MANAGEMENTUL sI INGINERIAVALORII 2

V. Etapele studiului de MV

Restrictiile se pot referi, de exemplu, la:

Nivelul de detaliere în aplicarea analizei valorii se stabileste în functie de complexiatea produsului, marimea seriei de fabricatie si de obiectivele urmarite.

- cadre specializate in analiza valorii;

- specialisti din sectia sau atelierul de fabricatie a produsului;

- specialisti în aprovizionare;

- specialisti în desfacere sau prestari servicii;

- specialisti în controlul calitatii produselor;

- designer;

- matematicieni si specialisti în tehnnica de calcul;

- informaticieni;

- specialisti în marketing.

2. Membrii colectivului trebuie sa fie specialisti din compartimentele si sectiile unitatii care pot influenta asupra conceptiei, fabricatiei, costurilor si desfacerii produsului. In colectivul de lucru este necesar sa existe întotdeauna proiectantul produsului studiat si cel putin un cadru specializat în analiza valorii, care cunoaste metodologia de lucru aplicata la produse.

3. Conducătorul colectivului de lucru este de drept responsabilul temei de cercetare sau seful de proiect al produsului; el poarta intreaga raspundere pentru aplicarea metodei analizei valorii si calitatea rezultatelor obtinute.

Faza 3 PREGATIREA METODOLOGICĂ

Pregatirea metodologica in vederea aplicarii analizei valorii poate fi efectuata înaintea începerii lucrarilor, pentru toate etapele si fazele de realizarea sau pe parcursul realizarii acestora pentru fiecare etapa si faza în parte.

Pregatirea metodologica pentru toti membrii colectivului de lucru se asigura de catre conducătorul colectivului.

In cadrul pregatirii metodologice trebuie subliniate în mod corespunzator continutul, scopul, posibilitatile analizei valorii pentru realizarea functiilor necesare ale produsului studiat la un cost minim si in conditiile asigurarii calitatii, fiabilitatii, performantelor si livrarii acestuia. In activitatea colectivului este necesar sa se promoveze principiul muncii in echipa, sa se stimuleze creativitatea participantilor si sa se înlăture tendintele de rutină în abordarea problemelor.

Faza 4 STABILIREA PLANULUI DE LUCRU

1. Planul de lucru al colectivului se întocmeste potrivit etapelor si fazelor studiului de MV.

2. Pentru fiecare etapă si fază se definesc sarcinile, termenele si responsabilitătile. De asemenea pot fi precizate si mijloacele materiale si financiare, precum si colaborările necesare realizării fiecărei etape sau faze.

Faza 5 APROBAREA PLANULUI DE LUCRU

Planul de lucru al colectivului se aprobă de către conducerea unitătii.

Realizarea prevederilor planului de lucru se controlează de către un cadru de conducere desemnat în acest scop.

ETAPA II ANALIZA NECESITATII SOCIALE

Faza 1 CULEGEREA INFORMATIILOR

1. Această fază cuprinde:

- stabilirea necesarului de informatii;

- identificarea surselor de informatii;

- culegerea si prelucrarea informatiilor în vederea utilizării lor.

3.Compararea functiilor, a dimensiunilor lor tehnice si a costurilor functiilor produsului existent cu cele ale unor produse similare cu performante de vârf realizate în tară si în străinatate.

Faza 4 STABILIREA DIRECTIILOR DE CERCETARE

1. In această fază se efectuează:

Faza 1 ELABORAREA PROPUNERILOR DE REALIZARE A PRODUSULUI NOU SAU SUPUS MODERNIZARII

Pentru fiecare solutie se determină dimensiunile tehnice si economice ale functiilor si se execută toate fazele etapei a III-a.

Se verifică dacă solutiile se încadrează în restrictiile stabilite prin temă.

Solutiile propuse se compară între ele sub aspectul valorii de întrebuintare si al costurilor si se alege solutia optimă pe baza criteriului maximizării raportului dintre valoarea de întrebuintare si costul de productie.

ETAPA V APROBAREA SOLUTIEI OPTIME

Colectivul de lucru prezintă concluziile sale asupra solutiilor propuse. Se avizează si se aprobă solutia optimă, atât din punct de vedere al valorii de întrebuintare, cât si al costului produsului.

Lucrarea se avizează conform dispozitiilor legale în vigoare pentru studiile si proiectele de produse noi sau modernizate.

Se recomandă ca în componenta colectivului de avizare să existe cel putin o persoană specializată în analiza valorii.

Conducerea unitătii urmăreste respectarea termenului de realizare prevăzut.

Bilantul si prezentarea solutiilor alese

Bilantul si prezentarea solutiilor alese reprezinta a sasea etapa a procesului de MV. Animatorul grupului prezinta celui de ia decizii, sub forma unui bilant, propunerile selectionate în timpul fazei precedente. Concluziile bilantului se vor concretiza printr-o propunere pe care grupul de lucru o face si în care se vor prezenta punctele forte ale solutiei alese.

Ůrmeaza examinarea recomandarilor avansate si decizia serviciilor implicate. Recomandarile vor fi eventual corectate si se vor prezenta desenele cu solutia pentru produsul studiat si calculele tehnico-economice.

In final se întocmeste proiectul, se aproba graficul de implementare a propunerilor si se transmite serviciilor operationale.

Prin analiza sistemică si functională MV defineste practic directiile de cercetare pentru perfectionarea produsului studiat, moment în care începe actul creativ. Pentru aceasta trebuie să facem apel la metodele de creativitate consacrate. Procesul de proiectare sau reproiectare al unui produs este un proces de creatie tehnică.

In timpul acestei faze se caută răspunsul la întrebarea lui Larry Miles, "Ce altceva va face produsul ?". Această fază mai este cunoascută si ca o fază a speculatiilor. Fazele de informare se încheie cu elaborarea diagramei FAST si cu analiza sistemică a functiilor. Prin faza de creativitate căutăm cele mai bune solutii pentru materializarea functiilor identificate, din punct de vedere al unui criteriu sau al unui set de criterii. Multe dintre lucrurile pe care le folosim în viată cotidiană au fost catalogate cândva ca fiind imposibil de realizat. Si iată că acum ele au pătruns în cotidian. Si aceasta a devenit posibil pentru că cineva a vrut să depăsească barierele momentului.

Exista numeroase metode prin care se pot genera idei. Fiecare dintre ele poate fi folosită cu succes. MV nu impune o anumită metodă de creativitate. Totusi cea mai frecvent utilizată metodă este cea a brainstormingului. Regula de bază a metodei este să nu pronunti niciodată un cuvânt descurajator, nici măcar vis a vis de tine. Prin aplicarea corectă a metodei se generează idei, se crează un flux de gândire. Analiza ideilor rezultate în urma aplicării brainstormingului se face în faza următoare. Pe parcursul derulării procesului nimeni nu trebuie să-si facă probleme dacă idea este fezabilă sau nu, dacă va fi acceptată sau nu. Este de preferat ca prin aplicarea metodei să generăm un numar cât mai mare de idei pentru fiecare dintre functiile problemă. Declaratiile negative, mimica facilă sau orice altă actiune critică distrug o sesiune de creativitate.

După încheierea sesiunii de brainstorming echipa va examina ideile în sensul că ele pot fi combinate

Sarcina de descoperire, identificare si alegere a solutiilor optime este o operatie de conceptie, de proiectare. Toate metodele corespunzătoare, diferitele tehnici de stimulare a creativitătii, desi nu fac parte din MV propriu-zisă, sunt inseparabile de aceasta.

Grupurile pluridisciplinare de lucru sunt formate din economisti, tehnicieni si specialisti în inventică.

Orice proces de creatie tehnică are mai multe faze:

faza logică, de formulare a problemei, adunarea datelor, căutarea solutiilor;

faza intuitive = perspectivă, generalizare, eliberarea gândirii de solutiile anterioare, în care se conturează descoperirea;

faza critică = examinare a descoperirii, verificare, punere la punct;

Există mai multe principii ale inventicii:

Procesul de descoperire -inventie-inovatie se poate provoca si reproduce;

Procesul de descoperire -inventie-inovatie este acelasi pentru toate disciplinele;

Decoperirile, inventiile se nasc în subconstient; de aceea cercetătorul trebuie să se expună în mod voit unei multitudini de stimulente exterioare.

Metodele de conceptie se împart în două mari categorii:

Metode intuitive;

Metode analitice.

Metodele intuitive favorizează aparitia ideilor prin intermediul grupului pluridisciplinar. Există două modalităti mai importante de abordare:

Brainstorming-ul;

Sinectica.

Metoda Delphi are ca premise opiniile intuitive ale unor specialisti de înaltă calificare, care trebuiesc recoltate si prelucrate în mod sistematic, căutându-se eliminarea influentelor secundare.

Grupul de experti trebuie să cuprindă între 5 si 10 membri, specialisti cu înaltă calificare, cu posibilităti de a emite idei noi.

Ancheta se face în scris pe baza unor chestionare, în mai multe runde, păstrându-se anonimatul participantilor până la sfârsit, rezultatele fiind apoi prelucrate pentru obtinerea unei liste posibile.

In prima rundă chestionarul are o anumită particularitate prin faptul că prin el se initiază ancheta si el trebuie să cuprindă toate informatiile necesare.

In a doua rundă întrebările se prelucrează obtinându-se o mediană (valoare centrală) care este valoarea aflată la mijlocul tuturor valorilor indicate de experti. Chestionarele sunt însotite de opiniile rundelor precedente, statistici, grafice astfel încât participantii să fie ajutati să revizuiască primele rezultate.

In ultima etapă se face analiza evolutiilor de la un chestionar la altul si se pun în evidentă factorii principali.

Cu ocazia bilantului final se va pune în evidenăt eficacitatea utilizării MV sub forma unor curbe de tipul:

Cost

Solutie existenta

Solutie noua

Numar de produse

Fig. 7.1

Acest gen de analiza permite determinarea productiei minime de la care rezultatele MV se fac simtite.

Valoare

  Cost

 

Fig. 7.2

Graficul de mai sus releva eficienta activitatii grupului de MV.

VII.1. Dimensiunea economica a noii solutii

Metodologia de dimensionare economica a functiilor este generala si de aceea se poate aplica pentru orice solutie constructiva pornind de la zero.

Pentru economisirea efortului se poate folosi dimensiunea economica din varianta de referinta într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de gradul de modificare a solutiei.

Astfel, daca nu se modifica solutia initiala decât în parte, prin înlocuirea sau modificarea unor elemente de cost nu este necesara realizarea în detaliu a dimensionarii decât pentru elementele modificate, dupa cum urmeaza:

1. Daca se modifica un reper ( operatie ) , ceea ce conduce la o modificare a costului fata de varianta de referinta:

Functia F4-Rezistă la agenti chimici.

Această functie poate fi apreciată prin timpul în care produsul rezistă sub actiunea agentilor chimici.

Utilitatea acestei functii se apreciază prin relatia:

u₄= T/T_max.

unde,

T,T_max.= reprezintă timpul, respectiv timpul maxim în care frigiderul rezistă sub actiunea agentilor chimici, în mediul standard.

Se apreciază că: u₄=1.

Functia F5-Poarta informatii

Utilitatea acestei functii se apreciaza prin numărul de informatii înscrise pe aparat:

u₅= n/n_max.

unde,

n, n_max. reprezintă numărul de informatii, respectiv numărul maxim de informatii utile.

Se apreciază că utilitatea variantei concrete este: u₅=1.

Functia F6-Are aspect estetic.

Functia este subiectivă, utilitatea intrinsecă a acesteia poate fi apreciată prin note acordate de cei investigati variantei concrete de produs: u₆= N/N_max.

unde,

N=66 si reprezintă nota obtinută de variantă.

N_max. = 100si reprezintă nota maximă posibilă.

u₆= 66/100= 0.66

Functia F10-Asigura controlul si reglarea parametrilor

Această functie poate fi apreciată prin limitele prin care se poate regla temperatura de răcire pe care o poate atinge produsul. In cazul frigiderului analizat fiind t= -16 C.

Limitele admise de utilizatori sunt: t_min.= -5 C, t_max.=-18 C.

u₁₀=a t+b

u₁₀=-1/13 (-16)-5/13=11/13=>u₁₀=0.84

Functia F11- Asigura conditii ergonomice de lucru

Aceasta functie se poate aprecia prin capacitatea brută, care în cazul frigiderului analizat este: C=352 l.

Nr.

crt.

Suban-

Samblu

Cost mate-riale

Cost mano-pera

Cost total

Repartizarea pe functii in unitati banesti

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14

Motor

Carcasa

Placa cicuit

Rafturi

Balcoane de usa

Sertar

Comparti-

ment oua

Termostate

Cablu de alimentare

Total cost-cj

Pondere in cost-pj

Dimensionare economică-c_ij Tabelul 10.3

Dimensionare economică- Materiale Tabelul 10.4

Stabilirea importantei relative a functiilor- sondaj de opinie Tabelul 10.5

Dimensionarea economică a functiilor

Dimensionarea economică -pij -% Tabelul 10.6

Dimensionare economică -cij Tabelul 10.7.

Dimensionarea economică- Manopera Tabel 10.8

Analiza sistemică

1. Cazul în care se utilizează ponderea rezultată în urma sondajului statistic

j

qj

Uj

pj

q_j²

q_j p_j

bq_j

p_j-

b q_j

(p_j-

bq_j)²

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14

TOTAL

Nr.

Crt.

Suban-samblu

Cost

Repartizarea pe functii

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14

Motor

Carcasă

Placă

Rafturi

Balcoane de usa

Sertare

Comparti-ment ouă

Termostate

Cablu de alimentare

Total cost-c_jl

Pondere in cost- p_jl

b) sa se stabileasca daca functiile existente sunt dimensionate economic, indicând functiile ale caror costuri sunt prea ridicate comparative cu nivelul de importanta al acestora. În acest sens se va întocmi graficul costuri-nivel de importanta al functiilor.

c) care sunt functiile asupra carora se va orienta cu prioritate analiza în faza de conceptie. Motivati raspunsul.

Tabelul11.1

Calculul dimensionarii economice a functiilor se efectuează cu ajutorul formulei:

Cij = C_Ri x p_j

unde,

Cij = costul functiei «j» datorat reperului «i»

C_Ri = costul reperului «i»

p_j = ponderea functiei «j»

p_j = n_j/_j

1. Costul functiei pe nivel de importanta pentru fiecare reper este:

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Se determina costul functiilor de nivel de importanta mai mare ca 1.

Costul functiei de nivel n_i (pentru n_i >1)=(costul functiei de nivel 1)x(Nivelul n_i functiei)

Pentru reperul 1

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=10,00

Pentru reperul 2

Pentru functia

Pentru functia

Total=14

Pentru reperul 3

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=6

Pentru reperul 4

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=2

Pentru reperul 5

Pentru functia

Pentru functia

Total=2

Pentru reperul 6

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=1

Pentru reperul 7

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=0.5

Pentru reperul 8

Pentru functia

Pentru functia

Total=2.5

După ce am calculat influenta în costurile reperelor a fiecărei functii, vom calcula costurile functiilor:

C_FA = 7

C_FB = 18,611

C_FC = 3,7345

C_FD = 2,3625

C_FE = 6,29

b) Se utilizeaza formula dreptei (în cazul când se respecta principiul dupa care costurile functiilor sunt proportionale cu nivelul de importanta a lor în valoarea de întrebuintare)

y = costul

x = nivelul de importanta

- estimatorul abaterilor de la proportionalitate

Se calculeaza "a"

a=2,7358

Se calculeaza dreapta de regresie ce trece prin origine si care reprezinta o proportionalitate ideala între costuri si nivelul de importanta al functiei:

Punctele A, B, C, D, E apartin dreptei de regresie si au coordonatele (x_i, y_i)

x_i = nivelul de importantă al functiei «i»

yi = Costul functiei «j»

Fig.11.1. Graficul costul    functiei - nivel de importanta al functiei

A, B, C, D, E puncte reprezentate de costurile calculate în conditii de proportionalitate ideala.

A', B', C', D', E' puncte reprezentate de costurile (reale) repartizate pe functii, conform Tabelului 11.1.

c) Graficul sugereaza proiectantilor si tehnologilor, directiile de studiu privind ameliorarea solutiei constructive si tehnologiei de fabricatie a produsului astfel încât costurile realizarii functiilor B, C, E sa fie reduse.

XII. BIBLIOGRAFIE

1. Romeo-Mihai Ciobanu, Gheorghe Condurache, Dragos Paraschiv - Ingineria Valorii, Editura TEHNICA-INFO, Chisinău 2001.

2. Paul Petrescu, Teodor Gherasim - Elemente de analiza valorii, Editura Academiei, Bucuresti 1981
3. L.W. Crum - Ingineria valorii, Editura Tehnică, Bucuresti, 1976.
4. Gerard Delafollie, Analyse de la valeur, Hachette Technique, Paris 1991
5. STAS 11272/1-79
6. STAS 11272/2-79
7. Gheorghe Condurache - Managementul valorii produsului, Editura Gh. Asachi, Iasi, 1996
8. Doina Iordache, Bogdan Nicoară, Mioara Duca, Marian Costea, Dan Cristian Rucinschi, Stefania Ion - Analyse de la Valeur Analyse Fonctionnelle, MATRIX ROM, Bucuresti 1999.
9. Doina Iordache, Bogdan Nicoară - Analiza Valorii, PRINTECH, Bucuresti 2001.