MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

SSR Leergang Rechter

1. Profil de curs: judecator

Septembrie 2003

1. Profil general: judecator, precum si o descriere generala a calitatilor de referinta

Acest profil a fost realizat prin consultari cu grupul de experti care a colaborat la Leergang Rechter, adica, H.FM. Hofhuis (Tribunalul districtual Haga), presedinte, si membrii I.M. Blaauw (Tribunalul districtual Zwolle), A.C.P.M. van Breukelen-van Aarnhem (Curtea de Apel Amsterdam), A.H. Cante (Tribunalul Deventer), L.C.P. Goosens (Tribunalul districtual Roterdam), D.J. Keur (Tribunalul districtual Leeuwarden), P.H. Schoemaker (Tribunalul districtual Den Bosch), M.J. Smit (Tribunalul districtual Utrecht), A Stehouwer (Tribunalul districtual Haga), J.J. Udo de Haes (Tribunalul districtual Harlem), G.H. Varekamp-Vos (Tribunalul Heerenveen), G. Vrieze (Tribunalul districtual Zutphen) si M. Zomer (Tribunalul districtual Zwolle).

În numele SSR, A.M.H. Geerars si-a adus contributia la acest proiect în calitate de director de proiect, doamna B. Mildner (judecator la Tribunalul Amsterdam) în calitate de consultant si doamna J. Van Bavelgem si J.C. Boekestijn în calitate de experti de curs.

Acest profil se bazeaza pe profilul PVRO pentru judecatori din 18 aprilie 2000 si pe documentul numit "Algemene doelen initiele opleiding tot rechter" de grupurile de lucru ale PVRO, adoptat la întâlnirea presedintilor de tribunal din 19 februarie 200. Profilul include si informatii din documentele numite "Wijzer met Loopbaanwijzers", realizate de Raad voor de rechtspraak, recomandari ale grupului de proiect pentru pregatire profesionala din 18 decembrie 2002 si publicatia LTP "Het functieprofiel van de rechter bezien vanuit pszchologisch perspectif" din decembrie 1995. Acest profil este considerat ca un punct de plecare pentru programul de formare initiala a judecatorilor.

Profilul functiei: judecator^[1] (programul de formare initiala a judecatorului)

Leergang Rechter, SSR

1. Referinta:

Functia: judecator

Data: 3 iunie 2003

2. Obiectul de activitate:

Emiterea de hotarâri pentru spetele trimise în instanta pentru judecata, singur sau ca membru al unui complet (de 3 judecatori).

3. Organizare si pozitie

Judecatorul este numit în cadrul unei sectii a unui Tribunal. De obicei, un Tribunal are 5 sectii: drept administrativ (care include si directia pentru straini), drept civil, dreptul familiei, drept penal si Judecatoria. Aceste 5 sectii sunt împartite mai departe în directii care se ocupa de diferite tipuri de spete. În fiecare dintre aceste directii se gasesc, în general, urmatoarele persoane: presedinti de sectii, presedinti de directii (nu si pentru complet), judecatori, grefieri, grefieri de sedinta si personal administrativ. Presedintele de sectie gestioneaza activitatea întregii sectii.

Trebuie ca un judecator sa poata fi numit în cel putin doua dintre aceste 5 sectii, sau sa fie specializat într-un anumit domeniu juridic.

Judecatorul raspunde de numarul de hotarâri emise si de colaborarea cu ceilalti judecatori, si cu personalului juridic si administrativ.

Judecatorul raspunde de asigurarea unei judecati corecte, din punct de vedere al continutului juridic si al perioadelor înscrise si, în acest scop, pastreaza legatura cu personalul juridic si administrativ.

4. Contacte, natura si scopul acestora

presedintele de sectie - aloca spetele, monitorizeaza timpul alocat fiecaruia, pregatirea profesionala

presedintele de directie - întâlniri de evaluare, consultari si discutii cu colegii

ceilalti judecatori - în audierile cu complet: colaborare, pastrarea dialogului pe teme legislative, consultarea cu colegii, asigurarea respectarii politicilor juridice si de alta natura

grefieri de sedinta - colaborare, pregatirea spetelor (audieri si hotarâri), redactarea proceselor verbale de sedinta în sala de judecata si în camera de consiliu

personal administrativ - alcatuirea dosarelor, prelucrare administrativa, respectarea termenelor

partile - audieri în instanta, clarificari la hotarâre

avocati - clarificari în cadrul audierilor

alte parti - clarificari în cadrul audierilor, respectarea procesului decizional în timpul audierilor

5. Domeniu de activitate

Judecatorul raspunde de asigurarea unor proceduri corecte pentru toate spetele care îi sunt alocate, în termenele stabilite. Daca judecatorul prezideaza singur, va lua hotarârea singur. În cadrul uni complet, hotarârea se ia în sala de consiliu, în conformitate cu parerile celorlalti judecatori. Împotriva unei hotarâri judecatoresti se poate face recurs numai pe baza unor remedii juridice.

Rezumat al rezultatelor cheie

1. Pregatire

2. Audiere

3. Hotarâre

4. Profesionalizare

5. Contributii la politicile 11211v219l juridice si manageriale

6. Pregatirea si formarea grefierilor de sedinta

7. Rezumat al sferelor de competenta

7.1 Calitati^[3]

integritate

încredere

stabilitate

capacitatea de a asculta

posibilitati de expresie orala

posibilitati de expresie în scris

capacitate de analiza a problemelor

capacitate de luare a deciziilor

capacitatea de a stabili prioritati

hotarâre

capacitatea de a lucra în echipa

legatura cu lumea înconjuratoare

capacitatea de învatare

autoanaliza

Calitatile care nu sunt include în lista de competente a Ministerului Justitiei, dar pe care trebuie sa le aiba un judecator sunt:

accentul pus pe calitate

capacitatea de a delega

personalitate sociabila

7.2 Cunostinte

capacitatea de a gândi si functiona la nivel academic

trebuie sa fie absolvent de drept olandez, de la una dintre universitatile olandeze (sesiunea 1d a Wet rechtspositie rechterlijke ambtenaren, legea cu privire la pozitia juridica a personalului judecatoresc), ale caror subiecte de licenta sa fi fost alese astfel încât persoana respectiva sa aiba cel putin cunostinte aprofundate cu privire la trei dintre urmatoarele 5 domenii juridice:

drept civil, inclusiv procedura civila;

drept penal, inclusiv procedura penala;

drept administrativ, inclusiv procedura administrativa;

drept constitutional;

drept fiscal.

Cele trei domenii juridice de mai sus trebuie sa includa obligatoriu doua dintre primele trei domenii (sectiunea 38b a legii susmentionate cu privire la pozitia juridica a personalului judecatoresc).

cunostinte juridice actualizate în domeniul dreptului penal, administrativ sau civil (conform sectiei la care este numit).

Trebuie sa aiba cunostinte si experienta de lucru cu computerul (baze de date, intranet, sisteme de birou).

8. Rezultate cheie si indicatori de randament^[4]

8.1 Pregatirea spetei

Împreuna cu grefierul de sedinta, judecatorul analizeaza si evalueaza speta conform cadrului juridic de referinta (procedura, substanta sau politici actuale), pe baza dosarului. În cadrul acestei activitati, judecatorul trebuie sa:

Aprecieze daca o problema este majora sau minora;

Analizeze cu atentie;

Interpreteze si sa cântareasca atent calitatea si cantitatea;

Creeze o strategie pentru gestionarea spetei.

Fara a pierde din vedere complexitatea spetei si a situatiei create de aceasta, judecatorul trebuie sa:

Decida ce strategie este cea mai potrivita pentru diferite spete;

Compare diferitele metode folosite pentru abordarea spetelor (avantaje si dezavantaje);

Ia o hotarâre eficienta si la obiect cu privire la strategia finala;

Apere hotarârea luata.

8.2 Audierea

În timpul audierii, judecatorul trebuie sa ajunga la o hotarâre pe baza informatiilor primite verbal, în timpul audierii si din continutul dosarului, trebuie sa poata evalua cele aflate în lumina legii si sa înregistreze hotarârea în scris.

Judecatorul trebuie sa poata pune întrebari pertinente, folosind abilitatile de comunicare profesionala, ca sa obtina informatii în timpul audierii; el trebuie sa asculte partile si sa le dea ocazia de a-si explica pozitiile.

Judecatorul poate conduce cursul sedintei de audieri astfel:

Sa actioneze conform strategiei convenite, dar trebuie sa fie capabil sa renunte la aceasta, daca este cazul;

Sa actioneze eficient daca se pune problema unor interese divergente, sau a unor implicatii emotionale (colective sau nu) folosind metode procedurale, abilitati sociale si de comunicare;

Sa emane o atitudine profesionista si de siguranta, care sa reflecte un interes si respect sincer.

8.3 Sentinte

Judecatorul trebuie sa aiba capacitatea de a lua hotarâri independent si de a da sentinte fara a face referire la altii, daca prezideaza singur instanta. În acest sens, el trebuie sa ia în considerare urmatoarele:

Trebuie sa ia hotarâri si sa dea sentinte în cadrul perioadei convenite sau specificate;

Hotarârile si sentintele trebuie sa se bazeze pe fapte si situatii verificabile si trebuie luate în cadrul legal respectiv;

Hotarârile si sentintele trebuie sprijinite cu rationamente adecvate;

Hotarârile si sentintele trebuie formulate succint si clar.

În cadrul procedurilor unui complet de judecata, judecatorul trebuie sa poata aduce contributii substantiale la hotarârile si sentintele date si sa contribuie sau sa evalueze cu atentie si sa asigure feedback pentru activitatea celorlalti, în timpul consultarilor din camera de consiliu sau în alte conditii.

8.4 Profesionalizare

Experienta personala a judecatorului în activitatea depusa trebuie sa-i dea capacitatea de a fi profesionist în cadrul discutiilor structurate cu alti judecatori, pentru a putea:

Sa-si analizeze cu atentie performantele proprii în cadrul activitatilor proprii (autoanaliza);

Sa-si formuleze alternative bine argumentate pentru a putea efectua o schimbare de comportament (profesional) pe baza acestei autoanalize;

Sa puna în practica aceste schimbari de comportament;

Sa contribuie la oglindirea activitatii colegilor si sa ia masuri proactive pentru trasarea consecintelor acestui proces pentru persoana aflata în situatia respectiva, având în vedere dezvoltarea personala a acestei persoane;

Sa abordeze în mod adecvat efectele interactiunii în cadrul grupului.

9. Sfere de competenta

9.1 Calitati

Integritatea (profesionala): presupune respectarea constanta a standardelor sociale si etice general acceptate, în scris si în fapta, si demonstrarea dorintei de a raspunde si de a face pe altii raspunzatori pentru respectarea acestor standarde.

Indicatori comportamentali:

Îsi clarifica interesele si pozitia în situatii si conflicte oficiale;

Gestioneaza cu atentie informatii sensibile si detalii personale;

Abordeaza partea adversa deschis si direct;

Evita conflictul e interese.

Încredere: actioneaza sigur si calm, poate pastra aceasta impresie, chiar si în cazul în care exista încarcare emotionala mare sau rezistenta din partea celorlalti.

Indicatori comportamentali:

Ramâne el însusi, chiar si în cazul unui raspuns cu încarcare emotionala mare sau rezistenta din partea celorlalti.

Ramâne calm, chiar si în situatii dificile.

Nu permite altora sa se joace cu starea lui emotionala.

Îi clameaza pe ceilalti în situatii emotionale.

Stabilitate: adopta o pozitie si ia masurile cerute mai degraba pe baza convingerilor personale decât pentru a-i multumi pe altii.

Indicatori comportamentali:

Pastreaza o abordare pe care o considera corecta, chiar daca altii nu sunt de acord;

Îsi apara deschis principiile si ideile, chiar daca ceilalti le resping;

Face sugestii, chiar daca ceilalti trebuie convinsi ca are dreptate;

Îsi pune credintele proprii în practica.

Ascultare: demonstreaza abilitatea de a discerne detaliile importante din informatiile verbale; poate pune întrebari si raspunde la anumite reactii.

Indicatori comportamentali:

Nu renunta la apune întrebari daca i se dau mesaje vagi sau aluzii;

Rezuma corect mesajele celorlalti;

Revine la comentariile facute în timpul conversatiei;

Pastreaza contactul vizual cu vorbitorul în timpul conversatiei;

Raspunde la semnale non-verbale.

Capacitati de exprimare orala: poate exprima în termeni simpli fapte, idei si concluzii.

Indicatori comportamentali:

Îsi poate adapta registrul de comunicare pentru publicul respectiv;

Vorbeste corect gramatical;

Foloseste propozitii fluente si bine construite;

Este usor de înteles.

Capacitati de exprimare în scris: poate pune pe hârtie idei si opinii în propozitii inteligibile si corecte din punct de vedere gramatical.

Indicatori comportamentali:

Textele scrise sunt succinte;

Îsi poate adapta stilul de scriere conform capacitatilor cititorului;

Aplica regulile gramaticale corect;

Textele scrise sunt organizat si structurate clar;

Îsi formuleaza opiniile clar si fara echivoc.

Calitati de analiza a problemelor: poate identifica problemele si poate cauta activ informatiile necesare, recunoaste astfel de informatii si legatura dintre diferite fapte.

Indicatori comportamentali:

Recunoaste legatura dintre anumite fapte;

Indica informatiile necesare pentru concluzii corecte;

Poate identifica posibilele cauze ale unei probleme;

Foloseste metode eficiente pentru a obtine informatii relevante;

Recunoaste cauza si efectul în diferite cazuri.

Capacitatea de luare a deciziilor: cântareste faptele si cursul posibil al evenimentelor, conform criteriilor relevante, si ajunge la concluzii realiste.

Indicatori comportamentali:

Poate identifica consecintele anumitor alternative;

Poate examina sugestiile din diferite perspective;

Ajunge la concluzii dupa deliberari;

Ia în considerare diferite perspective, la evaluarea unei spete.

Capacitatea de a stabili prioritati: stie cum sa utilizeze corect elementele în desfasurarea spetei sau a unei parti dintr-o sarcina în care exista mai multe optiuni si demonstreaza ca încearca sa ajunga la un echilibru între calitate si cantitate.

Indicatori comportamentali:

Pastreaza echilibrul între calitatea si cantitatea rezultatelor;

Identifica rapid elementele urgente dintr-un program si din gestionarea unei spete;

Cântareste viteza de reactie si atentia cuvenita;

Realizeaza un produs de calitate în perioada ceruta.

Hotarâre: ia decizii si masuri sau adopta o pozitie prin exprimarea unei opinii.

Indicatori comportamentali:

Ia decizii, chiar daca nu are toate informatiile necesare;

Nu întârzie nejustificat o hotarâre;

Aplica pozitiile;

Doreste sa taie nodul gordian.

Capacitatea de lucru în echipa:contribuie la efortul echipei, chiar daca aceasta colaborare nu se refera la una dintre sarcinile lui.

Indicatori comportamentali:

Raspunde proactiv si constructiv la sugestii din partea celorlalti;

Transmite prompt informatiile care pot fi relevante pentru altii;

Are o atitudine pozitiva fata de performantele colegilor;

Implica activ alte persoane în conversatii;

Împartaseste cunostinte si experiente de bunavoie.

Ţine legatura cu lumea înconjuratoare: demonstreaza ca este bine informat cu privire la evolutiile sociale si politice sau alti factori de mediu si poate utiliza eficient aceste cunostinte la locul de munca sau în cadrul institutiei.

Indicatori comportamentali:

Demonstreaza ca este constient de tendintele si evolutiile societatii;

foloseste surse externe pentru formularea de opinii si propuneri;

recunoaste legatura dintre nevoile actuale si viitoare si evolutiile din cadrul societatii si institutiei.

Contribuie la imaginea dorita a institutiei în societate.

Capacitatea de învatare: demonstreaza capacitatea de a stapâni informatii noi si de ale aplica eficient.

Indicatori comportamentali:

Foloseste corect experientele trecute;

Este capabil de cercetari sistematice;

Poate integra cunostinte noi si existente;

Are curiozitatea si dorinta de a învata pentru a-si largi si/sau aprofunda baza de cunostinte.

Autoanaliza: demonstreaza capacitatea de a evalua critic comportamentul si atitudinile proprii si este deschis spre evaluarile altora; demonstreaza capacitatea de a învata din aceste evaluari, schimbând schemele comportamentale sau de atitudine.

Indicatori comportamentali:

Cere feedback celorlalti cu privire la anumite comportamente sau pozitii;

Accepta evaluarea comportamentului si pozitiilor sale de catre alte persoane;

Dorinta de a-si schimba comportamentul sau pozitia ca reactie la evaluarea si/sau comentariile altor persoane;

Capacitatea de a formula avantajele si dezavantajele unor noi actiuni.

Accentul pus pe calitate: stabileste standarde înalte pentru propriile performante si activitatea sa; nu se multumeste cu un rezultat mediu.

Personalitate sociabila: stabileste contacte usor; este activ în realizarea si pastrarea contactelor; are initiative si este în largul lui în compania altor persoane.

Capacitatea de a delega: stie cum sa foloseasca eficient ajutorul personalului si colegilor; doreste si poate delega activitati si nu are nici o problema sa lase unele sarcini în seama altora.

9.2 Cunostinte.

Capacitatea de a gândi si functiona la nivel academic.

trebuie sa fie absolvent de drept olandez, de la una dintre universitatile olandeze (sesiunea 1d a Wet rechtspositie rechterlijke ambtenaren, legea cu privire la pozitia juridica a personalului judecatoresc), cunostinte actualizate de drept penal, administrativ sau civil (în functie de domeniu).

Trebuie sa cunoasca si sa aiba experienta de lucru cu sisteme computerizate (banci de date, intranet, sisteme de birou).

10. Calitati de referinta

Atunci când gestioneaza o speta, judecatorul trebuie sa asigure echilibrul între celeritatea cu care gestioneaza speta si calitatea juridica si de substanta a hotarârii. În special în perioadele foarte aglomerate, judecatorul trebuie sa respecte acest echilibru. Capacitatea de a conduce o audiere, de a identifica rapid pozitiile juridice si de a da un rationament clar si bine formulat pentru hotarârea luata joaca un rol important în obtinerea acestui echilibru.

Judecatorul trebuie sa creeze strategia pentru gestionarea spetei (sa stie spre ce directie sa se îndrepte în cadrul spetei) si sa lase propria strategie sa dicteze progresul audierii. Mai mult, în cadrul unei audieri, judecatorul trebuie sa fie deschis la primirea de noi informatii, sa-si poata examina strategia conform acestor informatii si, daca este necesar, sa corecteze cursul acesteia.

Daca este posibil, judecatorul trebuie sa gaseasca modalitati practice de a rezolva spetele si conflictele. Daca este necesar, judecatorul trebuie sa poata demonstra partilor ca întelege esenta spetei, ca poate stabili existenta unor probleme sau lacune, poate explora diferite cai de obtinere a unei solutii si, în fine, trebuie sa convinga partile sa accepte solutia finala. Aceasta înseamna ca judecatorul trebuie sa cântareasca cu atentie modul în care poate influenta partile, prin comparatie cu lupta sa pentru a face partile sa accepte hotarârea (aceasta strategie poate varia de la o sectie si chiar de la o speta la alta)

La pregatirea unei spete, în timpul audierii si, în fine, dupa sentinta, judecatorul trebuie sa fie constient de propriul rol si de rolul personalului juridic si administrativ. Pentru asigurarea proceselor si procedurilor corecte, este important ca judecatorul sa aiba o colaborare de substanta cu grefierul de sedinta si sa aiba legaturi bune cu departamentul administrativ.

Pozitia în cadrul uni complet presupune ca judecatorul are capacitatea de a-si exprima opiniile în fata colegilor clar si convingator si ca este deschis la argumente solide. Mai mult, est important ca judecatorul sa se angajeze pentru respectarea acordurilor si hotarârilor luate în camera de consiliu.

Consultarea cu colegii înseamna faptul ca judecatorul trebuie sa acorde o grija sporita si sa priveasca cu grija performantele sale si ale altora. El trebuie sa aiba abilitatea si dorinta de a folosi observatiile si sugestiile altora si sa gaseasca o cale pentru a folosi aceste informatii pentru îmbunatatirea propriei performante.

Atât în cadrul audierii, cât si în cadrul sentintei, judecatorul trebuie sa gaseasca o cale pentru a integra independenta sa judecatoreasca în sistemul de acorduri de politici si cadru juridic formulate în colaborare cu colegii sai. Prin aceasta se întelege faptul ca judecatorul trebuie sa fie tot timpul atent la ce se petrece în jurul sau si la evolutiile si schimbarile juridice care au loc. Mai mult, el trebuie sa încerce sa se consulte si sa faca un schimb de cunostinte si contacte cu alti judecatori (atât la nivel national, cât si la nivelul salii de judecata).

Judecatorul trebuie sa aiba dorinta intelectuala si profesionala de a învata modul în care se desfasoara o speta din punct de vedere juridic.

Simtul profesional al judecatorului trebuie sa-l motiveze pe acesta sa-si actualizeze cunostintele si sa le puna în practica.

Judecatorul are impact mai mic sau mai mare asupra întregii societati, prin fiecare sentinta pe care o da. Un judecator care îsi cunoaste rolul sau pozitia si pozitia institutiei în societate si care tine pasul cu evolutiile si cu viziunea asupra rolului judecatorilor si institutiei respective în societate va fi atent atât la ceea ce cred partile ca este important, cât si la ceea ce este acceptabil pentru societate la emiterea unei sentinte.

2. Profil de grefier sef - Olanda

Nota: Acest profil este deopotriva aplicabil tuturor categoriilor de grefieri; judecatorii din cadrul unei instante efectueaza evaluarea si încadrarea grefierilor, bazat pe nivelul cunostintelor profesionale si performantelor profesionale acumulate de catre acestia.

1. Date de referinta

Denumirea postului: Grefier sef de instanta

Sectia: Instanta (general)

Data: xxxxx

Statut: xxxxx

2. Scopul postului

Asigura sprijinul judiciar necesar pentru pregatirea judecarii cauzelor considerate a fi de grele si complicate, atât în faza preparatorie (ante si post judecata), cât si faza judecarii în sedinte publice. Grefierul sef este de asemenea responsabil - în masura în care aceasta atributie i-a fost repartizata - de pregatirea tinerilor grefieri si a celor nou angajati/promovati precum si a celorlalte categorii de personal, ocupându-se totodata si de îndrumare auditorilor de justitie (judecatori stagiari), în faza în care acestia deprind notiunile legate de rolul si activitatea grefierului.

3.Locul de munca si pozitia în cadrul instantei

Activitatile se îndeplinesc în cadrul unei sectii a instantei. O instanta cuprinde urmatoarele sectii: administrativa, civila, de familie, comerciala, penala si azil (daca este cazul).

Aceste sectii sunt la rândul lor împartite în sectiuni, în care se solutioneaza anumite tipuri de cauze. seful unei sectii (judecatori cu mare experienta ori vicepresedintele) supervizeaza activitatea sectiei. Acesta este ajutat de un coordonator de sectie, a carui responsabilitate este managementul operational.

Grefierul sef este responsabil în fata coordonatorului de sectie în ceea ce priveste cantitatea si progresele realizate în activitatea sa. De asemenea, grefierul este raspunzator în fata judecatorului cu care lucreaza, în activitatea judiciara propriu zisa, în raport cu cantitatea si calitatea muncii sale.

O sectie cuprinde în general un sef de sectie, un coordonator de sectie, judecatori asistenti, grefieri, secretare si lucratori administrativi. seful sectiei este responsabil cu supervizarea activitatii sectiei, în întregul ei.

4. Raporturile cu personalul din instanta, natura acestora si scopurile

Judecatorii - pregatirea si redactarea hotarârilor si asistenta pe parcursul dezbaterilor (schimb de informatii si instrumentare, în legatura cu dosarele)

sef sectie - evidenta activitatii si progresele realizate

Consilierul juridic de personal - adaptarea politicilor

Personalul administrativ - managementul dosarelor, pregatirea sedintelor, schimburi de informatii

Expertii - disponibilitate pentru consultare, flexibilitate

Avocati, procurori, consilieri juridici - informatii cu privire la cursul procesului, flexibilitate, coordonare

Parti interesate informatii cu privire la termene, cu privire la solutii, etc.

Persoane aflate în pregatire - transmiterea de cunostinte si îndemânare.

5. Limitele atributiilor

Grefierul sef face propuneri privind activitatea de judecata pe baza analizarii problemelor de ordin judiciar, care de multe necesita o abordare multilaterala. El asigura logistica organizationala si manipuleaza întreaga corespondenta destinata solutionarii unei cauze, în limita atributiilor acordate prin delegare, care trebuie sa fie clar determinate.

Grefierul sef asista judecatorul cu pregatirea pronuntarii deciziei, în timpul dezbaterilor în calitate de grefier de sedinta dar si cu managementul dosarului dupa pronuntarea sentintei. Grefierul sef întocmeste conceptele de hotarâri, având o marja mare de autonomie. Judecatorul este responsabil de continutul legal si judiciar al hotarârilor intermediare precum si a solutiei finale.

6. Domeniile de activitate

activitati judiciare preparatorii;

asistenta în timpul dezbaterilor publice;

finalizarea dosarelor;

coordonarea managementului dosarului;

pregatirea tinerilor grefieri precum si a judecatorilor stagiari.

7. Capacitati profesionale

Abilitati/Îndemânare

abilitati de exprimare în scris;

abilitati în exprimare orala;

abilitati de analiza si sinteza în abordarea problemelor;

abilitati în administrarea timpului de lucru;

acuratete;

deschidere si abilitate de învatare;

abilitati în dezvoltarea relatiilor cu colegii (judecatori, grefieri, personal auxiliar).

Cunostinte/Educatie

Nivel de educare înalt si/sau academic (superior) în activitatea de lucru si de analiza (gândire);

Absolvent al unei universitati olandeze cu specializare în drept sau absolvent al unui curs specializat pentru grefieri ori o forma de educatie echivalenta

Ad.6 Dezvoltare a domeniilor de performanta.

6.1. Activitatea judiciara preparatorie/premergatoare

- Controlul documentelor/înscrisurilor înregistrate în dosare, sub aspect formal si material. Aranjarea filelor dosarului, în ordinea importantei documentelor;

- Evaluarea aspectelor judiciare si de continut ale documentelor/actelor depuse la dosar. Atentionarea/informarea judecatorului cauzei asupra unor aspecte particulare/speciale ale cauzei precum si identificarea si atasarea notelor de jurisprudenta relevanta. Colectarea de informatii suplimentare si efectuarea de acte preparatorii de investigare;

- Formularea de sugestii cu privire la modalitatea de gestionare si finalizare a dosarului, astfel încât dosarul sa fie apt de solutionare.

Indicatori de performanta:

Control/verificare permanenta cu privire la completarea dosarului, în timp util si cu toate elementele de probatiune necesare;

Opinie pozitiva a judecatorului cu privire la actele pregatitoare;

Timpul mediu utilizat pentru pregatirea completa a dosarului.

6.2 Sprijin în timpul dezbaterilor publice

- Acorda sprijin judecatorului în privinta unor probleme de continut si procedurale în timpul dezbaterilor;

- Participa la deliberari ca un membru calificat;

- Face note în timpul dezbaterilor cu privire la cele mai relevante aspecte de fapt si de drept precum si cu privire la argumentatiile folosite de parti, ca faza pregatitoare a deciziei judecatorului.

Indicatori de performanta:

Calitatea continutului notelor scrise, atât în cadrul dezbaterilor, cât si în timpul deliberarilor;

Opinia pozitiva a judecatorului cu privire la calitatea asistentei grefierului în timpul dezbaterilor;

Opinia pozitiva a judecatorului cu privire la calitatea asistentei grefierului în timpul deliberarilor.

6.3 Activitatea judiciara ulterioara dezbaterilor/Finalizare

Redactarea dispozitivului hotarârii si a conceptului întregii decizii, pe baza aspectelor de fapt si drept analizate si acord cu jurisprudenta relevanta, precum si în acord cu instructiunile judecatorului legate de activitatea judiciara ulterioara dezbaterilor;

Redactarea ciornelor deciziilor, în limita modelelor standardizate precum si a modelelor oferite de judecatori sau a modelelor acceptate de acestia;

Efectuarea de calcule având la baza aceste modele (daca este cazul);

Redactarea unei sinteze a discutiilor purtate în cursul dezbaterilor, cu referire directa la probele administrate ( În cazul în care se declara apel).

Indicatori de performanta:

identificarea si evaluarea numarului si tipului de corecturi si activitati suplimentare ale judecatorului, în legatura cu activitatea grefierului, în ceea ce priveste realizarea conceptelor;

logica precum si calitatea ortografica si gramaticala a textelor redactate de grefier;

corectitudinea calculelor;

durata medie de timp alocata/consumata de grefier în activitatea de redactare a încheierilor si a conceptelor sentintelor.

6.4. Coordonarea/managementul dosarelor

- Grefierul se asigura ca sunt efectuate toate activitatile necesare ce sunt situate în limitele administrarii/gestionarii dosarului;

- Mentine legatura cu judecatorul/judecatorii cauzei precum si cu personalul administrativ;

- Monitorizeaza evolutia dosarului;

- Identifica si semnaleaza judecatorilor posibile întârzieri si probleme precum si cauzele acestora.

Indicatori de performanta:

Evolutia dosarului

6.5. Instruirea tinerilor grefieri (grefieri stagiari) si a judecatorilor stagiari

- Se ocupa de instruirea grefierilor si judecatorilor stagiari din cadrul unei sectii, raportat la aspectele legale si administrative specifice sectiei;

- Este o adevarata "enciclopedie" pentru noi angajati;

- Mentine un nivel ridicat de instruire si informare pentru sine, în ceea ce priveste legislatia si jurisprudenta noua; informeaza colegii grefieri precum si pe grefierii si judecatorii stagiari despre dezvoltarea legislatiei si jurisprudentei.

Indicatori de performanta:

Rezultate pozitive si satisfactia grefierilor si judecatorilor stagiari în legatura cu procesul de instruire;

Apreciere din partea colegiului de conducere al sectiei/instantei în legatura cu calitatea procesului de instruire practicat precum si cu performantele generale ale grefierului sef;

Gradul de cunoastere a noii legislatii si jurisprudente, de catre grefier.

8. Sinteza a competentelor

Îndemânare

Putere de exprimare, în scris: redactarea starii de fapt, a unor idei si concepte juridice, într-un mod comprehensiv si corect din punct de vedere gramatical si ortografic.

Indicatori de comportament:

redactare succinta a unor texte;

adaptarea stilului de scris în raport cu abilitatea/competenta cititorului;

stie sa aplice corect regulile gramaticale;

textele redactate sunt bine structurate si clar organizate;

formuleaza opiniile/ideile într-un mod clar si lipsit de ehivoc.

Putere de exprimare, verbal: reuseste sa adune faptele, ideile si opiniile în concepte usor inteligibile si corecte din punct de vedere gramatical, utilizând în acelasi timp termeni simpli.

Indicatori de comportament:

este în masura sa-si adapteze registrul în functie de auditoriu;

aplica corect regulile gramaticale;

se exprima fluent, propozitiile si frazele fiind construite corect si inteligibil;

este usor de înteles.

Abilitati de analiza: poate identifica problemele reale si cauta si identifica în mod activ informatii, recunoaste/identifica informatiile valide si utile si recunoaste /identifica conexiunile dintre diferitele fapte.

Indicatori de comportament:

identifica usor conexiunile dintre diferite fapte;

identifica si indica tipul de informatie necesar pentru o concluzie valida;

poate identifica posibila cauza a unei probleme;

uzeaza de mijloace eficiente pentru obtinerea de informatii relevante;

recunoaste cauzele si efectele dintre diferite stari de fapt.

Managementul timpului de munca: îsi verifica si evalueaza propria activitate, îsi planifica activitatea în mod sistematic, poate indica/evalua exact perioada de timp necesara pentru solutionarea diferitelor probleme si se încadreaza în aceasta perioada.

Indicatori de comportament:

lucreaza ordonat si sistematic;

îsi verifica si îsi adapteaza permanent agenda si îsi realizeaza din timp planificarea;

se încadreaza în perioadele de timp prestabilite;

realizeaza o planificare adecvata si realista.

Acuratete: este capabil sa faca uz si sa aplice informatiile obtinute într-un mod eficace si pe termen lung. Lucreaza cu acuratete, comite putine greseli, îsi verifica propria activitate si controleaza/elimina greselile celorlalti.

Indicatori de comportament:

mentioneaza detalii relevante care sustin ideile/problemele principale;

lucreaza constiincios si cu acuratete;

poate lucra precis si atent la detalii, pe timp îndelungat;

ofera informatii detaliate.

Abilitatea/capacitatea de a învata: demonstreaza capacitatea de gestiona informatii noi si de a le aplica în mod eficient.

Indicatori de comportament:

îsi valorifica pozitiv experientele anterioare;

este capabil de studiu si documentare sistematica;

capabil sa integreze cunostintele noi cu cele existente;

are o minte iscoditoare/dorinta mare de a învata, cu scopul de a-si extinde aria de cunostinte si de a le aprofunda.

Dezvoltarea relatiilor cu colegii: exploreaza si identifica nevoile si dorintele colegilor si îi ajuta pe acestia sa-si perfectioneze cunostintele.

Indicatori de comportament:

examineaza modalitatea în care colegii pot sa-si dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale;

creeaza pentru colegi un mediu de lucru care sa reprezinte sursa de inspiratie si de educatie pentru acestia;

stimuleaza colegii cu scopul de le dezvolta capacitatile;

sprijina si faciliteaza dezvoltarea profesionala a colegilor.

9. Aspecte esentiale

În situatia în care grefierul este implicat în solutionarea unei cauze, acesta trebuie sa faca un rezumat al evolutiilor relevante în societate, apoi propria sa opinie în legatura cu aceste evolutii, opinia judecatorului cauzei si bineînteles, multa grija, fata de fond si forma. Grefierul trebuie sa fie capabil sa echilibreze toate aceste consideratii si sa poata sa le prezinta judecatorului, atât în scris cât si oral, folosindu-se de argumente convingatoare.

Activitatea de judecata este caracterizata, printre altele si de existenta unui numar mare de cauze, ce trebuie solutionate într-un interval de timp relativ scurt (în anumite tipuri de cauze exista necesitatea unei solutii rapide - celeritate). În anumite situatii, aceste aspecte creeaza o stare de stres, datorita si timpului scurt în care trebuie rezolvate un numar relativ mare de cauze. De asemenea, trebuie retinut ca în cazurile urgente, micile omisiuni pot avea consecinte uriase. De aceea, grefierul trebuie sa fie capabil sa lucreze rapid, prin abordari punctuale ale problemelor, fara a neglija detaliile relevante ale fiecarui caz/dosar si trebuie sa fie constient si sa identifice din start riscurile existente în aceste cazuri, de judecata rapida.

Grefierul trebuie sa acorde o atentie speciala dezvoltarilor/schimbarilor/progreselor din domeniul sau de activitate. El trebuie sa fie capabil sa integreze noua legislatie si jurisprudenta în formarea propriilor opinii. Totodata, grefierul trebuie sa se informeze despre schimbarile care au efect asupra propriei cariere profesionale.

3. RAPORT

Conferinta pe programe de formare

Bucuresti, 19-20 mai 2005

1. Introducere

În perioada 19-20 mai 2005 s-a desfasurat la sediul Institutului National al Magistraturii din Bucuresti o conferinta pe programe de formare, al carei scop principal a fost constientizarea necesitatiilor de îmbunatatire a programelor de formare ale Institutului National al Magistraturii, modalitatile de dezvoltare a programelor de formare si reflectia asupra experientei ca moderator.

Agenda conferintei a fost întocmita cu participarea si implicarea expertilor Phare, Dna Marlies Bos Buurman si Dl. Lennart Rem.

Dezbaterile s-au axat pe metoda interactiva de lucru, pe stimularea dialogului si munca în echipa.

2. Participanti si experti

La conferinta au participat noua judecatori, astfel:

doi de la Curtea de Apel Bucuresti;

unul de la Curtea de Apel Brasov;

unul de la Curtea de Apel Pitesti;

unul de la Curtea de Apel Cluj, judecator la sectia comerciala si contencios administrativ si care exercita în prezent functia de secretar general al Ministerului Justitiei;

doi de la Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a comerciala, dintre care unul având si functia de presedinte al sectiei;

unul de la Tribunalul Vrancea, respectiv presedintele Tribunalului;

unul de la Tribunalul Comercial Arges.

Un numar de opt participanti au fost implicati în activitatea de formare a formatorilor, în cadrul Programului Phare RO/02/IB/JH-10, pe urmatoarele domenii: dreptul concurentei, aspecte civile ale CEDO, dreptul proprietatii intelectuale, rolul judecatorului într-o societate democratica. În aceasta calitate, au beneficiat de pregatire în domeniile de interes, având ulterior posibilitatea de a modera unul sau doua seminarii.

Un participant nu a participat la vreun program de formare a formatorilor, dar a fost implicat în organizarea de seminarii în cooperare cu experti ai Marii Britanii, în vederea implementarii în România a sistemului de probatiune, iar în perioada 2004/2005 a initiat un program în domeniul protectiei drepturilor omului si drept comunitar.

Au mai participat directorul scolii Nationale de Grefieri si pedagogul INM, responsabil de dezvoltarea programelor educationale ale acestei institutii.

Dezbaterile din cadrul conferintei au fost conduse de expertii Phare mentionati mai sus, respectiv d-na Marlies Bos Buurman, cu o experienta îndelungata în activitatea de pregatire si dezvoltare a diferitelor programe de dezvoltare institutionala din mai multe tari est-europene si d-l Lennart Rem, expert în managementul si strategia programelor de formare.

3. Discutii preliminare: reflectie asupra experientei ca moderator, experienta referitoare la întocmirea proiectelor/dezvoltarea programelor de seminar

a. Reflectie asupra experientei moderator.

Dupa deschiderea seminarului, fiecare dintre participanti a avut posibilitatea de a puncta principalele aspecte ale experientei ca moderator. În acest context s-au referit, în principal la urmatoarele aspecte:

modalitatea de documentare în vederea pregatirii pentru moderarea seminarului;

cooperarea dintre moderatorii unor seminarii diferite în vederea structurarii programului de seminar;

diversitatea metodelor de predare si învatare;

gasirea celor mai bune metode pentru stimularea participantilor si pentru cresterea gradului dorintei de cunoastere, mai ales în domenii precum protectia drepturilor omului sau drept comunitar;

comunicarea calda dintre moderatori si participanti.

S-a mai facut referire de catre directorul scolii Nationale de Grefieri asupra necesitatii unei apropieri între programele de formare ale judecatorilor si programele de formare ale grefierilor sau chiar realizarea unor programe comume de formare, având în vedere si perspectiva transferarii unor competente de la judecator la grefier.

D-na Marlies Bos Buurman a relizat o paralelea între sistemele de formare a magistratilor în diverse tari europene, cu referire speciala la sistemul olandez, francez si german. S-a aratat ca în Europa exista diferente între programele de formare din cadrul facultatilor de drept din diverse state, ceea ce conduce la imposibilitatea crearii unui sistem unitar de pregatire a magistratilor în cadrul diferitelor scoli de magistratura. S-a concluzionat ca pentru proiectarea si întocmirea unor programe de formare pentru magistrati este necesara cunoasterea în prealabil a necesitatilor de formare, pornind de la cunostintele si aptitudinile pe care magistratii le au deja formate în cadrul universitatilor de drept, de la modul de pregatire si de selectare a viitorilor studenti, de la capacitatea acestora de a gândi logic si de a lucra în echipa sau de a aplica în practica cunostintele teoretice.

b. Experienta referitoare la întocmirea proiectelor/dezvoltarea programelor de seminar

Participantilor li s-a cerut sa prezinte, pe scurt, aspectele pozitive si negative ale muncii de pregatire a unui seminar sau în cadrul grupului. Ca aspecte negative, s-au evidentiat urmatoarele aspecte:

lipsa de minime cunostinte pe tema prezentata cu consecinta neatingerii scopurilor învatarii;

dificultatea încadrarii în timpul alocat prezentarii, în conditiile în care participantii nu averau prea multe cunostinte în domeniu, astfel încât, în acest caz, este necesara evidentierea principiilor generale ce guverneaza tema dezbaterii, precum si a principalelor notiuni;

pregatirea într-un timp foarte scurt a unei prezentari si a unui caz practic, pentru a înlocui un coleg formator;

necunoasterea de catre moderator a nivelului de cunoastere a tematicii abordate de catre participanti;

lipsa finalitatii seminarului, datorita faptului ca participantii nu au posibilitatea de a aplica în practica cele învatate la seminar.

Ca si aspecte pozitive s-a punctat lucrul în echipa, împreuna cu un comoderator, care permite o pregatire mai aprofundata a materiei prezentate si o structurare mai buna a programului de seminar.

S-a concluzionat ca INM trebuie sa monitorizeze în permanenta nivelul de pregatire a magistratilor, în vederea cuprinderii acestora în programe corespunzatoare de formare sau perfectionare, iar seminariile sa se desfasoare de preferinta la sfârsitul programului de lucru sau în concediile acordate special în acest scop.

4. Dezbateri asupra notiunilor teoretice privitoare la întocmirea proiectelor si dezvoltarea programelolr de formare.

În partea a doua a zilei întâi de lucru s-au pus în discutie principalele teme specifice referitoare la întocmirea unui program de seminar. D-l Lennart Rem a prezentat principalele etape de pregatire ale unui seminar, astfel:

a. stabilirea scopurile generale ale programului,

b. stabilirea grupului tinta;

c. gasirea temelor de discutie si a metodelor potrivite de predare si învatare;

d. timpul alocat fiecarei teme si durata seminarului.

Participantii au fost împartiti în doua grupruri de lucru pentru a dezbate separat temele puse în discutie. În prealabil, d-l Lennart Rem s-a referit la faptul ca, înainte de prezentarea scopurilor programului de pregatire, o modalitate practica de introducere a participantilor în tema dezbaterilor este prezentarea de catre moderator a unui exemplu practic, usor de înteles de orice persoana, chiar fara cunostinte juridice, si care sa constituie un punct de referinta pe parcursul prezentarii si a discutiilor, esenta temei seminarului.

Dupa ce participantii au dezbatut în cadrul grupului aspectele mentionate mai sus, fiecare grup de lucru a prezentat concluziile sale, astfel:

4a. Scopurile generale ale programului de formare sunt reprezentate de cunostintele pe care participantii ar trebui sa le dobândeasca pe parcursul seminarului (unul, doua sau trei concepte sau reguli), competentele de care participantii au nevoie în domeniul lor de pregatire. Pentru atingerea scopurilor este necesar lucrul în echipa, colaborarea si comunicare dintre moderator/moderatori si participanti, analiza si motivarea participantilor pentru a fi implicati în discutii. Grupul unu de lucru s-a referit la faptul ca scopurile învatarii ar trebui sa fie constientizarea întrebarilor la care trebuie sa raspundem si dobândirea unui anumit mod de gândire si de abordare practica a problemelor pe o anumita tema.

4b. Pentru stabilirea grupului-tinta D-l Lennart Rem s-a referit la nivelul de experienta al participantilor, la functia pe care acestia o exercita în cadrul instantei, nivelul instantei la care îsi desfasoara activitatea. Grupul unu a ajuns la concluzia ca la stabilirea grupului tinta se va avea în vedere pregatirea de care acestia au beneficiat în timpul facultatii, anul în care au absolvit facultatea, pentru a se avea în vedere programele analitice existente la acea data, precum si instanta în cadrul careia acestia îsi desfasoara activitatea, pentru a se cunoaste experienta practica si natura cauzelor solutionate de participanti.

Grupul al doilea de lucru a apreciat ca este necesara folosirea în cadrul dezbaterilor a experientei participantilor cu un nivel superior de pregatire si ca pentru participarea la anumite cursuri de formare la care nivelul de cunostinte se impune a fi mai avansat se poate impune obligatia pentru participanti de a urma un curs preliminar de pregatire în acelasi domeniu. Grupul al doilea a mai precizat ca este foarte greu sa definesti grupul-tinta, pentru aceasta fiind necesara stabilirea finalitatii practice a seminarului, modul în care participantii aplica în practica principiile si notiunile asimilate la seminar. De asemenea, se impune o colaborare eficienta între cei care au initiat programul de formare si instantele de judecata.

4c. D-l Lennart Rem a realizat o prezentare a metodelor moderne de învatare, respectiv lecturi, prezentari, studii de caz si exercitii practice. Grupul unu de lucru a concluzionat ca este necesara întâlnirea trainerilor înainte de a începe seminarul pentru a discuta temele abordate de fiecare, pentru a se putea prelua anumite teme de alti traineri în cazul în care cei care ar trebui sa prezinte lipsesc de la seminar din motive obiective.

Referitor la metodele de învatare, grupul unu a apreciat, ca o etapa preliminara sustinerii prelegerii, necesitatea trimiteii materialelor participantilor, cu indicarea surselor de documentare, pentru a putea discuta în cadrul seminarului problemele concrete care au ramas neclarificate. O alta concluzie a grupului a fost aceea ca metodele de învatare trebuie adaptate la fiecare grup-tinta, în functie de nivelul de cunostinte. De asemenea, s-a mai precizat faptul ca prezentarea împreuna cu un alt trainer este mai practica, fiecare trainer având bine stabilita implicarea pe care o va avea în cursul seminarului. S-a mai mentionat ca lucrul pe grupuri este mai eficient daca are loc în a doua zi a seminarului, pentru ca participantii sa aiba timpul necesar pentru a se cunoaste si a interactiona mai usor unii cu ceilalti.

Grupul al doilea a considerat ca cea mai eficienta metoda este metoda dialogului socratic, cu folosirea unor scheme de recapitulare si a unor studii de caz cu împartirea participantilor pe grupuri cu sarcini diferite. S-a referit, de asemenea, la necesitatea initierii participantilor în studiul individual, în modul de navigare pe internet.

4d. Cele doua grupruri au concluzionat ca durata seminarului trebuie adaptata la domeniul si temele dezbaterilor, precum si la nivelul de cunostinte ale participantilor

Concluziile pot fi sintetizate astfel:

scopurile învatarii trebuie sa fie clare pentru a putea fi întelese de participanti;

prezentarea trebuie sa porneasca de la general al special în baza unei constructii logice;

relatia dintre moderator si treiner trebuie sa fie una de încredere;

este recomandabil lucrul în echipa (cotraineri cu sarcini bine stabilite în prealabil);

este necesara cunoasterea temelor celorlalti moderatori, precum si a experientei celorlalte seminarii;

imbinarea metodelor de învatare;

consultarea participantilor anterior desfasurarii seminarului cu privire la temele de interes;

modalitatile de structurare a unui seminar trebuie sa se afle în permanenta în continua perfectionare.

5. Dezbateri privitoare la întocmirea si dezvoltarea unui program de seminar.

Organizati pe grupuri, participantii au schitat un program de seminar într-un domeniu dinainte stabilit.

Concluziile au fost urmatoarele:

fiecare zi a seminarului ar trebui sa se finalizeze cu concluzii asupra prezentarilor, sugestii si evaluare;

ziua a doua a seminarului ar trebui sa înceapa cu reluarea aspectelor care au ramas neclare sau pe care participantii apreciaza ca ar trebui accentuate;

sa nu se dea prea multe informatii pe site-ul INM despre seminarii, întrucât magistratii ar putea sa-si piarda interesul de a participa;

elaborarea unei metode de certificare a participarii magistratilor la seminarii;

necesitatea utilizarii în timpul seminarului a calculatorului pentru a putea în orice moment sa fie învatati participantii sa caute informatii pe internet, precum si constientizarea de catre participanti a necesitatii dezvoltarii abilitatilor de cautare de documente si informatii suplimentare;

organizarea de catre INM a unor seminarii pentru avocati, functionari publici etc., cu plata uor taxe, în domenii de interes pentru acestia si care, prin temele abordate, ar putea duce la eficientizarea actului de justitie;

posibilitatea procurarii materialelor de seminar, contra cost, de catre cei care nu au putut sa participe la seminar din motive obiective;

organizarea de seminarii cu participarea concomitenta a judecatorilor, procurorilor si avocatilor si experimentarea lucrului în echipa pe cele trei categorii de participanti;

abordarea de teme interdisciplinare cu participarea de moderatori din mai multe domenii de interes (ex: la un seminar pe tema "Protectia libertatii individuale" sa fie invitati experti în domeniile drept constitutional, drept penal si procedura penala, protectia drepturilor omului si jurisprudenta CEDO)

D-na Marlies Bos Buurman s-a referit la cele mai importante aspecte ale activitatii de proiectare si realizare a unui manual pentru formatori, astfel:

explicarea subiectului sa fie mai elaborata decât pe pagina web a INM;

manualul sa cuprinda bibliografia si materialele de referinta pentru fiecare subiect în parte, precum si bibliografia suplimentara;

fiecare subiect sa fie abordat pe cel mult 10-12 pagini, altfel elaborarea manualul nu îsi va atinge scopul;

prezentarea unor studii de caz cât mai reale, din jurisprudenta nationala si comunitara, cu mentionarea materialelor necesare în rezolvarea cazului si cel mult sase întrebari la care participantii sa raspunda;

manualul sa fie distribuit, cu precadere, participantilor la seminar, nu si celor care nu au participat, întrucât, de regula, acestia vor folosi manualul pentru clarificarea problemelor dezbatute în timpul seminarului

Skill oriented training within the contineous training

Mr Lennart Rem emphasised the importance of training in professional skills and non juridical approaches for the contineous training. Within this Phare program, four non-juridical skill oriented topics have been developed. As a training exercise, the participants got the task to critically evaluate the programs. The results have been the following:

1.Comunicarea in instanta

Cursurile de pregatire referitoare la comunicarea in instanta s-au concentrat asupra modalitatii in care judecatorul conduce sedinta de judecata si rezolva situatiile dificile. De asemenea, s-au avut in vedere metodele de invatare legate de comunicare, cum ar fi abordarea problemelor neclare in discutiile cu colegii, feedback-ul despre activitatea judecatorului, precum si alte metode.

Participantii la conferinta de lucru au recunoscut importanta acestei teme de discutie, concluzionand ca toate aspectele relevante ale comunicarii au fost incluse in program. Acestia au subliniat importanta folosirii echipamentului video pe parcursul sedintelor de judecata, fapt ce ofera posibilitatea judecatorului de a evalua critic propria prestatie in timpul sedintei de judecata.

2. Conferinta de lucru dedicata managementului instantei din Timisoara

Conferinta de lucru din Timisoara s-a concentrat asupra numeroaselor aspecte ale managementului instantei, precum delegarea de atributii de la judecator catre grefier, evaluarea activitatii judecatorului/grefierului, etc. Participantii, precum si presedintii instantelor din Timisoara, au apreciat idea aprofundarii acestui subiect de discutie. Ei au considerat aceasta abordare ca fiind esentiala in rezolvarea problemelor de ordin general ale justitiei din Romania, anume numarul mare de dosare ale judecatorilor, procedurile de durata si ineficiente, etc.

A fost subliniata importanta exercitiilor practice pentru presedintii de instante, cum ar fi exercitii de management al timpului/prioritati si de conducere a sedintelor.

3. Pregatirea judecatorului in privinta relationarii sale cu diverse grupuri sociale

Aceste cursuri de pregatire s-au concentrat asupra relationarii judecatorului cu grupuri tinta specifice, cum ar fi justitiabilii care in trecut au avut probleme de dependenta sau de natura psihiatrica, sau perosane care apartin altor minoritati etnice si sociale, Roma si Sinti. Un loc central l-au avut diferitele efecte ale pedepselor si masurile alternative care pot fi aplicate ca, de exemplu, eliberarea conditionata. Participantii au apreciat ca aceste cursuri de pregatire sunt relevante in mai multe domenii decat dreptul penal. Doasarele din domeniul dreptului civil, de exemplu cele referitoare la faliment, implica situatii dificile pentru judecatori, iar impactul (social) al acestor decizii poate fi major.

4. Analizarea, motivarea si redactarea unei hotarari judecatoresti

Acest curs de pregatire a avut in vedere formarea judecatorilor in privinta motivarii si redactarii unei hotarari judecatoresti, in privinta modelelor practice si a celor mai bune metode de redactare. Au fost dezbatute diferite subiecte, ca evaluarea stilului de redactare a hotararilor judecatoresti, pregatirea concentrata asupra nevoilor individuale, criteriile care trebuie avute in vedere la redactare si modalitati de prezentare a materialelor scrise.

7. Recomandari facute INM:

realizarea unei retele de formatori care sa colaboreze eficient si care sa se întâlneasca cel putin o data pe an, în vederea dezvoltarii si unificarii programelor de formare;

eliberarea de certificate de participare sau de formare atât pentru participanti, cât si pentru formatori;

dezvoltarea de programe de formare pe domenii precum relatiile sociale pentru presedinti de instante, managementul financiar al instantei, jurisprudenta Curtii Constitutionale în domenii precum drept civil, drept penal, dreptul muncii etc.;

organizarea de seminarii pe cicluri de formare, cu participarea acelorasi judecatori, dar pe teme diferite;

modificarea sistemului de examinare la concursurile de promovare la instante superioare, prin introducerea obligativitatii de participare la anumite cursuri organiazte de INM pentru cei ce doresc sa se înscrie la astfel de examene;

transparenta organizarii seminariilor, prin invitarea periodica la seminarii a tuturor magistratilor;

elaborarea unei brosuri care sa cuprinda programul anual al seminariilor, cu descriere fiecarui seminar (durata seminarului, temele dezbaterilor, scopurile seminarului, grupul-tinta etc.) si transmiterea acesteia tuturor instantelor din tara, precum si formatorilor, în vederea organizarii timpului.

8. Evaluarea conferintei

La închiderea conferintei s-a facut evaluarea acesteia prin întrebari adresate participantilor într-o fisa de evaluare scrisa. Impresia generala asupra dezbaterilor a fost apreciata de toti participantii ca fiind una foarte buna. În ceea ce priveste durata conferintei, toti participanti au apreciat-o ca fiind adecvata, în raport de tematica propusa.

Referitor la initiativa organizarii conferintei, participantii au apreciat, în unanimitate, ca aceasta a fost utila.

În ceea ce priveste problematica abordata, în raport cu tematica conferintei, toti participanti au apreciat ca aceasta a fost cuprinzatoare.

Problemele prezentate în cadrul conferintei au fost apreciate ca fiind foarte interesante de sase participanti; restul de trei participanti au apreciat temele prezentate ca fiind doar interesante.

Impresia participantilor asupra moderatorilor a fost una foarte buna: ambii moderatori au primit calificativul "foarte bun" de la toti participantii.

În fisa de evaluare, participantii au avut posibilitatea de a face sugestii si propuneri, acestea fiind mentionate mai sus.

Lista participantilor si agenda seminarului se afla anexate prezentului raport.

Expert Mihaela Buligan