivele
intreprinderii. Se va pune accentul si pe structura organizatorica, pe
necesarul de forta de munca, pe cerintele de calificare, pe modalitatile de
selectie a fortei de munca si pe estimarea costurilor anuale cu forta de munca.
O eficienta economica ridicata se obtine in conditiile aplicarii in procesul de productie a unor tehnologii moderne si care valorifica la cote superioare materiile prime si energia, asigurand produse de calitate superioara la un cost redus. Marimea eficientei economice influenteaza in primul rand agentul economic unde ea se inregistreaza, dar ea are importanta si pentru economia nationala in ansamblul ei, caci prin cresterea productiei reducerea costurilor de fabricatie, sporirea rentabilitatii, etc. se obtine un spor al venitului national.
Eficiența economică se poate exprima:
. sub forma randamentului combinării și utilizării factorilor de producție care oglindesc efectele economice obținute la o unitate de efort depus
Ec=Vr,
unde Ec=eficiența economică și Vr = veniturile realizate.
. sub forma consumului specific de factori de producție pentru obținerea efectelor scontate în care arată consumul de factori ce revine pe unitate de efect economic util
Ec = Cfp,
unde Ec = eficiența economică și Cfp=factorii de producție consumați .
6.1. Indicatori de exprimare a eficientei economice : prezentarea, calculul si analiza acestor indicatori
In analiza eficientei economice a investitiilor un instrument important de investigare il constituie indicatorii economici. Rolul lor este acela de a exprima continutul real al diferitelor caracteristici ale fenomenului economic, din activitatea investitionala, supus analizei, cum ar fi bunaoara: raportul dintre marimile acestor caracteristici, corelatiile dintre ele, evolutia lor in timp, etc.
In analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plati transferate. Ele fac parte din beneficiul total al proiectului care este transferat societatii ca un Intreg. Dimpotriva, o subventie este un cost pentru societate deoarece ea este o cheltuiala de resurse pe care economia o face pentru a executa proiectul. In analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar subventiile asemanator unui castig. In analiza economica, dobanda pe capital nu este scazuta din beneficiile brute deoarece este o parte din beneficiul total al capitalului disponibil pentru societate.
Acesti indicatori fac parte din instrumentul de baza folosit pentru masurarea si analiza eficientei economice in cadrul evaluarii proiectelor de investitii, reprezentand caracteristici cantitative, marimi si valori, cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice.
In esenta, indicatorii economici au menirea de a atentiona decidentul asupra conditiilor concrete in care functioneaza sistemul economic in perioada analizata, iar neluarea lor in seama sau ignorarea informatiilor furnizate de ei pot conduce la o functionare ineficienta a sistemului sau chiar blocarea acestuia.
Indicatorii de eficienta economica se obtin prin calcule si prin prelucrarea informatiilor initiale, existente in documentatia de proiectare. Fiecare indicator economic, prin exprimarea pe care o are, face referire la una sau mai multe caracteristici, ceea ce denota ca un fenomen economic poate fi caracterizat printr-un numar mai mic sau mai mare de indicatori, potrivit complexitatii acestuia, scopului urmarit si nu in ultimul rand a insusirilor sale.
Cei mai importanti indicatori sunt indicatorii naturali ( mai putin relevanti ) si indicatorii valorici.
Indicatorii valorici caracterizeaza cel mai bine investitia, motiv pentru care ei sunt folositi in calculul de eficienta economica, in vederea luarii deciziei finale si exprima:
valoarea investitiei
costul de productie
profitul
investitia specifica
productia obtinuta la 1000 lei capital fix
durata de recuperare a investitiilor
coeficientul de eficienta economica a investitiilor
cheltuieli la 1000 lei productie marfa
gradul de utilizare a capacitatilor de productie
profitul la 1000 lei capital fix
cifra de afaceri la 1000 lei capital fix
normative de calitate si de innoire a productiei
Capacitatea de productie (Q)
Acest indicator reprezinta principala modalitate de masurare a rezultatelor utile obtinute intr-o unitate de timp, in conditii normale de functionare a obiectivului si a elementelor adiacente ale acestuia (forta de munca, resursele financiare si materiale, organizarea judicioasa a procesului de productie, etc).
Capacitatea de productie se determina la nivel de documentatie, luandu-se ca baza de calcul utilajul conducator al procesului de productie si se exprima in general in unitati fizice de productie.
Daca fondurile de investitii sunt aceleasi la mai multe variante de investitii, atunci varianta de investitii ce prevede o capacitate de productie mai mare este cea mai eficienta.
In cadrul acestui indicator o implicatie deosebita o are:
a) atingerea parametrilor proiectati, pentru care durata de timp trebuie sa fie cat mai scurta, iar varianta de proiect care satisface aceasta cerinta este prioritara, fiind cea mai eficienta.
b) numarul schimburilor de lucru, care determina in fond capacitatea de productie efectiva, iar varianta de proiect care asigura o productie efectiva mai mare, este varianta cea mai eficienta.
Capacitatea de productie este un indicator de volum, care concretizeaza, in fapt, un prim efect al efortului investitional facut, prezentand o imagine de ansamblu a dimensiunii obiectivului de investitie.
Profitul (P)
Acest indicator este esenta, scopul investitiei, el determinandu-se ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate. Se calculeaza deoarece el este in fapt o concretizare a eforturilor de investitie, are un efect economic pozitiv, pe baza caruia se creaza premizele cresterii de capital.
Relatiile de calcul pentru profitul brut, profitul impozabil si cel net sunt:
PB=V - C
P=PB + Csrf
Pn=Pi + IP
in care:
Pb - profitul brut
V - veniturile obtinute
C - cheltuielile efective
Pi - profitul impozabil
Csrf - cheltuieli suportate direct din rezultate financiare
PN - profitul net
Ip - impozit pe profit
Nivelul acestui indicator constituie un element de baza si de greutate in balanta deciziei de investitie privind realizarea unui obiectiv.
Pe baza acestui indicator, agentii economici determina rata profitului sau rentabilitatea investitiei, care exprima in fond capacitatea de a produce profit.
Rentabilitatea (r)
Indicatorul se mai numeste rata profitabilitatii sau rata rentabilitatii si este in economia de piata cel mai important indicator de eficienta economica. El se determina ca raport intre marimea profitului si costurile aferente, cifra de afaceri sau capitalul folosit (cheltuielile de productie).
De inteles ca in analiza economica se va opta pentru varianta care are rentabilitatea cea mai mare.
Costul de productie (C)
Este un indicator ce exprima o mare putere de sinteza, reprezentand costurile necesare pentru crearea unei unitati de produs.
Nivelul costurilor de productie trebuie sa prezinte o tendinta de scadere ca urmare a promovarii progresului tehnic, a reducerii consumurilor specifice, a unei organizari mai judiciase, etc.
In analiza eficientei economice a investitiilor este necesara existenta mai multor variante de proiect, fiind considerata ca cea mai eficienta, varianta cu costurile cele mai mici.
Costurile de productie reprezinta un instrument principal in conducerea proceselor economice.
O apreciere a eficientei economice se realizeaza:
fie prin calculul cheltuielilor de productie ce revin la 1000 lei productie
fie luand in considerare cheltuielile materiale ce vor fi apreciate ca o pondere in volumul total al cheltuielilor de productie
Numarul de salariati (Ns)
Acesta se stabileste functie de productia necesara, productivitatea muncii, numarul de schimburi, dotarea tehnica, etc. Indicatorul trebuie cunoscut in structura, pe categorii de specialisti, etc.
Productivitatea muncii (W)
Orice calcul de eficienta economica considera acest indicator ca fiind un element de baza in decizia de investitie, intrucat ca raport intre valoarea productiei si numarul de salariati, reprezinta in fond o comparatie directa intre efortul util (productie) si efortul realizat (consumul de resurse - numar de salariati.
In practica investitionala este de neconceput ca o varianta de investitie sa poata fi luata in discutie in cazul in care nu prevede un nivel inalt al productivitatii muncii, in comparatie cu realizarile inregistrate la obiective similare, puse in functiune anterior.
Acest indicator raspunde criteriilor eficientei economice a investitiilor si exprima de fapt eficienta muncii sociale, determinand optiunile fundamentale generatoare de progres al intregii societati.
Cresterea productivitatii muncii se materializeaza prin obtinerea de venituri suplimentare
O alta categorie importanta de indicatri care se urmaresc, in vederea luarii unor decizii judicioase de a investi, sunt indicatorii de baza.
Valoarea investitiei (I)
Marimea fondurilor necesare pentru realizarea unui obiectiv de investitii constituie unul dintre cei mai importanti indicatori ce se au in vedere la luarea deciziei de investitii si principalul indicator care caracterizeaza eforturile necesare. El este si o marime de calcul pentru stabilirea unor indicatori de eficienta derivati.
Pentru ca valoarea investitiei sa reflecte cu fidelitate cheltuielile ocazionate de materializare a obiectivului, aceasta trebuie sa includa urmatoarele marimi:
pentru obiectivele de investitii noi:
I=Id+Icol+Icon+Ei+Ac+Pt-Epjf
pentru investitiile de modernizare, dezvoltare sau reutilare:
I=Id+Icol+Icon+Ei+Pt+Pv,,±Ac+(VC.F.-Sv)
in care:
Id - investitia directa (cladiri, utilaje, terenuri, proiectare)
ICol - investitia colaterala (de infrastructura) Icon - investitia conexa
Ei - efectul economic al imobilizarilor fondurilor de investitii pe durata de executie a unui obiectiv de investitii
Ac - necesarul de active circulante, reprezentand prima dotare Pt - pierderile din ocuparea terenului
Epif - efectul punerii in functiune mai devreme a unor module (capacitati de productie partiale)
Pvn. - pierderile de venit ca urmare a intreruperii productiei in sectiile in care urmeaza a se efectua lucrarile de investitii
Vc.f. - valoarea neamortizata a capitalului fix casat inainte de amortizarea integrala
Sv - sumele obtinute din casare in urma valorificarii acestora in metodologia actuala
Termenul de realizare a investitiei (T)
Termenul de realizare a investitiei sau durata edificarii obiectivului de investitii se caracterizeaza prin aceea ca in aceasta perioada surse financiare si materiale importante sunt retrase din circuitul economic rara a produce nimic pana la punerea in functiune a obiectivului. Aceasta este de fapt si motivatia pentru care atat constructorul cat si beneficiarul de investitii trebuie sa concure la reducerea duratei de executie a obiectivului.
O importanta deosebita in acest context trebuie acordata modului de esalonare a cheltuielilor de capital pe ani, in cadrul perioadei de edificare, urmarindu-se ca valorile cele mai mari ale fondurilor sa fie alocate catre sfarsitul duratei de executie.
Orice punere in functiune mai devreme decat este planificat sau realizarea unor puneri in functiune a unor capacitati de productie partiale, este un element favorabil proiectului de investitie.
Rezulta faptul ca potrivit acestui indicator, proiectul de investitie care are termenul de realizare a obiectivului cel mai mic, sau realizari de puneri in functiune partiale, este considerat ca fiind cel mai eficient.
Coeficientul de eficienta economica a investitiei (e)
Acest indicator de eficienta economica reprezinta inversul termenului de recuperare a investitiilor, adica raportul dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital investit.
Coeficientul de eficienta economica reflecta cati lei profit anual se vor obtine la un leu capital investit si se calculeaza atat in forma absoluta cat si in forma relativa.
De mentionat faptul ca acest coeficient al eficientei economice (e) se calculeaza si la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale.
In cadrul analizei eficientei economice a investitiilor, este important ca fondurile de investitii consumate sa se compare nu numai cu profitul (beneficiul, acumularile) anual, ci si cu intregul profit rezultat pe toata durata de functionare
Angajamentul de capital[7]
Acest indicator exprima costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a costurilor ulterioare punerii In functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortismentul, exprimate In valoare actuala, la un moment de referinta care este, de regula, cel al Inceperii lucrarilor de investitii.
Calculul acestui indicator tine seama de:
Acest indicator caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect de investitii, castigul investitorului pentru capitalul investit in proiectul respectiv, exprimate fie sub forma de cash - flow in valoare actuala, fie ca valoare neta actualizata.
Indicatorul realizeaza compararea intre cash flow-ul total actualizat degajat pe durata de viata economica a unui proiect sau variante de proiect de investitii (CFta) si efortul investitional total generat de acel proiect, exprimat In valoare actuala (Ita
Este un indicator integral de eficienta a investitiilor, deoarece momentul de referinta pentru calculul lui este cel al inceperii lucrarilor .
Se disting doua situatii de calcul al acestui indicator:
1. Cand durata de realizare a proiectului de investitii, este sub 1 an, iar exploatarea instalatiilor, utilajelor, a
capacitatilor de productie Incepe In acelasi an
Daca VNA > 0, proiectele sau variantele de proiecte sunt acceptate. Aceasta Inseamna ca acel proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica (De) capitalul investit, de a asigura obtinerea unui anumit volum de valoare neta. Cu cat VNA este mai mare, cu atat si rentabilitatea este mai mare.
Se prefera proiectele care se cara cterizeaza prin VNA maxim.
Daca VNA are valoare nula sau negativa, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioara ratei de actualizare.
Acest indicator are si unele dezavantaje. Desi el permite sa constatam daca proiectul de investitii este sau nu rentabil, el nu pune in evidenta importanta relativa, comparativa a aportului acelui proiect si de asemenea nu permite solutionarea problemelor de decizie de investitii cand durata de viata economica difera de la un proiect la altul. Pot exista proiecte sau variante de proiecte care au un volum de VNA egal, dar durata eficienta de functionare (De) nu este constanta. El nu tine seama de marimea termenului de recuperare static sau actualizat iar marimea lui depinde de marimea ratei de actualizare folosita in calcule.
[8] tip 4 nr.2 din cadrul S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. pentru functionarea tehnico-economica corespunzatoare legislatiei de mediu In vigoare prin montarea de arzatoare cu NOx redus.
Nutu V. Economia energeticii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1991
Coordonatori Constantin Barbulescu,Tatiana Gavrila , Economia si gestiunea Intreprinderii,Editura Economica,Bucuresti,1999
Letitia Zahiu,Mircea Gheorgita,Mircea Nastase,Cosette Jacqueline Marie Leonte, ,Mirela Stoian, Economia intreprinderii ,Editura ASE,Bucuresti,1995.
Philip Kotler,Managementul marketingului,Editura Teora, Bucuresti,1999.
Cartea alba a incalzirii urbane- Contribuția Dalkia la strategia încălzirii urbane în România
|
