MANAGEMENTUL sI INGINERIAVALORII 1

EDITURA

Mihael Chircor

Remus Zăgan

Lucia Melnic

MANAGEMENTUL sI INGINERIAVALORII

EDITURA

Cuvânt înainte

Fie că este vorba despre analiza valorii sau despre ingineria valorii, metoda valorii reprezintă un instrument extreme de util si eficient de analiză a produselor, serviciilor si chiar a comportamentului uman. Metoda valorii poate fi considerată si o filozofie de viată, un "modus vivendi". Este greu până reusesti să faci primii pasi si începi să-i întelegi mecanismele, pentru că odată intrat în această lume fascinantă, cu greu te mai poti desprinde.

In România, insuficient cunoscută de unii, ignorată de cei mai multi, metoda a supravietuit totusi si asteptă vremuri mai bune

Metoda valorii permite optimizarea unor produse (noi sau existente) sau servicii, maximizând raportul utilitate per cost. Implicit, utilitatea prosdusului, serviciului analiza/proiectat creste iar costul scade. Numai că acest lucru se realizaeză printr-o abordare complet nouă, care are la bază analiza functională si analiza sistemică.

Iată de ce metoda este astăzi poate mai actuală decât oricând si cu certitudine că are viitor.

Lucrarea se adresează în egală măsură studentilor si specialistilor care doresc să se initieze în metoda valorii si este valoroasă măcar prin faptul că în aceast domeniu, cărtile românesti sunt relative rare.

Autorii doresc să multumească si pe această cale domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe Condurache si colectivului de la "Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi" Iasi pentru ajutorul, constant si consistent, acordat de-a lungul anilor.

Autorii

Cuprins

I. INTRODUCERE 7

I.1. Definirea conceptului 7

I.2 Domenii de aplicabilitate 14

I.3 Scurt istoric 14

I.4 Obiectivele Metodei valorii 15

I.5 Principiile de bază ale Metodei valorii 17

II. Cadrul notional cu care operează METODA

VALORII 20

II.1 Definitii 20

II.2 Formularea functiilor 24

II.3 Clasificarea functiilor 26

II.4 Reguli practice pentru stabilirea functiilor 27

II.5 Elaborarea nomenclatorului de functii 28

II.6 Ierarhizarea functiilor unui produs 30

II.7 Utilitatea functiilor produsului 38

II.8 Stabilirea ponderii functiilor 39

II.9 Dimensionarea tehnica a functiilor 42

II.10 Determinarea utilitătii functiilor 44

II.11 Elemente de cost 47

III. Dimensiunea economica a functiilor 51

III.2 Reguli practice de dimensionare economica 55

III.3 Formalizarea matematica a problemei dimensionarii

economice 56

IV. Analiza sistemica a functiilor 61

V. Etapele studiului de METODA VALORII 67

V.1 Generalitati 67

VI. RECONCEPEREA PRODUSELOR 78

VI.1.Metodele de lucru intuitive 79

VI.1.1 Brainstorming-ul (Metoda Osborn) 79

VI.1.2. Metoda Delphi 81

VI.2. Cercetarea morfologica 82

VI.3. Metoda Pareto ( A. B. C. ) 83

VI.4. Metode de lucru analitice 85

VI.5. Metoda listelor de verificare (Checklist) 86

VII. Evaluarea solutiilor 89

VII.1. Dimensiunea economica a noii solutii 90

VII.2. Faza prezentării rezultatelor studiului

(Tehnica prezentării) 92

VIII. Utilizarea cercetărilor operationale si a principiilor analizei valorii în vederea optimizării produselor 95

IX. Managementul valorii produsului în contextul general al managementului 100

IX.1. Conceptia pentru un cost obiectiv (CCO) 101

IX.2. Conceptia pentru un cost global (CCG) 102

X. STUDIU DE CAZ 105

XI. STUDIU DE CAZ PRIN METODA ANALIZEI SI INGINERIEI VALORII 127

XII. BIBLIOGRAFIE 135

I. INTRODUCERE

I.1. Definirea conceptului

Datorită schimbărilor rapide petrecute în plan tehnologic în ultimele decenii, valoarea se schimbă constant si nici un producător nu poate să fie multumit de realizările sale curente, deoarece acestea pot fi depăsite de proiecte mai bune. Pe de altă parte societatea modernă este sub semnul unei continui schimbări. Producătorul trebuie să analizeze în continuu proiectele sale prin prisma aspectelor functionale si a costurilor (consumului de materiale, energie si manoperă). Cu alte cuvinte el trebuie să realizeze o cercetare continuă asupra valorii. O bună valoare nu apare din întâmplare. Ea poate fi realizată în mod deliberat, printr-o actiune planificată în timpul etapelor de cercetare, proiectare fabricatie si marketing.

In vremurile de început oamenii au supravietuit folosindu-si forta fizică. Mai tîrziu ei au învătat să-si folosească si inteligenta. Cu timpul omenirea a progresat prin utilizarea unei combinatii dintre inteligentă si fortă fizică. In zilele noastre inteligenta este componenta dominantă, iar cei ce o folosesc mai eficient ating noi cote ale dezvoltării economice si sociale.

Bunăstarea unui popor este astăzi evaluată în functie de volumul si complexitatea productiei de bunuri materiale, global, sau raportate pe cap de locuitor. Acest criteriu de evaluare si ierarhizare al popoarelor este un lucru unanim acceptat si în acelasi timp discutabil.

Astăzi natiunile se întrec să producă mai mult, mai bine si cu costuri mai scăzute. De aceea competitia tehnică si tehnologica este din ce în ce mai acerbă. Zona cea mai fierbinte a acestei competitii este cea a costurilor. De fapt elementele esentiale ale competitiei dintre produse au în vedere în principal costul si imaginea. Nevoia de progres stiintific si tehnic este din ce mai acută. In aceste conditii efortul de perfectionare continuă a produselor, căutarea optimului tehnico- economic al fiecărui produs este un proces continuu.

Pe de altă parte, urmare a acestui progres tehnic oamenii din tările dezvoltate din punct de vedere tehnic si tehnologic trăiesc din ce în ce mai bine, reusesc să-si satisfăcă în măsură din ce în ce mai mare nevoile si dorintele.

In acest context nevoia de instrumente de modernizare a produselor, de optimizare a acestora, este considerabilă. Unul dintre aceste instrumente este si metoda valorii, care se aplică în practică sub diferite forme:

Cele mai mari beneficii de pe urma aplicării MV se obtin prin aplicarea acestuia în faza de proiectare.

In afara efectelor economice imediate MV pune în evidentă si unele carente în sistemul de organizare al întreprinderii, care generează pierderi în diferite faze ale procesului de productie.

Alte obiective ale MV sunt:

Cadrul notional în MV este stabilit prin STAS 11272/1-1979. In afară de acesta si de standardele străine în domeniu (norma franceză NF X50-150, normele Society of American Nalue Engineering SAVE, etc.), considerăm importante si anumite notiuni definite în ISO 9000.

ISO 9000 defineste următoarele notiuni:

Necesitate - nevoie sau dorintă resimtită de către un utilizator.

Cerintă - nevoie sau asteptare care este declarată, n general implicită sau obligatorie.

Satisfactie a clientului - perceptie a clientului despre măsura în care cerintele sale au fost îndeplinite.

Management - activităti coordinate pentru a orienta si controla o organizatie.

Sistem de management - sitem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se îndeplinesc acele obiective.

Organizatie - grup de persoane si facilităti cu un ansamblu de responsabilităti, autorităti si relatii determinate.

Eficientă - relatie între rezultatul obtinut si resursele utilizate.

Structură organizatorică - ansamblu de responsabilităti, autorităti si relatii dintre persoane.

Infrastructură - sistem de faciltăti, echipamente si servicii necesare pentru functionarea unei organizatii.

Mediu de lucru - ansambli de conditii în care se desfăsoară activitatea.

Proces - ansamblu de activităti corelate sau în interactiune care transformă intrările în iesiri.

Produs - rezultatul unui proces.

Proiect - process unic care constă dintr-un ansamblu de activităti coordinate si controlate, cu data de început si de finalizare, întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerintelor specifice si care include constrângeri referitoare la timp, costuri si resurse.

Procedură - mod specific de desfăsurare a unei actrivităti sau a unui proces.

Caracteristică - trăsătură distinctive.

Informatie - date semnificative.

Document - informatie împreună cu mediul său suport.

Încercare - determinare a uneia sau a mai multor caracteristici în conformitate cu o procedură.

Analiză - activitate de determinare a potrivirii, adecvantei si eficientei în ceea ce priveste îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Client - organizatie sau persoană care primeste un produs.

Prin proces (procedeu) întelegem un ansamblu de mijloace si de activităti coerente care transformă elementele de intrare în elemente de iesire.

PROCES

  Intrări Iesiri

Orice activitate umană constientă este realizată printr-un proces.

Fiecare proces are elemente de intrare sub forma unor fluxuri de materiale, utilaje, scule, dispozitive, resurse umane, energie, know-how.

Iesirile din sistem pot fi produse, servicii, programe de calcul, etc.

Procesul este o activitate de-a lungul căreia elementele de intrare suferă transformări si li se adaugă valoare.

Standardul francez NF X50-150, defineste următoarele notiuni:

Constrângere (NF X50-150) - limitarea în libertatea de alegere a proiectantului / realizatorului unui produs.

Constrângerile apar datorită:

- unor conditii impuse produsului;

- lipsei unor mijloace;

- cerintelor pietei;

- necesitătii respectării unor norme;

- impunerii unei solutii de principiu.

Constrângerile evoluează în timp si nu depend de loc. Constrângerile inutile trebuiesc identificate si înlăturate. Intr-un produs constrângerile se regăsesc sub formă de "functii de constrângere".

Criteriu de apreciere (NF X50-150) -character retinut pentru a aprecia modul în care o functie este îndeplinită sau o constrângere este respectată.

Pentru o aceeasi functie por exista criterii diferite de apreciere. In măsura în care este posbil orice criteriu de apreciere trebuie asociat unei scări care să permită evaluarea nivelului.

Produs (NF X50-150) - Ceea este sau va fi furnizat unui utilizator pentru a răspunde necesitătilor sale.

Printre cele mai importante notiuni cu care se operează în cadrul MV enumerăm:

n_i =

n₁=3

n₂=4

n₃=1

n₄=5

n₅=2

=15

da = 0

Incadrarea functiilor în functii supradimensionate sau bine dimensionate din punct de vedere economic se poate realiza pentru fiecare gen de resursa în parte.

O functie poate sa fie bine dimensionata în ceea ce priveste o anumita resursa, dar supradimensionata în privinta altor resurse.

Analiza se poate limita la o singura resursa.

Conceperea si reconceperea produselor

In fig. 4.2 am prezentat în cordonate k_jOp_j pozitia functiilor în raport cu dreapta de regresie, care le împarte în doua categorii:

supradimensionate din punct de vedere economic (deasupra dreptei de regresie);

bine dimensionate din punct de vedere economic (sub drepta de regresie).

Principiul maximizarii raportului dintre utilitate si cost sugereaza cinci posibilitati de îmbunatatire:

Se ordoneaza functiile în ordine descrescatoare a supradimensionarii economice.

Se ordoneaza reperele sau operatiile care determina aceste functii în ordine descrescatoare a costului cu care participa la realizarea lor.

Se abordeaza în studiul de reconcepere a reperelor/operatiilor în ordine descrescatoare a costurilor.

In felul acesta se obtine maximum de efect, spre deosebire de o abordare haotica.