MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

SSR Leergang Rechter

1. Profil de curs: judecator

Septembrie 2003

1. Profil general: judecator, precum si o descriere generala a calitatilor de referinta

Acest profil a fost realizat prin consultari cu grupul de experti care a colaborat la Leergang Rechter, adica, H.FM. Hofhuis (Tribunalul districtual Haga), presedinte, si membrii I.M. Blaauw (Tribunalul districtual Zwolle), A.C.P.M. van Breukelen-van Aarnhem (Curtea de Apel Amsterdam), A.H. Cante (Tribunalul Deventer), L.C.P. Goosens (Tribunalul districtual Roterdam), D.J. Keur (Tribunalul districtual Leeuwarden), P.H. Schoemaker (Tribunalul districtual Den Bosch), M.J. Smit (Tribunalul districtual Utrecht), A Stehouwer (Tribunalul districtual Haga), J.J. Udo de Haes (Tribunalul districtual Harlem), G.H. Varekamp-Vos (Tribunalul Heerenveen), G. Vrieze (Tribunalul districtual Zutphen) si M. Zomer (Tribunalul districtual Zwolle).

Īn numele SSR, A.M.H. Geerars si-a adus contributia la acest proiect īn calitate de director de proiect, doamna B. Mildner (judecator la Tribunalul Amsterdam) īn calitate de consultant si doamna J. Van Bavelgem si J.C. Boekestijn īn calitate de experti de curs.

Acest profil se bazeaza pe profilul PVRO pentru judecatori din 18 aprilie 2000 si pe documentul numit "Algemene doelen initiele opleiding tot rechter" de grupurile de lucru ale PVRO, adoptat la īntālnirea presedintilor de tribunal din 19 februarie 200. Profilul include si informatii din documentele numite "Wijzer met Loopbaanwijzers", realizate de Raad voor de rechtspraak, recomandari ale grupului de proiect pentru pregatire profesionala din 18 decembrie 2002 si publicatia LTP "Het functieprofiel van de rechter bezien vanuit pszchologisch perspectif" din decembrie 1995. Acest profil este considerat ca un punct de plecare pentru programul de formare initiala a judecatorilor.

Profilul functiei: judecator^[1] (programul de formare initiala a judecatorului)

Leergang Rechter, SSR

1. Referinta:

Functia: judecator

Data: 3 iunie 2003

2. Obiectul de activitate:

Emiterea de hotarāri pentru spetele trimise īn instanta pentru judecata, singur sau ca membru al unui complet (de 3 judecatori).

3. Organizare si pozitie

Judecatorul este numit īn cadrul unei sectii a unui Tribunal. De obicei, un Tribunal are 5 sectii: drept administrativ (care include si directia pentru straini), drept civil, dreptul familiei, drept penal si Judecatoria. Aceste 5 sectii sunt īmpartite mai departe īn directii care se ocupa de diferite tipuri de spete. Īn fiecare dintre aceste directii se gasesc, īn general, urmatoarele persoane: presedinti de sectii, presedinti de directii (nu si pentru complet), judecatori, grefieri, grefieri de sedinta si personal administrativ. Presedintele de sectie gestioneaza activitatea īntregii sectii.

Trebuie ca un judecator sa poata fi numit īn cel putin doua dintre aceste 5 sectii, sau sa fie specializat īntr-un anumit domeniu juridic.

Judecatorul raspunde de numarul de hotarāri emise si de colaborarea cu ceilalti judecatori, si cu personalului juridic si administrativ.

Judecatorul raspunde de asigurarea unei judecati corecte, din punct de vedere al continutului juridic si al perioadelor īnscrise si, īn acest scop, pastreaza legatura cu personalul juridic si administrativ.

4. Contacte, natura si scopul acestora

presedintele de sectie - aloca spetele, monitorizeaza timpul alocat fiecaruia, pregatirea profesionala

presedintele de directie - īntālniri de evaluare, consultari si discutii cu colegii

ceilalti judecatori - īn audierile cu complet: colaborare, pastrarea dialogului pe teme legislative, consultarea cu colegii, asigurarea respectarii politicilor juridice si de alta natura

grefieri de sedinta - colaborare, pregatirea spetelor (audieri si hotarāri), redactarea proceselor verbale de sedinta īn sala de judecata si īn camera de consiliu

personal administrativ - alcatuirea dosarelor, prelucrare administrativa, respectarea termenelor

partile - audieri īn instanta, clarificari la hotarāre

avocati - clarificari īn cadrul audierilor

alte parti - clarificari īn cadrul audierilor, respectarea procesului decizional īn timpul audierilor

5. Domeniu de activitate

Judecatorul raspunde de asigurarea unor proceduri corecte pentru toate spetele care īi sunt alocate, īn termenele stabilite. Daca judecatorul prezideaza singur, va lua hotarārea singur. Īn cadrul uni complet, hotarārea se ia īn sala de consiliu, īn conformitate cu parerile celorlalti judecatori. Īmpotriva unei hotarāri judecatoresti se poate face recurs numai pe baza unor remedii juridice.

Rezumat al rezultatelor cheie

1. Pregatire

2. Audiere

3. Hotarāre

4. Profesionalizare

5. Contributii la politicile 11211v219l juridice si manageriale

6. Pregatirea si formarea grefierilor de sedinta

7. Rezumat al sferelor de competenta

7.1 Calitati^[3]

integritate

īncredere

stabilitate

capacitatea de a asculta

posibilitati de expresie orala

posibilitati de expresie īn scris

capacitate de analiza a problemelor

capacitate de luare a deciziilor

capacitatea de a stabili prioritati

hotarāre

capacitatea de a lucra īn echipa

legatura cu lumea īnconjuratoare

capacitatea de īnvatare

autoanaliza

Calitatile care nu sunt include īn lista de competente a Ministerului Justitiei, dar pe care trebuie sa le aiba un judecator sunt:

accentul pus pe calitate

capacitatea de a delega

personalitate sociabila

7.2 Cunostinte

capacitatea de a gāndi si functiona la nivel academic

trebuie sa fie absolvent de drept olandez, de la una dintre universitatile olandeze (sesiunea 1d a Wet rechtspositie rechterlijke ambtenaren, legea cu privire la pozitia juridica a personalului judecatoresc), ale caror subiecte de licenta sa fi fost alese astfel īncāt persoana respectiva sa aiba cel putin cunostinte aprofundate cu privire la trei dintre urmatoarele 5 domenii juridice:

drept civil, inclusiv procedura civila;

drept penal, inclusiv procedura penala;

drept administrativ, inclusiv procedura administrativa;

drept constitutional;

drept fiscal.

Cele trei domenii juridice de mai sus trebuie sa includa obligatoriu doua dintre primele trei domenii (sectiunea 38b a legii susmentionate cu privire la pozitia juridica a personalului judecatoresc).

cunostinte juridice actualizate īn domeniul dreptului penal, administrativ sau civil (conform sectiei la care este numit).

Trebuie sa aiba cunostinte si experienta de lucru cu computerul (baze de date, intranet, sisteme de birou).

8. Rezultate cheie si indicatori de randament^[4]

8.1 Pregatirea spetei

Īmpreuna cu grefierul de sedinta, judecatorul analizeaza si evalueaza speta conform cadrului juridic de referinta (procedura, substanta sau politici actuale), pe baza dosarului. Īn cadrul acestei activitati, judecatorul trebuie sa:

Aprecieze daca o problema este majora sau minora;

Analizeze cu atentie;

Interpreteze si sa cāntareasca atent calitatea si cantitatea;

Creeze o strategie pentru gestionarea spetei.

Fara a pierde din vedere complexitatea spetei si a situatiei create de aceasta, judecatorul trebuie sa:

Decida ce strategie este cea mai potrivita pentru diferite spete;

Compare diferitele metode folosite pentru abordarea spetelor (avantaje si dezavantaje);

Ia o hotarāre eficienta si la obiect cu privire la strategia finala;

Apere hotarārea luata.

8.2 Audierea

Īn timpul audierii, judecatorul trebuie sa ajunga la o hotarāre pe baza informatiilor primite verbal, īn timpul audierii si din continutul dosarului, trebuie sa poata evalua cele aflate īn lumina legii si sa īnregistreze hotarārea īn scris.

Judecatorul trebuie sa poata pune īntrebari pertinente, folosind abilitatile de comunicare profesionala, ca sa obtina informatii īn timpul audierii; el trebuie sa asculte partile si sa le dea ocazia de a-si explica pozitiile.

Judecatorul poate conduce cursul sedintei de audieri astfel:

Sa actioneze conform strategiei convenite, dar trebuie sa fie capabil sa renunte la aceasta, daca este cazul;

Sa actioneze eficient daca se pune problema unor interese divergente, sau a unor implicatii emotionale (colective sau nu) folosind metode procedurale, abilitati sociale si de comunicare;

Sa emane o atitudine profesionista si de siguranta, care sa reflecte un interes si respect sincer.

8.3 Sentinte

Judecatorul trebuie sa aiba capacitatea de a lua hotarāri independent si de a da sentinte fara a face referire la altii, daca prezideaza singur instanta. Īn acest sens, el trebuie sa ia īn considerare urmatoarele:

Trebuie sa ia hotarāri si sa dea sentinte īn cadrul perioadei convenite sau specificate;

Hotarārile si sentintele trebuie sa se bazeze pe fapte si situatii verificabile si trebuie luate īn cadrul legal respectiv;

Hotarārile si sentintele trebuie sprijinite cu rationamente adecvate;

Hotarārile si sentintele trebuie formulate succint si clar.

Īn cadrul procedurilor unui complet de judecata, judecatorul trebuie sa poata aduce contributii substantiale la hotarārile si sentintele date si sa contribuie sau sa evalueze cu atentie si sa asigure feedback pentru activitatea celorlalti, īn timpul consultarilor din camera de consiliu sau īn alte conditii.

8.4 Profesionalizare

Experienta personala a judecatorului īn activitatea depusa trebuie sa-i dea capacitatea de a fi profesionist īn cadrul discutiilor structurate cu alti judecatori, pentru a putea:

Sa-si analizeze cu atentie performantele proprii īn cadrul activitatilor proprii (autoanaliza);

Sa-si formuleze alternative bine argumentate pentru a putea efectua o schimbare de comportament (profesional) pe baza acestei autoanalize;

Sa puna īn practica aceste schimbari de comportament;

Sa contribuie la oglindirea activitatii colegilor si sa ia masuri proactive pentru trasarea consecintelor acestui proces pentru persoana aflata īn situatia respectiva, avānd īn vedere dezvoltarea personala a acestei persoane;

Sa abordeze īn mod adecvat efectele interactiunii īn cadrul grupului.

9. Sfere de competenta

9.1 Calitati

Integritatea (profesionala): presupune respectarea constanta a standardelor sociale si etice general acceptate, īn scris si īn fapta, si demonstrarea dorintei de a raspunde si de a face pe altii raspunzatori pentru respectarea acestor standarde.

Indicatori comportamentali:

Īsi clarifica interesele si pozitia īn situatii si conflicte oficiale;

Gestioneaza cu atentie informatii sensibile si detalii personale;

Abordeaza partea adversa deschis si direct;

Evita conflictul e interese.

Īncredere: actioneaza sigur si calm, poate pastra aceasta impresie, chiar si īn cazul īn care exista īncarcare emotionala mare sau rezistenta din partea celorlalti.

Indicatori comportamentali:

Ramāne el īnsusi, chiar si īn cazul unui raspuns cu īncarcare emotionala mare sau rezistenta din partea celorlalti.

Ramāne calm, chiar si īn situatii dificile.

Nu permite altora sa se joace cu starea lui emotionala.

Īi clameaza pe ceilalti īn situatii emotionale.

Stabilitate: adopta o pozitie si ia masurile cerute mai degraba pe baza convingerilor personale decāt pentru a-i multumi pe altii.

Indicatori comportamentali:

Pastreaza o abordare pe care o considera corecta, chiar daca altii nu sunt de acord;

Īsi apara deschis principiile si ideile, chiar daca ceilalti le resping;

Face sugestii, chiar daca ceilalti trebuie convinsi ca are dreptate;

Īsi pune credintele proprii īn practica.

Ascultare: demonstreaza abilitatea de a discerne detaliile importante din informatiile verbale; poate pune īntrebari si raspunde la anumite reactii.

Indicatori comportamentali:

Nu renunta la apune īntrebari daca i se dau mesaje vagi sau aluzii;

Rezuma corect mesajele celorlalti;

Revine la comentariile facute īn timpul conversatiei;

Pastreaza contactul vizual cu vorbitorul īn timpul conversatiei;

Raspunde la semnale non-verbale.

Capacitati de exprimare orala: poate exprima īn termeni simpli fapte, idei si concluzii.

Indicatori comportamentali:

Īsi poate adapta registrul de comunicare pentru publicul respectiv;

Vorbeste corect gramatical;

Foloseste propozitii fluente si bine construite;

Este usor de īnteles.

Capacitati de exprimare īn scris: poate pune pe hārtie idei si opinii īn propozitii inteligibile si corecte din punct de vedere gramatical.

Indicatori comportamentali:

Textele scrise sunt succinte;

Īsi poate adapta stilul de scriere conform capacitatilor cititorului;

Aplica regulile gramaticale corect;

Textele scrise sunt organizat si structurate clar;

Īsi formuleaza opiniile clar si fara echivoc.

Calitati de analiza a problemelor: poate identifica problemele si poate cauta activ informatiile necesare, recunoaste astfel de informatii si legatura dintre diferite fapte.

Indicatori comportamentali:

Recunoaste legatura dintre anumite fapte;

Indica informatiile necesare pentru concluzii corecte;

Poate identifica posibilele cauze ale unei probleme;

Foloseste metode eficiente pentru a obtine informatii relevante;

Recunoaste cauza si efectul īn diferite cazuri.

Capacitatea de luare a deciziilor: cāntareste faptele si cursul posibil al evenimentelor, conform criteriilor relevante, si ajunge la concluzii realiste.

Indicatori comportamentali:

Poate identifica consecintele anumitor alternative;

Poate examina sugestiile din diferite perspective;

Ajunge la concluzii dupa deliberari;

Ia īn considerare diferite perspective, la evaluarea unei spete.

Capacitatea de a stabili prioritati: stie cum sa utilizeze corect elementele īn desfasurarea spetei sau a unei parti dintr-o sarcina īn care exista mai multe optiuni si demonstreaza ca īncearca sa ajunga la un echilibru īntre calitate si cantitate.

Indicatori comportamentali:

Pastreaza echilibrul īntre calitatea si cantitatea rezultatelor;

Identifica rapid elementele urgente dintr-un program si din gestionarea unei spete;

Cāntareste viteza de reactie si atentia cuvenita;

Realizeaza un produs de calitate īn perioada ceruta.

Hotarāre: ia decizii si masuri sau adopta o pozitie prin exprimarea unei opinii.

Indicatori comportamentali:

Ia decizii, chiar daca nu are toate informatiile necesare;

Nu īntārzie nejustificat o hotarāre;

Aplica pozitiile;

Doreste sa taie nodul gordian.

Capacitatea de lucru īn echipa:contribuie la efortul echipei, chiar daca aceasta colaborare nu se refera la una dintre sarcinile lui.

Indicatori comportamentali:

Raspunde proactiv si constructiv la sugestii din partea celorlalti;

Transmite prompt informatiile care pot fi relevante pentru altii;

Are o atitudine pozitiva fata de performantele colegilor;

Implica activ alte persoane īn conversatii;

Īmpartaseste cunostinte si experiente de bunavoie.

Ţine legatura cu lumea īnconjuratoare: demonstreaza ca este bine informat cu privire la evolutiile sociale si politice sau alti factori de mediu si poate utiliza eficient aceste cunostinte la locul de munca sau īn cadrul institutiei.

Indicatori comportamentali:

Demonstreaza ca este constient de tendintele si evolutiile societatii;

foloseste surse externe pentru formularea de opinii si propuneri;

recunoaste legatura dintre nevoile actuale si viitoare si evolutiile din cadrul societatii si institutiei.

Contribuie la imaginea dorita a institutiei īn societate.

Capacitatea de īnvatare: demonstreaza capacitatea de a stapāni informatii noi si de ale aplica eficient.

Indicatori comportamentali:

Foloseste corect experientele trecute;

Este capabil de cercetari sistematice;

Poate integra cunostinte noi si existente;

Are curiozitatea si dorinta de a īnvata pentru a-si largi si/sau aprofunda baza de cunostinte.

Autoanaliza: demonstreaza capacitatea de a evalua critic comportamentul si atitudinile proprii si este deschis spre evaluarile altora; demonstreaza capacitatea de a īnvata din aceste evaluari, schimbānd schemele comportamentale sau de atitudine.

Indicatori comportamentali:

Cere feedback celorlalti cu privire la anumite comportamente sau pozitii;

Accepta evaluarea comportamentului si pozitiilor sale de catre alte persoane;

Dorinta de a-si schimba comportamentul sau pozitia ca reactie la evaluarea si/sau comentariile altor persoane;

Capacitatea de a formula avantajele si dezavantajele unor noi actiuni.

Accentul pus pe calitate: stabileste standarde īnalte pentru propriile performante si activitatea sa; nu se multumeste cu un rezultat mediu.

Personalitate sociabila: stabileste contacte usor; este activ īn realizarea si pastrarea contactelor; are initiative si este īn largul lui īn compania altor persoane.

Capacitatea de a delega: stie cum sa foloseasca eficient ajutorul personalului si colegilor; doreste si poate delega activitati si nu are nici o problema sa lase unele sarcini īn seama altora.

9.2 Cunostinte.

Capacitatea de a gāndi si functiona la nivel academic.

trebuie sa fie absolvent de drept olandez, de la una dintre universitatile olandeze (sesiunea 1d a Wet rechtspositie rechterlijke ambtenaren, legea cu privire la pozitia juridica a personalului judecatoresc), cunostinte actualizate de drept penal, administrativ sau civil (īn functie de domeniu).

Trebuie sa cunoasca si sa aiba experienta de lucru cu sisteme computerizate (banci de date, intranet, sisteme de birou).

10. Calitati de referinta

Atunci cānd gestioneaza o speta, judecatorul trebuie sa asigure echilibrul īntre celeritatea cu care gestioneaza speta si calitatea juridica si de substanta a hotarārii. Īn special īn perioadele foarte aglomerate, judecatorul trebuie sa respecte acest echilibru. Capacitatea de a conduce o audiere, de a identifica rapid pozitiile juridice si de a da un rationament clar si bine formulat pentru hotarārea luata joaca un rol important īn obtinerea acestui echilibru.

Judecatorul trebuie sa creeze strategia pentru gestionarea spetei (sa stie spre ce directie sa se īndrepte īn cadrul spetei) si sa lase propria strategie sa dicteze progresul audierii. Mai mult, īn cadrul unei audieri, judecatorul trebuie sa fie deschis la primirea de noi informatii, sa-si poata examina strategia conform acestor informatii si, daca este necesar, sa corecteze cursul acesteia.

Daca este posibil, judecatorul trebuie sa gaseasca modalitati practice de a rezolva spetele si conflictele. Daca este necesar, judecatorul trebuie sa poata demonstra partilor ca īntelege esenta spetei, ca poate stabili existenta unor probleme sau lacune, poate explora diferite cai de obtinere a unei solutii si, īn fine, trebuie sa convinga partile sa accepte solutia finala. Aceasta īnseamna ca judecatorul trebuie sa cāntareasca cu atentie modul īn care poate influenta partile, prin comparatie cu lupta sa pentru a face partile sa accepte hotarārea (aceasta strategie poate varia de la o sectie si chiar de la o speta la alta)

La pregatirea unei spete, īn timpul audierii si, īn fine, dupa sentinta, judecatorul trebuie sa fie constient de propriul rol si de rolul personalului juridic si administrativ. Pentru asigurarea proceselor si procedurilor corecte, este important ca judecatorul sa aiba o colaborare de substanta cu grefierul de sedinta si sa aiba legaturi bune cu departamentul administrativ.

Pozitia īn cadrul uni complet presupune ca judecatorul are capacitatea de a-si exprima opiniile īn fata colegilor clar si convingator si ca este deschis la argumente solide. Mai mult, est important ca judecatorul sa se angajeze pentru respectarea acordurilor si hotarārilor luate īn camera de consiliu.

Consultarea cu colegii īnseamna faptul ca judecatorul trebuie sa acorde o grija sporita si sa priveasca cu grija performantele sale si ale altora. El trebuie sa aiba abilitatea si dorinta de a folosi observatiile si sugestiile altora si sa gaseasca o cale pentru a folosi aceste informatii pentru īmbunatatirea propriei performante.

Atāt īn cadrul audierii, cāt si īn cadrul sentintei, judecatorul trebuie sa gaseasca o cale pentru a integra independenta sa judecatoreasca īn sistemul de acorduri de politici si cadru juridic formulate īn colaborare cu colegii sai. Prin aceasta se īntelege faptul ca judecatorul trebuie sa fie tot timpul atent la ce se petrece īn jurul sau si la evolutiile si schimbarile juridice care au loc. Mai mult, el trebuie sa īncerce sa se consulte si sa faca un schimb de cunostinte si contacte cu alti judecatori (atāt la nivel national, cāt si la nivelul salii de judecata).

Judecatorul trebuie sa aiba dorinta intelectuala si profesionala de a īnvata modul īn care se desfasoara o speta din punct de vedere juridic.

Simtul profesional al judecatorului trebuie sa-l motiveze pe acesta sa-si actualizeze cunostintele si sa le puna īn practica.

Judecatorul are impact mai mic sau mai mare asupra īntregii societati, prin fiecare sentinta pe care o da. Un judecator care īsi cunoaste rolul sau pozitia si pozitia institutiei īn societate si care tine pasul cu evolutiile si cu viziunea asupra rolului judecatorilor si institutiei respective īn societate va fi atent atāt la ceea ce cred partile ca este important, cāt si la ceea ce este acceptabil pentru societate la emiterea unei sentinte.

2. Profil de grefier sef - Olanda

Nota: Acest profil este deopotriva aplicabil tuturor categoriilor de grefieri; judecatorii din cadrul unei instante efectueaza evaluarea si īncadrarea grefierilor, bazat pe nivelul cunostintelor profesionale si performantelor profesionale acumulate de catre acestia.

1. Date de referinta

Denumirea postului: Grefier sef de instanta

Sectia: Instanta (general)

Data: xxxxx

Statut: xxxxx

2. Scopul postului

Asigura sprijinul judiciar necesar pentru pregatirea judecarii cauzelor considerate a fi de grele si complicate, atāt īn faza preparatorie (ante si post judecata), cāt si faza judecarii īn sedinte publice. Grefierul sef este de asemenea responsabil - īn masura īn care aceasta atributie i-a fost repartizata - de pregatirea tinerilor grefieri si a celor nou angajati/promovati precum si a celorlalte categorii de personal, ocupāndu-se totodata si de īndrumare auditorilor de justitie (judecatori stagiari), īn faza īn care acestia deprind notiunile legate de rolul si activitatea grefierului.

3.Locul de munca si pozitia īn cadrul instantei

Activitatile se īndeplinesc īn cadrul unei sectii a instantei. O instanta cuprinde urmatoarele sectii: administrativa, civila, de familie, comerciala, penala si azil (daca este cazul).

Aceste sectii sunt la rāndul lor īmpartite īn sectiuni, īn care se solutioneaza anumite tipuri de cauze. seful unei sectii (judecatori cu mare experienta ori vicepresedintele) supervizeaza activitatea sectiei. Acesta este ajutat de un coordonator de sectie, a carui responsabilitate este managementul operational.

Grefierul sef este responsabil īn fata coordonatorului de sectie īn ceea ce priveste cantitatea si progresele realizate īn activitatea sa. De asemenea, grefierul este raspunzator īn fata judecatorului cu care lucreaza, īn activitatea judiciara propriu zisa, īn raport cu cantitatea si calitatea muncii sale.

O sectie cuprinde īn general un sef de sectie, un coordonator de sectie, judecatori asistenti, grefieri, secretare si lucratori administrativi. seful sectiei este responsabil cu supervizarea activitatii sectiei, īn īntregul ei.

4. Raporturile cu personalul din instanta, natura acestora si scopurile

Judecatorii - pregatirea si redactarea hotarārilor si asistenta pe parcursul dezbaterilor (schimb de informatii si instrumentare, īn legatura cu dosarele)

sef sectie - evidenta activitatii si progresele realizate

Consilierul juridic de personal - adaptarea politicilor

Personalul administrativ - managementul dosarelor, pregatirea sedintelor, schimburi de informatii

Expertii - disponibilitate pentru consultare, flexibilitate

Avocati, procurori, consilieri juridici - informatii cu privire la cursul procesului, flexibilitate, coordonare

Parti interesate informatii cu privire la termene, cu privire la solutii, etc.

Persoane aflate īn pregatire - transmiterea de cunostinte si īndemānare.

5. Limitele atributiilor

Grefierul sef face propuneri privind activitatea de judecata pe baza analizarii problemelor de ordin judiciar, care de multe necesita o abordare multilaterala. El asigura logistica organizationala si manipuleaza īntreaga corespondenta destinata solutionarii unei cauze, īn limita atributiilor acordate prin delegare, care trebuie sa fie clar determinate.

Grefierul sef asista judecatorul cu pregatirea pronuntarii deciziei, īn timpul dezbaterilor īn calitate de grefier de sedinta dar si cu managementul dosarului dupa pronuntarea sentintei. Grefierul sef īntocmeste conceptele de hotarāri, avānd o marja mare de autonomie. Judecatorul este responsabil de continutul legal si judiciar al hotarārilor intermediare precum si a solutiei finale.

6. Domeniile de activitate

activitati judiciare preparatorii;

asistenta īn timpul dezbaterilor publice;

finalizarea dosarelor;

coordonarea managementului dosarului;

pregatirea tinerilor grefieri precum si a judecatorilor stagiari.

7. Capacitati profesionale

Abilitati/Īndemānare

abilitati de exprimare īn scris;

abilitati īn exprimare orala;

abilitati de analiza si sinteza īn abordarea problemelor;

abilitati īn administrarea timpului de lucru;

acuratete;

deschidere si abilitate de īnvatare;

abilitati īn dezvoltarea relatiilor cu colegii (judecatori, grefieri, personal auxiliar).

Cunostinte/Educatie

Nivel de educare īnalt si/sau academic (superior) īn activitatea de lucru si de analiza (gāndire);

Absolvent al unei universitati olandeze cu specializare īn drept sau absolvent al unui curs specializat pentru grefieri ori o forma de educatie echivalenta

Ad.6 Dezvoltare a domeniilor de performanta.

6.1. Activitatea judiciara preparatorie/premergatoare

- Controlul documentelor/īnscrisurilor īnregistrate īn dosare, sub aspect formal si material. Aranjarea filelor dosarului, īn ordinea importantei documentelor;

- Evaluarea aspectelor judiciare si de continut ale documentelor/actelor depuse la dosar. Atentionarea/informarea judecatorului cauzei asupra unor aspecte particulare/speciale ale cauzei precum si identificarea si atasarea notelor de jurisprudenta relevanta. Colectarea de informatii suplimentare si efectuarea de acte preparatorii de investigare;

- Formularea de sugestii cu privire la modalitatea de gestionare si finalizare a dosarului, astfel īncāt dosarul sa fie apt de solutionare.

Indicatori de performanta:

Control/verificare permanenta cu privire la completarea dosarului, īn timp util si cu toate elementele de probatiune necesare;

Opinie pozitiva a judecatorului cu privire la actele pregatitoare;

Timpul mediu utilizat pentru pregatirea completa a dosarului.

6.2 Sprijin īn timpul dezbaterilor publice

- Acorda sprijin judecatorului īn privinta unor probleme de continut si procedurale īn timpul dezbaterilor;

- Participa la deliberari ca un membru calificat;

- Face note īn timpul dezbaterilor cu privire la cele mai relevante aspecte de fapt si de drept precum si cu privire la argumentatiile folosite de parti, ca faza pregatitoare a deciziei judecatorului.

Indicatori de performanta:

Calitatea continutului notelor scrise, atāt īn cadrul dezbaterilor, cāt si īn timpul deliberarilor;

Opinia pozitiva a judecatorului cu privire la calitatea asistentei grefierului īn timpul dezbaterilor;

Opinia pozitiva a judecatorului cu privire la calitatea asistentei grefierului īn timpul deliberarilor.

6.3 Activitatea judiciara ulterioara dezbaterilor/Finalizare

Redactarea dispozitivului hotarārii si a conceptului īntregii decizii, pe baza aspectelor de fapt si drept analizate si acord cu jurisprudenta relevanta, precum si īn acord cu instructiunile judecatorului legate de activitatea judiciara ulterioara dezbaterilor;

Redactarea ciornelor deciziilor, īn limita modelelor standardizate precum si a modelelor oferite de judecatori sau a modelelor acceptate de acestia;

Efectuarea de calcule avānd la baza aceste modele (daca este cazul);

Redactarea unei sinteze a discutiilor purtate īn cursul dezbaterilor, cu referire directa la probele administrate ( Īn cazul īn care se declara apel).

Indicatori de performanta:

identificarea si evaluarea numarului si tipului de corecturi si activitati suplimentare ale judecatorului, īn legatura cu activitatea grefierului, īn ceea ce priveste realizarea conceptelor;

logica precum si calitatea ortografica si gramaticala a textelor redactate de grefier;

corectitudinea calculelor;

durata medie de timp alocata/consumata de grefier īn activitatea de redactare a īncheierilor si a conceptelor sentintelor.

6.4. Coordonarea/managementul dosarelor

- Grefierul se asigura ca sunt efectuate toate activitatile necesare ce sunt situate īn limitele administrarii/gestionarii dosarului;

- Mentine legatura cu judecatorul/judecatorii cauzei precum si cu personalul administrativ;

- Monitorizeaza evolutia dosarului;

- Identifica si semnaleaza judecatorilor posibile īntārzieri si probleme precum si cauzele acestora.

Indicatori de performanta:

Evolutia dosarului

6.5. Instruirea tinerilor grefieri (grefieri stagiari) si a judecatorilor stagiari

- Se ocupa de instruirea grefierilor si judecatorilor stagiari din cadrul unei sectii, raportat la aspectele legale si administrative specifice sectiei;

- Este o adevarata "enciclopedie" pentru noi angajati;

- Mentine un nivel ridicat de instruire si informare pentru sine, īn ceea ce priveste legislatia si jurisprudenta noua; informeaza colegii grefieri precum si pe grefierii si judecatorii stagiari despre dezvoltarea legislatiei si jurisprudentei.

Indicatori de performanta:

Rezultate pozitive si satisfactia grefierilor si judecatorilor stagiari īn legatura cu procesul de instruire;

Apreciere din partea colegiului de conducere al sectiei/instantei īn legatura cu calitatea procesului de instruire practicat precum si cu performantele generale ale grefierului sef;

Gradul de cunoastere a noii legislatii si jurisprudente, de catre grefier.

8. Sinteza a competentelor

Īndemānare

Putere de exprimare, īn scris: redactarea starii de fapt, a unor idei si concepte juridice, īntr-un mod comprehensiv si corect din punct de vedere gramatical si ortografic.

Indicatori de comportament:

redactare succinta a unor texte;

adaptarea stilului de scris īn raport cu abilitatea/competenta cititorului;

stie sa aplice corect regulile gramaticale;

textele redactate sunt bine structurate si clar organizate;

formuleaza opiniile/ideile īntr-un mod clar si lipsit de ehivoc.

Putere de exprimare, verbal: reuseste sa adune faptele, ideile si opiniile īn concepte usor inteligibile si corecte din punct de vedere gramatical, utilizānd īn acelasi timp termeni simpli.

Indicatori de comportament:

este īn masura sa-si adapteze registrul īn functie de auditoriu;

aplica corect regulile gramaticale;

se exprima fluent, propozitiile si frazele fiind construite corect si inteligibil;

este usor de īnteles.

Abilitati de analiza: poate identifica problemele reale si cauta si identifica īn mod activ informatii, recunoaste/identifica informatiile valide si utile si recunoaste /identifica conexiunile dintre diferitele fapte.

Indicatori de comportament:

identifica usor conexiunile dintre diferite fapte;

identifica si indica tipul de informatie necesar pentru o concluzie valida;

poate identifica posibila cauza a unei probleme;

uzeaza de mijloace eficiente pentru obtinerea de informatii relevante;

recunoaste cauzele si efectele dintre diferite stari de fapt.

Managementul timpului de munca: īsi verifica si evalueaza propria activitate, īsi planifica activitatea īn mod sistematic, poate indica/evalua exact perioada de timp necesara pentru solutionarea diferitelor probleme si se īncadreaza īn aceasta perioada.

Indicatori de comportament:

lucreaza ordonat si sistematic;

īsi verifica si īsi adapteaza permanent agenda si īsi realizeaza din timp planificarea;

se īncadreaza īn perioadele de timp prestabilite;

realizeaza o planificare adecvata si realista.

Acuratete: este capabil sa faca uz si sa aplice informatiile obtinute īntr-un mod eficace si pe termen lung. Lucreaza cu acuratete, comite putine greseli, īsi verifica propria activitate si controleaza/elimina greselile celorlalti.

Indicatori de comportament:

mentioneaza detalii relevante care sustin ideile/problemele principale;

lucreaza constiincios si cu acuratete;

poate lucra precis si atent la detalii, pe timp īndelungat;

ofera informatii detaliate.

Abilitatea/capacitatea de a īnvata: demonstreaza capacitatea de gestiona informatii noi si de a le aplica īn mod eficient.

Indicatori de comportament:

īsi valorifica pozitiv experientele anterioare;

este capabil de studiu si documentare sistematica;

capabil sa integreze cunostintele noi cu cele existente;

are o minte iscoditoare/dorinta mare de a īnvata, cu scopul de a-si extinde aria de cunostinte si de a le aprofunda.

Dezvoltarea relatiilor cu colegii: exploreaza si identifica nevoile si dorintele colegilor si īi ajuta pe acestia sa-si perfectioneze cunostintele.

Indicatori de comportament:

examineaza modalitatea īn care colegii pot sa-si dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale;

creeaza pentru colegi un mediu de lucru care sa reprezinte sursa de inspiratie si de educatie pentru acestia;

stimuleaza colegii cu scopul de le dezvolta capacitatile;

sprijina si faciliteaza dezvoltarea profesionala a colegilor.

9. Aspecte esentiale

Īn situatia īn care grefierul este implicat īn solutionarea unei cauze, acesta trebuie sa faca un rezumat al evolutiilor relevante īn societate, apoi propria sa opinie īn legatura cu aceste evolutii, opinia judecatorului cauzei si bineīnteles, multa grija, fata de fond si forma. Grefierul trebuie sa fie capabil sa echilibreze toate aceste consideratii si sa poata sa le prezinta judecatorului, atāt īn scris cāt si oral, folosindu-se de argumente convingatoare.

Activitatea de judecata este caracterizata, printre altele si de existenta unui numar mare de cauze, ce trebuie solutionate īntr-un interval de timp relativ scurt (īn anumite tipuri de cauze exista necesitatea unei solutii rapide - celeritate). Īn anumite situatii, aceste aspecte creeaza o stare de stres, datorita si timpului scurt īn care trebuie rezolvate un numar relativ mare de cauze. De asemenea, trebuie retinut ca īn cazurile urgente, micile omisiuni pot avea consecinte uriase. De aceea, grefierul trebuie sa fie capabil sa lucreze rapid, prin abordari punctuale ale problemelor, fara a neglija detaliile relevante ale fiecarui caz/dosar si trebuie sa fie constient si sa identifice din start riscurile existente īn aceste cazuri, de judecata rapida.

Grefierul trebuie sa acorde o atentie speciala dezvoltarilor/schimbarilor/progreselor din domeniul sau de activitate. El trebuie sa fie capabil sa integreze noua legislatie si jurisprudenta īn formarea propriilor opinii. Totodata, grefierul trebuie sa se informeze despre schimbarile care au efect asupra propriei cariere profesionale.

3. RAPORT

Conferinta pe programe de formare

Bucuresti, 19-20 mai 2005

1. Introducere

Īn perioada 19-20 mai 2005 s-a desfasurat la sediul Institutului National al Magistraturii din Bucuresti o conferinta pe programe de formare, al carei scop principal a fost constientizarea necesitatiilor de īmbunatatire a programelor de formare ale Institutului National al Magistraturii, modalitatile de dezvoltare a programelor de formare si reflectia asupra experientei ca moderator.

Agenda conferintei a fost īntocmita cu participarea si implicarea expertilor Phare, Dna Marlies Bos Buurman si Dl. Lennart Rem.

Dezbaterile s-au axat pe metoda interactiva de lucru, pe stimularea dialogului si munca īn echipa.

2. Participanti si experti

La conferinta au participat noua judecatori, astfel:

doi de la Curtea de Apel Bucuresti;

unul de la Curtea de Apel Brasov;

unul de la Curtea de Apel Pitesti;

unul de la Curtea de Apel Cluj, judecator la sectia comerciala si contencios administrativ si care exercita īn prezent functia de secretar general al Ministerului Justitiei;

doi de la Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a comerciala, dintre care unul avānd si functia de presedinte al sectiei;

unul de la Tribunalul Vrancea, respectiv presedintele Tribunalului;

unul de la Tribunalul Comercial Arges.

Un numar de opt participanti au fost implicati īn activitatea de formare a formatorilor, īn cadrul Programului Phare RO/02/IB/JH-10, pe urmatoarele domenii: dreptul concurentei, aspecte civile ale CEDO, dreptul proprietatii intelectuale, rolul judecatorului īntr-o societate democratica. Īn aceasta calitate, au beneficiat de pregatire īn domeniile de interes, avānd ulterior posibilitatea de a modera unul sau doua seminarii.

Un participant nu a participat la vreun program de formare a formatorilor, dar a fost implicat īn organizarea de seminarii īn cooperare cu experti ai Marii Britanii, īn vederea implementarii īn Romānia a sistemului de probatiune, iar īn perioada 2004/2005 a initiat un program īn domeniul protectiei drepturilor omului si drept comunitar.

Au mai participat directorul scolii Nationale de Grefieri si pedagogul INM, responsabil de dezvoltarea programelor educationale ale acestei institutii.

Dezbaterile din cadrul conferintei au fost conduse de expertii Phare mentionati mai sus, respectiv d-na Marlies Bos Buurman, cu o experienta īndelungata īn activitatea de pregatire si dezvoltare a diferitelor programe de dezvoltare institutionala din mai multe tari est-europene si d-l Lennart Rem, expert īn managementul si strategia programelor de formare.

3. Discutii preliminare: reflectie asupra experientei ca moderator, experienta referitoare la īntocmirea proiectelor/dezvoltarea programelor de seminar

a. Reflectie asupra experientei moderator.

Dupa deschiderea seminarului, fiecare dintre participanti a avut posibilitatea de a puncta principalele aspecte ale experientei ca moderator. Īn acest context s-au referit, īn principal la urmatoarele aspecte:

modalitatea de documentare īn vederea pregatirii pentru moderarea seminarului;

cooperarea dintre moderatorii unor seminarii diferite īn vederea structurarii programului de seminar;

diversitatea metodelor de predare si īnvatare;

gasirea celor mai bune metode pentru stimularea participantilor si pentru cresterea gradului dorintei de cunoastere, mai ales īn domenii precum protectia drepturilor omului sau drept comunitar;

comunicarea calda dintre moderatori si participanti.

S-a mai facut referire de catre directorul scolii Nationale de Grefieri asupra necesitatii unei apropieri īntre programele de formare ale judecatorilor si programele de formare ale grefierilor sau chiar realizarea unor programe comume de formare, avānd īn vedere si perspectiva transferarii unor competente de la judecator la grefier.

D-na Marlies Bos Buurman a relizat o paralelea īntre sistemele de formare a magistratilor īn diverse tari europene, cu referire speciala la sistemul olandez, francez si german. S-a aratat ca īn Europa exista diferente īntre programele de formare din cadrul facultatilor de drept din diverse state, ceea ce conduce la imposibilitatea crearii unui sistem unitar de pregatire a magistratilor īn cadrul diferitelor scoli de magistratura. S-a concluzionat ca pentru proiectarea si īntocmirea unor programe de formare pentru magistrati este necesara cunoasterea īn prealabil a necesitatilor de formare, pornind de la cunostintele si aptitudinile pe care magistratii le au deja formate īn cadrul universitatilor de drept, de la modul de pregatire si de selectare a viitorilor studenti, de la capacitatea acestora de a gāndi logic si de a lucra īn echipa sau de a aplica īn practica cunostintele teoretice.

b. Experienta referitoare la īntocmirea proiectelor/dezvoltarea programelor de seminar

Participantilor li s-a cerut sa prezinte, pe scurt, aspectele pozitive si negative ale muncii de pregatire a unui seminar sau īn cadrul grupului. Ca aspecte negative, s-au evidentiat urmatoarele aspecte:

lipsa de minime cunostinte pe tema prezentata cu consecinta neatingerii scopurilor īnvatarii;

dificultatea īncadrarii īn timpul alocat prezentarii, īn conditiile īn care participantii nu averau prea multe cunostinte īn domeniu, astfel īncāt, īn acest caz, este necesara evidentierea principiilor generale ce guverneaza tema dezbaterii, precum si a principalelor notiuni;

pregatirea īntr-un timp foarte scurt a unei prezentari si a unui caz practic, pentru a īnlocui un coleg formator;

necunoasterea de catre moderator a nivelului de cunoastere a tematicii abordate de catre participanti;

lipsa finalitatii seminarului, datorita faptului ca participantii nu au posibilitatea de a aplica īn practica cele īnvatate la seminar.

Ca si aspecte pozitive s-a punctat lucrul īn echipa, īmpreuna cu un comoderator, care permite o pregatire mai aprofundata a materiei prezentate si o structurare mai buna a programului de seminar.

S-a concluzionat ca INM trebuie sa monitorizeze īn permanenta nivelul de pregatire a magistratilor, īn vederea cuprinderii acestora īn programe corespunzatoare de formare sau perfectionare, iar seminariile sa se desfasoare de preferinta la sfārsitul programului de lucru sau īn concediile acordate special īn acest scop.

4. Dezbateri asupra notiunilor teoretice privitoare la īntocmirea proiectelor si dezvoltarea programelolr de formare.

Īn partea a doua a zilei īntāi de lucru s-au pus īn discutie principalele teme specifice referitoare la īntocmirea unui program de seminar. D-l Lennart Rem a prezentat principalele etape de pregatire ale unui seminar, astfel:

a. stabilirea scopurile generale ale programului,

b. stabilirea grupului tinta;

c. gasirea temelor de discutie si a metodelor potrivite de predare si īnvatare;

d. timpul alocat fiecarei teme si durata seminarului.

Participantii au fost īmpartiti īn doua grupruri de lucru pentru a dezbate separat temele puse īn discutie. Īn prealabil, d-l Lennart Rem s-a referit la faptul ca, īnainte de prezentarea scopurilor programului de pregatire, o modalitate practica de introducere a participantilor īn tema dezbaterilor este prezentarea de catre moderator a unui exemplu practic, usor de īnteles de orice persoana, chiar fara cunostinte juridice, si care sa constituie un punct de referinta pe parcursul prezentarii si a discutiilor, esenta temei seminarului.

Dupa ce participantii au dezbatut īn cadrul grupului aspectele mentionate mai sus, fiecare grup de lucru a prezentat concluziile sale, astfel:

4a. Scopurile generale ale programului de formare sunt reprezentate de cunostintele pe care participantii ar trebui sa le dobāndeasca pe parcursul seminarului (unul, doua sau trei concepte sau reguli), competentele de care participantii au nevoie īn domeniul lor de pregatire. Pentru atingerea scopurilor este necesar lucrul īn echipa, colaborarea si comunicare dintre moderator/moderatori si participanti, analiza si motivarea participantilor pentru a fi implicati īn discutii. Grupul unu de lucru s-a referit la faptul ca scopurile īnvatarii ar trebui sa fie constientizarea īntrebarilor la care trebuie sa raspundem si dobāndirea unui anumit mod de gāndire si de abordare practica a problemelor pe o anumita tema.

4b. Pentru stabilirea grupului-tinta D-l Lennart Rem s-a referit la nivelul de experienta al participantilor, la functia pe care acestia o exercita īn cadrul instantei, nivelul instantei la care īsi desfasoara activitatea. Grupul unu a ajuns la concluzia ca la stabilirea grupului tinta se va avea īn vedere pregatirea de care acestia au beneficiat īn timpul facultatii, anul īn care au absolvit facultatea, pentru a se avea īn vedere programele analitice existente la acea data, precum si instanta īn cadrul careia acestia īsi desfasoara activitatea, pentru a se cunoaste experienta practica si natura cauzelor solutionate de participanti.

Grupul al doilea de lucru a apreciat ca este necesara folosirea īn cadrul dezbaterilor a experientei participantilor cu un nivel superior de pregatire si ca pentru participarea la anumite cursuri de formare la care nivelul de cunostinte se impune a fi mai avansat se poate impune obligatia pentru participanti de a urma un curs preliminar de pregatire īn acelasi domeniu. Grupul al doilea a mai precizat ca este foarte greu sa definesti grupul-tinta, pentru aceasta fiind necesara stabilirea finalitatii practice a seminarului, modul īn care participantii aplica īn practica principiile si notiunile asimilate la seminar. De asemenea, se impune o colaborare eficienta īntre cei care au initiat programul de formare si instantele de judecata.

4c. D-l Lennart Rem a realizat o prezentare a metodelor moderne de īnvatare, respectiv lecturi, prezentari, studii de caz si exercitii practice. Grupul unu de lucru a concluzionat ca este necesara īntālnirea trainerilor īnainte de a īncepe seminarul pentru a discuta temele abordate de fiecare, pentru a se putea prelua anumite teme de alti traineri īn cazul īn care cei care ar trebui sa prezinte lipsesc de la seminar din motive obiective.

Referitor la metodele de īnvatare, grupul unu a apreciat, ca o etapa preliminara sustinerii prelegerii, necesitatea trimiteii materialelor participantilor, cu indicarea surselor de documentare, pentru a putea discuta īn cadrul seminarului problemele concrete care au ramas neclarificate. O alta concluzie a grupului a fost aceea ca metodele de īnvatare trebuie adaptate la fiecare grup-tinta, īn functie de nivelul de cunostinte. De asemenea, s-a mai precizat faptul ca prezentarea īmpreuna cu un alt trainer este mai practica, fiecare trainer avānd bine stabilita implicarea pe care o va avea īn cursul seminarului. S-a mai mentionat ca lucrul pe grupuri este mai eficient daca are loc īn a doua zi a seminarului, pentru ca participantii sa aiba timpul necesar pentru a se cunoaste si a interactiona mai usor unii cu ceilalti.

Grupul al doilea a considerat ca cea mai eficienta metoda este metoda dialogului socratic, cu folosirea unor scheme de recapitulare si a unor studii de caz cu īmpartirea participantilor pe grupuri cu sarcini diferite. S-a referit, de asemenea, la necesitatea initierii participantilor īn studiul individual, īn modul de navigare pe internet.

4d. Cele doua grupruri au concluzionat ca durata seminarului trebuie adaptata la domeniul si temele dezbaterilor, precum si la nivelul de cunostinte ale participantilor

Concluziile pot fi sintetizate astfel:

scopurile īnvatarii trebuie sa fie clare pentru a putea fi īntelese de participanti;

prezentarea trebuie sa porneasca de la general al special īn baza unei constructii logice;

relatia dintre moderator si treiner trebuie sa fie una de īncredere;

este recomandabil lucrul īn echipa (cotraineri cu sarcini bine stabilite īn prealabil);

este necesara cunoasterea temelor celorlalti moderatori, precum si a experientei celorlalte seminarii;

imbinarea metodelor de īnvatare;

consultarea participantilor anterior desfasurarii seminarului cu privire la temele de interes;

modalitatile de structurare a unui seminar trebuie sa se afle īn permanenta īn continua perfectionare.

5. Dezbateri privitoare la īntocmirea si dezvoltarea unui program de seminar.

Organizati pe grupuri, participantii au schitat un program de seminar īntr-un domeniu dinainte stabilit.

Concluziile au fost urmatoarele:

fiecare zi a seminarului ar trebui sa se finalizeze cu concluzii asupra prezentarilor, sugestii si evaluare;

ziua a doua a seminarului ar trebui sa īnceapa cu reluarea aspectelor care au ramas neclare sau pe care participantii apreciaza ca ar trebui accentuate;

sa nu se dea prea multe informatii pe site-ul INM despre seminarii, īntrucāt magistratii ar putea sa-si piarda interesul de a participa;

elaborarea unei metode de certificare a participarii magistratilor la seminarii;

necesitatea utilizarii īn timpul seminarului a calculatorului pentru a putea īn orice moment sa fie īnvatati participantii sa caute informatii pe internet, precum si constientizarea de catre participanti a necesitatii dezvoltarii abilitatilor de cautare de documente si informatii suplimentare;

organizarea de catre INM a unor seminarii pentru avocati, functionari publici etc., cu plata uor taxe, īn domenii de interes pentru acestia si care, prin temele abordate, ar putea duce la eficientizarea actului de justitie;

posibilitatea procurarii materialelor de seminar, contra cost, de catre cei care nu au putut sa participe la seminar din motive obiective;

organizarea de seminarii cu participarea concomitenta a judecatorilor, procurorilor si avocatilor si experimentarea lucrului īn echipa pe cele trei categorii de participanti;

abordarea de teme interdisciplinare cu participarea de moderatori din mai multe domenii de interes (ex: la un seminar pe tema "Protectia libertatii individuale" sa fie invitati experti īn domeniile drept constitutional, drept penal si procedura penala, protectia drepturilor omului si jurisprudenta CEDO)

D-na Marlies Bos Buurman s-a referit la cele mai importante aspecte ale activitatii de proiectare si realizare a unui manual pentru formatori, astfel:

explicarea subiectului sa fie mai elaborata decāt pe pagina web a INM;

manualul sa cuprinda bibliografia si materialele de referinta pentru fiecare subiect īn parte, precum si bibliografia suplimentara;

fiecare subiect sa fie abordat pe cel mult 10-12 pagini, altfel elaborarea manualul nu īsi va atinge scopul;

prezentarea unor studii de caz cāt mai reale, din jurisprudenta nationala si comunitara, cu mentionarea materialelor necesare īn rezolvarea cazului si cel mult sase īntrebari la care participantii sa raspunda;

manualul sa fie distribuit, cu precadere, participantilor la seminar, nu si celor care nu au participat, īntrucāt, de regula, acestia vor folosi manualul pentru clarificarea problemelor dezbatute īn timpul seminarului

Skill oriented training within the contineous training

Mr Lennart Rem emphasised the importance of training in professional skills and non juridical approaches for the contineous training. Within this Phare program, four non-juridical skill oriented topics have been developed. As a training exercise, the participants got the task to critically evaluate the programs. The results have been the following:

1.Comunicarea in instanta

Cursurile de pregatire referitoare la comunicarea in instanta s-au concentrat asupra modalitatii in care judecatorul conduce sedinta de judecata si rezolva situatiile dificile. De asemenea, s-au avut in vedere metodele de invatare legate de comunicare, cum ar fi abordarea problemelor neclare in discutiile cu colegii, feedback-ul despre activitatea judecatorului, precum si alte metode.

Participantii la conferinta de lucru au recunoscut importanta acestei teme de discutie, concluzionand ca toate aspectele relevante ale comunicarii au fost incluse in program. Acestia au subliniat importanta folosirii echipamentului video pe parcursul sedintelor de judecata, fapt ce ofera posibilitatea judecatorului de a evalua critic propria prestatie in timpul sedintei de judecata.

2. Conferinta de lucru dedicata managementului instantei din Timisoara

Conferinta de lucru din Timisoara s-a concentrat asupra numeroaselor aspecte ale managementului instantei, precum delegarea de atributii de la judecator catre grefier, evaluarea activitatii judecatorului/grefierului, etc. Participantii, precum si presedintii instantelor din Timisoara, au apreciat idea aprofundarii acestui subiect de discutie. Ei au considerat aceasta abordare ca fiind esentiala in rezolvarea problemelor de ordin general ale justitiei din Romania, anume numarul mare de dosare ale judecatorilor, procedurile de durata si ineficiente, etc.

A fost subliniata importanta exercitiilor practice pentru presedintii de instante, cum ar fi exercitii de management al timpului/prioritati si de conducere a sedintelor.

3. Pregatirea judecatorului in privinta relationarii sale cu diverse grupuri sociale

Aceste cursuri de pregatire s-au concentrat asupra relationarii judecatorului cu grupuri tinta specifice, cum ar fi justitiabilii care in trecut au avut probleme de dependenta sau de natura psihiatrica, sau perosane care apartin altor minoritati etnice si sociale, Roma si Sinti. Un loc central l-au avut diferitele efecte ale pedepselor si masurile alternative care pot fi aplicate ca, de exemplu, eliberarea conditionata. Participantii au apreciat ca aceste cursuri de pregatire sunt relevante in mai multe domenii decat dreptul penal. Doasarele din domeniul dreptului civil, de exemplu cele referitoare la faliment, implica situatii dificile pentru judecatori, iar impactul (social) al acestor decizii poate fi major.

4. Analizarea, motivarea si redactarea unei hotarari judecatoresti

Acest curs de pregatire a avut in vedere formarea judecatorilor in privinta motivarii si redactarii unei hotarari judecatoresti, in privinta modelelor practice si a celor mai bune metode de redactare. Au fost dezbatute diferite subiecte, ca evaluarea stilului de redactare a hotararilor judecatoresti, pregatirea concentrata asupra nevoilor individuale, criteriile care trebuie avute in vedere la redactare si modalitati de prezentare a materialelor scrise.

7. Recomandari facute INM:

realizarea unei retele de formatori care sa colaboreze eficient si care sa se īntālneasca cel putin o data pe an, īn vederea dezvoltarii si unificarii programelor de formare;

eliberarea de certificate de participare sau de formare atāt pentru participanti, cāt si pentru formatori;

dezvoltarea de programe de formare pe domenii precum relatiile sociale pentru presedinti de instante, managementul financiar al instantei, jurisprudenta Curtii Constitutionale īn domenii precum drept civil, drept penal, dreptul muncii etc.;

organizarea de seminarii pe cicluri de formare, cu participarea acelorasi judecatori, dar pe teme diferite;

modificarea sistemului de examinare la concursurile de promovare la instante superioare, prin introducerea obligativitatii de participare la anumite cursuri organiazte de INM pentru cei ce doresc sa se īnscrie la astfel de examene;

transparenta organizarii seminariilor, prin invitarea periodica la seminarii a tuturor magistratilor;

elaborarea unei brosuri care sa cuprinda programul anual al seminariilor, cu descriere fiecarui seminar (durata seminarului, temele dezbaterilor, scopurile seminarului, grupul-tinta etc.) si transmiterea acesteia tuturor instantelor din tara, precum si formatorilor, īn vederea organizarii timpului.

8. Evaluarea conferintei

La īnchiderea conferintei s-a facut evaluarea acesteia prin īntrebari adresate participantilor īntr-o fisa de evaluare scrisa. Impresia generala asupra dezbaterilor a fost apreciata de toti participantii ca fiind una foarte buna. Īn ceea ce priveste durata conferintei, toti participanti au apreciat-o ca fiind adecvata, īn raport de tematica propusa.

Referitor la initiativa organizarii conferintei, participantii au apreciat, īn unanimitate, ca aceasta a fost utila.

Īn ceea ce priveste problematica abordata, īn raport cu tematica conferintei, toti participanti au apreciat ca aceasta a fost cuprinzatoare.

Problemele prezentate īn cadrul conferintei au fost apreciate ca fiind foarte interesante de sase participanti; restul de trei participanti au apreciat temele prezentate ca fiind doar interesante.

Impresia participantilor asupra moderatorilor a fost una foarte buna: ambii moderatori au primit calificativul "foarte bun" de la toti participantii.

Īn fisa de evaluare, participantii au avut posibilitatea de a face sugestii si propuneri, acestea fiind mentionate mai sus.

Lista participantilor si agenda seminarului se afla anexate prezentului raport.

Expert Mihaela Buligan