MANAGEMENTUL sI INGINERIAVALORII 2

V. Etapele studiului de MV

Restrictiile se pot referi, de exemplu, la:

Nivelul de detaliere în aplicarea analizei valorii se stabileste în functie de complexiatea produsului, marimea seriei de fabricatie si de obiectivele urmarite.

- cadre specializate in analiza valorii;

- specialisti din sectia sau atelierul de fabricatie a produsului;

- specialisti în aprovizionare;

- specialisti în desfacere sau prestari servicii;

- specialisti în controlul calitatii produselor;

- designer;

- matematicieni si specialisti în tehnnica de calcul;

- informaticieni;

- specialisti în marketing.

2. Membrii colectivului trebuie sa fie specialisti din compartimentele si sectiile unitatii care pot influenta asupra conceptiei, fabricatiei, costurilor si desfacerii produsului. In colectivul de lucru este necesar sa existe întotdeauna proiectantul produsului studiat si cel putin un cadru specializat în analiza valorii, care cunoaste metodologia de lucru aplicata la produse.

3. Conducãtorul colectivului de lucru este de drept responsabilul temei de cercetare sau seful de proiect al produsului; el poarta intreaga raspundere pentru aplicarea metodei analizei valorii si calitatea rezultatelor obtinute.

Faza 3 PREGATIREA METODOLOGICĂ

Pregatirea metodologica in vederea aplicarii analizei valorii poate fi efectuata înaintea începerii lucrarilor, pentru toate etapele si fazele de realizarea sau pe parcursul realizarii acestora pentru fiecare etapa si faza în parte.

Pregatirea metodologica pentru toti membrii colectivului de lucru se asigura de catre conducãtorul colectivului.

In cadrul pregatirii metodologice trebuie subliniate în mod corespunzator continutul, scopul, posibilitatile analizei valorii pentru realizarea functiilor necesare ale produsului studiat la un cost minim si in conditiile asigurarii calitatii, fiabilitatii, performantelor si livrarii acestuia. In activitatea colectivului este necesar sa se promoveze principiul muncii in echipa, sa se stimuleze creativitatea participantilor si sa se înlãture tendintele de rutinã în abordarea problemelor.

Faza 4 STABILIREA PLANULUI DE LUCRU

1. Planul de lucru al colectivului se întocmeste potrivit etapelor si fazelor studiului de MV.

2. Pentru fiecare etapã si fazã se definesc sarcinile, termenele si responsabilitãtile. De asemenea pot fi precizate si mijloacele materiale si financiare, precum si colaborãrile necesare realizãrii fiecãrei etape sau faze.

Faza 5 APROBAREA PLANULUI DE LUCRU

Planul de lucru al colectivului se aprobã de cãtre conducerea unitãtii.

Realizarea prevederilor planului de lucru se controleazã de cãtre un cadru de conducere desemnat în acest scop.

ETAPA II ANALIZA NECESITATII SOCIALE

Faza 1 CULEGEREA INFORMATIILOR

1. Aceastã fazã cuprinde:

- stabilirea necesarului de informatii;

- identificarea surselor de informatii;

- culegerea si prelucrarea informatiilor în vederea utilizãrii lor.

3.Compararea functiilor, a dimensiunilor lor tehnice si a costurilor functiilor produsului existent cu cele ale unor produse similare cu performante de vârf realizate în tarã si în strãinatate.

Faza 4 STABILIREA DIRECTIILOR DE CERCETARE

1. In aceastã fazã se efectueazã:

Faza 1 ELABORAREA PROPUNERILOR DE REALIZARE A PRODUSULUI NOU SAU SUPUS MODERNIZARII

Pentru fiecare solutie se determinã dimensiunile tehnice si economice ale functiilor si se executã toate fazele etapei a III-a.

Se verificã dacã solutiile se încadreazã în restrictiile stabilite prin temã.

Solutiile propuse se comparã între ele sub aspectul valorii de întrebuintare si al costurilor si se alege solutia optimã pe baza criteriului maximizãrii raportului dintre valoarea de întrebuintare si costul de productie.

ETAPA V APROBAREA SOLUTIEI OPTIME

Colectivul de lucru prezintã concluziile sale asupra solutiilor propuse. Se avizeazã si se aprobã solutia optimã, atât din punct de vedere al valorii de întrebuintare, cât si al costului produsului.

Lucrarea se avizeazã conform dispozitiilor legale în vigoare pentru studiile si proiectele de produse noi sau modernizate.

Se recomandã ca în componenta colectivului de avizare sã existe cel putin o persoanã specializatã în analiza valorii.

Conducerea unitãtii urmãreste respectarea termenului de realizare prevãzut.

Bilantul si prezentarea solutiilor alese

Bilantul si prezentarea solutiilor alese reprezinta a sasea etapa a procesului de MV. Animatorul grupului prezinta celui de ia decizii, sub forma unui bilant, propunerile selectionate în timpul fazei precedente. Concluziile bilantului se vor concretiza printr-o propunere pe care grupul de lucru o face si în care se vor prezenta punctele forte ale solutiei alese.

Ùrmeaza examinarea recomandarilor avansate si decizia serviciilor implicate. Recomandarile vor fi eventual corectate si se vor prezenta desenele cu solutia pentru produsul studiat si calculele tehnico-economice.

In final se întocmeste proiectul, se aproba graficul de implementare a propunerilor si se transmite serviciilor operationale.

Prin analiza sistemicã si functionalã MV defineste practic directiile de cercetare pentru perfectionarea produsului studiat, moment în care începe actul creativ. Pentru aceasta trebuie sã facem apel la metodele de creativitate consacrate. Procesul de proiectare sau reproiectare al unui produs este un proces de creatie tehnicã.

In timpul acestei faze se cautã rãspunsul la întrebarea lui Larry Miles, "Ce altceva va face produsul ?". Aceastã fazã mai este cunoascutã si ca o fazã a speculatiilor. Fazele de informare se încheie cu elaborarea diagramei FAST si cu analiza sistemicã a functiilor. Prin faza de creativitate cãutãm cele mai bune solutii pentru materializarea functiilor identificate, din punct de vedere al unui criteriu sau al unui set de criterii. Multe dintre lucrurile pe care le folosim în viatã cotidianã au fost catalogate cândva ca fiind imposibil de realizat. Si iatã cã acum ele au pãtruns în cotidian. Si aceasta a devenit posibil pentru cã cineva a vrut sã depãseascã barierele momentului.

Exista numeroase metode prin care se pot genera idei. Fiecare dintre ele poate fi folositã cu succes. MV nu impune o anumitã metodã de creativitate. Totusi cea mai frecvent utilizatã metodã este cea a brainstormingului. Regula de bazã a metodei este sã nu pronunti niciodatã un cuvânt descurajator, nici mãcar vis a vis de tine. Prin aplicarea corectã a metodei se genereazã idei, se creazã un flux de gândire. Analiza ideilor rezultate în urma aplicãrii brainstormingului se face în faza urmãtoare. Pe parcursul derulãrii procesului nimeni nu trebuie sã-si facã probleme dacã idea este fezabilã sau nu, dacã va fi acceptatã sau nu. Este de preferat ca prin aplicarea metodei sã generãm un numar cât mai mare de idei pentru fiecare dintre functiile problemã. Declaratiile negative, mimica facilã sau orice altã actiune criticã distrug o sesiune de creativitate.

Dupã încheierea sesiunii de brainstorming echipa va examina ideile în sensul cã ele pot fi combinate

Sarcina de descoperire, identificare si alegere a solutiilor optime este o operatie de conceptie, de proiectare. Toate metodele corespunzãtoare, diferitele tehnici de stimulare a creativitãtii, desi nu fac parte din MV propriu-zisã, sunt inseparabile de aceasta.

Grupurile pluridisciplinare de lucru sunt formate din economisti, tehnicieni si specialisti în inventicã.

Orice proces de creatie tehnicã are mai multe faze:

faza logicã, de formulare a problemei, adunarea datelor, cãutarea solutiilor;

faza intuitive = perspectivã, generalizare, eliberarea gândirii de solutiile anterioare, în care se contureazã descoperirea;

faza criticã = examinare a descoperirii, verificare, punere la punct;

Existã mai multe principii ale inventicii:

Procesul de descoperire -inventie-inovatie se poate provoca si reproduce;

Procesul de descoperire -inventie-inovatie este acelasi pentru toate disciplinele;

Decoperirile, inventiile se nasc în subconstient; de aceea cercetãtorul trebuie sã se expunã în mod voit unei multitudini de stimulente exterioare.

Metodele de conceptie se împart în douã mari categorii:

Metode intuitive;

Metode analitice.

Metodele intuitive favorizeazã aparitia ideilor prin intermediul grupului pluridisciplinar. Existã douã modalitãti mai importante de abordare:

Brainstorming-ul;

Sinectica.

Metoda Delphi are ca premise opiniile intuitive ale unor specialisti de înaltã calificare, care trebuiesc recoltate si prelucrate în mod sistematic, cãutându-se eliminarea influentelor secundare.

Grupul de experti trebuie sã cuprindã între 5 si 10 membri, specialisti cu înaltã calificare, cu posibilitãti de a emite idei noi.

Ancheta se face în scris pe baza unor chestionare, în mai multe runde, pãstrându-se anonimatul participantilor pânã la sfârsit, rezultatele fiind apoi prelucrate pentru obtinerea unei liste posibile.

In prima rundã chestionarul are o anumitã particularitate prin faptul cã prin el se initiazã ancheta si el trebuie sã cuprindã toate informatiile necesare.

In a doua rundã întrebãrile se prelucreazã obtinându-se o medianã (valoare centralã) care este valoarea aflatã la mijlocul tuturor valorilor indicate de experti. Chestionarele sunt însotite de opiniile rundelor precedente, statistici, grafice astfel încât participantii sã fie ajutati sã revizuiascã primele rezultate.

In ultima etapã se face analiza evolutiilor de la un chestionar la altul si se pun în evidentã factorii principali.

Cu ocazia bilantului final se va pune în evidenãt eficacitatea utilizãrii MV sub forma unor curbe de tipul:

Cost

Solutie existenta

Solutie noua

Numar de produse

Fig. 7.1

Acest gen de analiza permite determinarea productiei minime de la care rezultatele MV se fac simtite.

Valoare

  Cost

 

Fig. 7.2

Graficul de mai sus releva eficienta activitatii grupului de MV.

VII.1. Dimensiunea economica a noii solutii

Metodologia de dimensionare economica a functiilor este generala si de aceea se poate aplica pentru orice solutie constructiva pornind de la zero.

Pentru economisirea efortului se poate folosi dimensiunea economica din varianta de referinta într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de gradul de modificare a solutiei.

Astfel, daca nu se modifica solutia initiala decât în parte, prin înlocuirea sau modificarea unor elemente de cost nu este necesara realizarea în detaliu a dimensionarii decât pentru elementele modificate, dupa cum urmeaza:

1. Daca se modifica un reper ( operatie ) , ceea ce conduce la o modificare a costului fata de varianta de referinta:

Functia F4-Rezistã la agenti chimici.

Aceastã functie poate fi apreciatã prin timpul în care produsul rezistã sub actiunea agentilor chimici.

Utilitatea acestei functii se apreciazã prin relatia:

u₄= T/T_max.

unde,

T,T_max.= reprezintã timpul, respectiv timpul maxim în care frigiderul rezistã sub actiunea agentilor chimici, în mediul standard.

Se apreciazã cã: u₄=1.

Functia F5-Poarta informatii

Utilitatea acestei functii se apreciaza prin numãrul de informatii înscrise pe aparat:

u₅= n/n_max.

unde,

n, n_max. reprezintã numãrul de informatii, respectiv numãrul maxim de informatii utile.

Se apreciazã cã utilitatea variantei concrete este: u₅=1.

Functia F6-Are aspect estetic.

Functia este subiectivã, utilitatea intrinsecã a acesteia poate fi apreciatã prin note acordate de cei investigati variantei concrete de produs: u₆= N/N_max.

unde,

N=66 si reprezintã nota obtinutã de variantã.

N_max. = 100si reprezintã nota maximã posibilã.

u₆= 66/100= 0.66

Functia F10-Asigura controlul si reglarea parametrilor

Aceastã functie poate fi apreciatã prin limitele prin care se poate regla temperatura de rãcire pe care o poate atinge produsul. In cazul frigiderului analizat fiind t= -16 C.

Limitele admise de utilizatori sunt: t_min.= -5 C, t_max.=-18 C.

u₁₀=a t+b

u₁₀=-1/13 (-16)-5/13=11/13=>u₁₀=0.84

Functia F11- Asigura conditii ergonomice de lucru

Aceasta functie se poate aprecia prin capacitatea brutã, care în cazul frigiderului analizat este: C=352 l.

Nr.

crt.

Suban-

Samblu

Cost mate-riale

Cost mano-pera

Cost total

Repartizarea pe functii in unitati banesti

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14

Motor

Carcasa

Placa cicuit

Rafturi

Balcoane de usa

Sertar

Comparti-

ment oua

Termostate

Cablu de alimentare

Total cost-cj

Pondere in cost-pj

Dimensionare economicã-c_ij Tabelul 10.3

Dimensionare economicã- Materiale Tabelul 10.4

Stabilirea importantei relative a functiilor- sondaj de opinie Tabelul 10.5

Dimensionarea economicã a functiilor

Dimensionarea economicã -pij -% Tabelul 10.6

Dimensionare economicã -cij Tabelul 10.7.

Dimensionarea economicã- Manopera Tabel 10.8

Analiza sistemicã

1. Cazul în care se utilizeazã ponderea rezultatã în urma sondajului statistic

j

qj

Uj

pj

q_j²

q_j p_j

bq_j

p_j-

b q_j

(p_j-

bq_j)²

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14

TOTAL

Nr.

Crt.

Suban-samblu

Cost

Repartizarea pe functii

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

F11

F12

F13

F14

Motor

Carcasã

Placã

Rafturi

Balcoane de usa

Sertare

Comparti-ment ouã

Termostate

Cablu de alimentare

Total cost-c_jl

Pondere in cost- p_jl

b) sa se stabileasca daca functiile existente sunt dimensionate economic, indicând functiile ale caror costuri sunt prea ridicate comparative cu nivelul de importanta al acestora. În acest sens se va întocmi graficul costuri-nivel de importanta al functiilor.

c) care sunt functiile asupra carora se va orienta cu prioritate analiza în faza de conceptie. Motivati raspunsul.

Tabelul11.1

Calculul dimensionarii economice a functiilor se efectueazã cu ajutorul formulei:

Cij = C_Ri x p_j

unde,

Cij = costul functiei «j» datorat reperului «i»

C_Ri = costul reperului «i»

p_j = ponderea functiei «j»

p_j = n_j/_j

1. Costul functiei pe nivel de importanta pentru fiecare reper este:

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Cost Reper

Se determina costul functiilor de nivel de importanta mai mare ca 1.

Costul functiei de nivel n_i (pentru n_i >1)=(costul functiei de nivel 1)x(Nivelul n_i functiei)

Pentru reperul 1

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=10,00

Pentru reperul 2

Pentru functia

Pentru functia

Total=14

Pentru reperul 3

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=6

Pentru reperul 4

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=2

Pentru reperul 5

Pentru functia

Pentru functia

Total=2

Pentru reperul 6

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=1

Pentru reperul 7

Pentru functia

Pentru functia

Pentru functia

Total=0.5

Pentru reperul 8

Pentru functia

Pentru functia

Total=2.5

Dupã ce am calculat influenta în costurile reperelor a fiecãrei functii, vom calcula costurile functiilor:

C_FA = 7

C_FB = 18,611

C_FC = 3,7345

C_FD = 2,3625

C_FE = 6,29

b) Se utilizeaza formula dreptei (în cazul când se respecta principiul dupa care costurile functiilor sunt proportionale cu nivelul de importanta a lor în valoarea de întrebuintare)

y = costul

x = nivelul de importanta

- estimatorul abaterilor de la proportionalitate

Se calculeaza "a"

a=2,7358

Se calculeaza dreapta de regresie ce trece prin origine si care reprezinta o proportionalitate ideala între costuri si nivelul de importanta al functiei:

Punctele A, B, C, D, E apartin dreptei de regresie si au coordonatele (x_i, y_i)

x_i = nivelul de importantã al functiei «i»

yi = Costul functiei «j»

Fig.11.1. Graficul costul    functiei - nivel de importanta al functiei

A, B, C, D, E puncte reprezentate de costurile calculate în conditii de proportionalitate ideala.

A', B', C', D', E' puncte reprezentate de costurile (reale) repartizate pe functii, conform Tabelului 11.1.

c) Graficul sugereaza proiectantilor si tehnologilor, directiile de studiu privind ameliorarea solutiei constructive si tehnologiei de fabricatie a produsului astfel încât costurile realizarii functiilor B, C, E sa fie reduse.

XII. BIBLIOGRAFIE

1. Romeo-Mihai Ciobanu, Gheorghe Condurache, Dragos Paraschiv - Ingineria Valorii, Editura TEHNICA-INFO, Chisinãu 2001.

2. Paul Petrescu, Teodor Gherasim - Elemente de analiza valorii, Editura Academiei, Bucuresti 1981
3. L.W. Crum - Ingineria valorii, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1976.
4. Gerard Delafollie, Analyse de la valeur, Hachette Technique, Paris 1991
5. STAS 11272/1-79
6. STAS 11272/2-79
7. Gheorghe Condurache - Managementul valorii produsului, Editura Gh. Asachi, Iasi, 1996
8. Doina Iordache, Bogdan Nicoarã, Mioara Duca, Marian Costea, Dan Cristian Rucinschi, Stefania Ion - Analyse de la Valeur Analyse Fonctionnelle, MATRIX ROM, Bucuresti 1999.
9. Doina Iordache, Bogdan Nicoarã - Analiza Valorii, PRINTECH, Bucuresti 2001.