Managementul calitatii proiectelor
Managementul calitatii proiectelor include procesele prin care se asigura satisfacerea nevoilor pentru care proiectul a fost contractat.
Managementul calitatii proiectelor include toate functiile managementului general care determina politica de calitate, obiectivele si responsabilitatile, asigurind implementarea lor in cadrul sistemului de calitate al proiectului prin mijloace precum:
planificarea calitatii,
asigurarea calitatii
imbunatatirea calitatii,
Calitatea reprezinta ansamblul caracteristicilor unei entitati care ii confera acesteia capacitatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Procesele majore ale managementul calitatii proiectelor sunt:
Planificarea calitatii
Asigurarea calitatii
Controlul calitatii
Planificarea calitatii presupune identificarea standardelor de calitate relevante in cadrul proiectului si determinarea posibilitatilor de atingere a acestora.
a) Intrari
Politica de calitate, care reprezinta totalitatea intentiilor si a directiilor urmate de catre o organizatie cu privire la calitate, asa cum a fost stabilit de catre managementul de virf. Echipa de management a proiectului trebuie sa asigure constientizarea politicii de calitate de catre toate partile interesate.
Definirea sferei de cuprindere a proiectului, care reprezinta o intrare intrucat documenteaza majoritatea rezultatelor livrabile ale proiectului precum si obiectivele proiectului care servesc la definirea cerintelor principale ale partilor interesate.
Descrierea produselor, care contine detalii ale aspectelor tehnice si de alta natura ce pot afecta planificarea calitatii.
Standardele si regulamentele care influenteaza proiectul.
Iesirile altor procese, precum planificarea achizitiilor (care permite identificarea cerintelor de calitate ale contractorului ce trebuie sa se reflecte in planul global de management al calitatii).
b) Instrumente si tehnici
Analiza cost-profit. Principalul avantaj al indeplinirii cerintelor de calitate il constituie diminuarea efortului de remediere a deficientelor, ceea ce inseamna productivitate ridicata, costuri scazute si cresterea satisfactiei partilor interesate. Costul principal al indeplinirii cerintelor de calitate este dat de cheltuielile efectuate pentru activitatile de management al calitatii.
Benchmarking, care presupune compararea activitatilor actuale sau planificate cu cele ale altor proiecte pentru a genera idei de imbunatatire si pentru a furniza un standard prin care sa se masoare performantele.
Utilizarea unor diagrame, precum: diagramele cauza-efect, diagramele de proces sau de sistem.
Proiectarea experimentelor, care reprezinta o tehnica analitica de identificare a variabilelor cu cea mai mare influenta asupra rezultatelor.
c) Rezultate
1. Planul de management al calitatii, care trebuie sa descrie felul in care echipa de management a proiectului va implementa politica de calitate. in terminologia ISO 9000, el trebuie sa descrie sistemul de calitate al proiectului.
Sistemul de calitate al proiectului contine structura organizatorica, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare implementarii managementului calitatii.
Definitiile operationale, care descriu in termeni specifici ce este si cum se poate masura ceva prin procesul de control al calitatii. In unele domenii, definitiile operationale se mai numesc si metrici.
Listele de verificare. Reprezinta instrumente structurate utilizate pentru a se verifica daca multimea de pasi necesari a fost sau nu parcursa.
Intrarile pentru alte procese.
Asigurarea calitatii presupune evaluarea pe o baza comuna a performantelor globale ale proiectului in scopul de a fundamenta increderea in faptul ca proiectul va satisface standardele relevante de calitate.
a.) Intrari
Planul managementului calitatii.
Rezultatele masuratorilor efectuate la controlul calitatii. Acestea sunt inregistrate intr-o forma care sa permita compararea si analizarea performantelor.
Definitiile operationale.
b) Instrumente si tehnici
Instrumentele si tehnicile de planificare a calitatii
Auditurile calitatii. Au ca obiectiv identificarea lectiilor invatate care pot imbunatati performantele unui proiect in cadrul organizatiei. Auditurile se pot desfasura dupa o agenda sau pot fi aleatoare si se efectueaza de auditori interni sau de catre o terta parte specializata in audit al calitatii.
c) Rezultate
Imbunatatirea calitatii, care include actiunile intreprinse pentru cresterea eficientei proiectului astfel incit sa genereze-avantaje aditionale pentru partile interesate in proiect.
Controlul calitatii reprezinta monitorizarea rezultatelor specifice proiectului in scopul determinarii concordantei acestor rezultate cu standardele de calitate si identificarii modalitatilor de eliminare a cauzelor care au generat performante/rezultate nesatisfacatoare.
Prin rezultate ale proiectului se inteleg atat produsele livrabile, cat si rezultatele managementului proiectului.
Echipa proiectului trebuie sa posede cunostinte practice de control statistic al calitatii, in special de esantionare si probabilitati, pentru a putea evalua corespunzator rezultatele controlului calitatii.
a) Intrari
Rezultatele activitatilor, care includ atat rezultatele procesului, cat si produsele. Informatiile despre rezultatele planificate sau estimate trebuie sa fie disponibile impreuna cu informatiile despre rezultatele efectiv obtinute.
Planul de management al calitatii
Definitiile operationale
Listele de verificare
b) Instrumente si tehnici
Inspectiile, care includ activitati precum: masurarea, examinarea si testarea, desfasurate in scopul determinarii conformitatii rezultatelor cu cerintele.
Diagramele de control, care constituie reprezentari grafice ale rezultatelor unui proces. Aceste diagrame sunt utilizate pentru a determina daca un proces este sau nu sub control.
Diagramele Pareto, care sunt histograme, sortate dupa frecventa de aparitie care arata cate rezultate au fost generate in functie de tipul sau categoria cauzelor. Ordonarea pe clase este utilizata pentru a ghida actiunile corective. Legea lui Pareto arata ca un numar relativ redus de cauze determina aparitia unei multitudini de probleme sau defecte.
Esantionarea statistica, utilizata pentru extragerea unor parti din populatia supusa verificarii, utilizate la inspectii.
Utilizarea diagramelor
Analiza trendului, care presupune utilizarea tehnicilor matematice pentru prognozarea rezultatelor viitoare pe baza rezultatelor din trecut. Analiza trendului este utilizata atat in cazul performantelor tehnice (cate erori sau cate defecte au fost identificate si cate ramin necorectate), cat si in cazul performantelor de cost si calendar (cate activitati au fost incheiate).
c.) Rezultate
Imbunatatirea calitatii
Deciziile de acceptare: elementele inspectate vor fi acceptate sau respinse. Elementele respinse necesita refacerea lor.
Remedierea deficientelor, ca actiuni intreprinse pentru aducerea unui element necorespunzator in concordanta cu cerintele sau specificatiile sale.
Listele de verificare completate
Ajustarile proceselor, ce presupun actiuni imediate de corectare sau de prevenire ca rezultat al masuratorilor efectuate la controlul calitatii.
|
