a) ca urmare a neconcordantei în timp a valorii tranzactiei, între momentul încheierii contractului extern si momentul livrarii marfii;
b) ca urmare a impactului negativ al miscarii cursului de schimb asupra exportatorului si, respectiv importatorului;
c) ca urmare a posibilitatii ca importatorul sa nu-si îndeplineasca la termen obligatia de plata a pretului;
d) în contractele cu livrare imediata si integrala având ca obiect bunuri fungibile.
Dovedirea cantitatii efectiv livrate, de regula, se face prin:
Exportatorul este obligat sa ofere o bonificatie de pret daca în contract a fost inserata metoda de determinare a calitatii:
a) sound delivered;
b) tel quel;
c) vazut si placut;
d) rye terms.
5. Un termen de livrare în varianta determinabila îmbraca una din formele:
6. Contractul de vânzare internationala de marfuri nu este caracterizat de :
7. Daca partile nu se înteleg în privinta ambalajului, marfa va fi livrata într-un:
8. Modalitatea de livrare se refera la:
a) alegerea modului de transport pentru marfa ce face obiectul contractului;
b) determinarea modalitatii de plata, a locului si termenului de plata, a monedei de plata si a garantiilor oferite de cumparator;
c) faptul ca livrarea de poate face global sau în transe;
d) alegerea ambalajului pentru livrarea marfii.
9. Contractul tip reprezinta :
a) un acord de principiu asupra majoritatii clauzelor contractuale, cu exceptia unora esentiale (de ex. pretul)
b) conditii prestabilite si destinate a fi inserate intr-un numar nedeterminat de contracte de acelasi tip
c) un model de contract standardizat care poate fi completat sau modificat si la care partile fac referinta
d) un acord de preferinta.
10. Oferta facultativa este :
a) propunerea facuta de exportator importatorului pentru încheierea unei tranzactii, cu indicarea unui termen de optiune;
b) manifestarea de vointa a firmei de comert exterior de a cumpara o marfa;
c) propunerea ferma facuta de exportator importatorului de a cumpara o marfa;
d) manifestarea de vointa a exportatorului de a încheia o tranzactie, acesta având latitudinea de a accepta sau refuza comanda.
11. Politetea, ca principiu de care trebuie sa se tina seama în redactarea scrisorilor comerciale, presupune :
a) furnizarea tuturor informatiilor necesare, o redactare corecta, un aspect placut, etc.;
b) transmiterea operativa a unui raspuns oricarei cereri de oferta, indiferent daca acesta este pozitiv sau negativ;
c) excluderea interpretarilor gresite si scurtarea timpului pentru încheierea unei tranzactii;
d) informarea permanenta a importatorului asupra produselor nou aparute în nomenclatorul de export al vânzatorului.
12. Compensarea este:
a) o forma de barter prin care o firma exportatoare livreaza produsele sale unui partener strain, fiind platit imediat in valuta;
b) o forma de barter prin care o firma exportatoare livreaza produsele sale unui partener strain, fiind platit în natura într-o perioada urmatoare;
c) o forma de compensatie la care participa mai mult de doi parteneri, compensarea livrarilor facându-se în lant
d) o forma a operatiunilor paralele în care firma care urmeaza sa exporte un anumit bun cumpara în prealabil de la partenerul sau o anumita marfa.
Obtinerea licentei de export cade în sarcina exportatorului conform INCOTERMS 2000, cu exceptia conditiei de livrare:
a) CIP;
b) DDU;
c) EXW;
d) DDP.
Data livrarii în expeditia internationala, se considera, din punct de vedere al bancii, data:
a) înscrisa în contractul de transport intern;
b) de înregistrare a declaratiei vamale de export;
c) de înregistrare a documentului la banca;
d) licentei de export.
Scrisoarea de trasura model CMR pentru transportul rutier, este întocmita de:
a) exportator si caraus;
b) caraus si importator;
c) vama, exportator si caraus;
d) caraus.
Scrisoarea de trasura rutiera:
a) poate fi andosata în toate cazurile;
b) nu poate fi andosata în nici un caz;
c) poate fi andosata numai în anumite cazuri;
d) reprezinta un drept de proprietate asupra marfii.
La efectuarea unui export în conditia de livrare FAS Constanta, conform INCOTERMS 2000, vamuirea marfii în România se va putea face de catre:
a) transportator;
b) un comisionar în vama, pentru importatorul strain;
c) un comisionar în vama, pentru exportatorul român;
d) importator.
Certificatul de circulatie a marfurilor tip EUR1 este eliberat de organul vamal si vizat de:
a) vama exportatorului;
b) camera de Comert;
c) vama importatorului;
d) transportator.
Documentul care mijloceste transferul de proprietate de la exportator la importator este:
a) acreditivul documentar;
b) factura externa;
c) polita de asigurare;
d) carnetul TIR.
Pentru încasarea contravalorii marfii în cazul unui export efectuat în conditia de livrare CIF Pireu, conform INCOTERMS 2000, cu plata prin L/C, în cadrul setului de documente prezentat de exportator la banca:
a) este obligatorie includerea politei de asigurare;
b) nu este necesara includerea politei de asigurare;
c) sunt incluse numai politele de asigurare neandosate în favoarea importatorului;
d) sunt incluse numai politele de asigurare pe numele transportatorului.
Clauza "netto" înseamna ca:
a) vânzatorul nu pretinde nimic pentru ambalaj, costul acestuia fiind inclus în pretul marfii;
b) vânzatorul pretinde costul ambalajului separat de pretul marfii;
c) ambalajul urmeaza sa fie returnat vânzatorului;
d) vânzatorul decide sa ceara sau nu plata ambalajului.
În cazul conditiei de livrare "CFR port de destinatie numit", asigurarea marfii este facuta de:
a) importator, pe numele sau;
b) exportator, pe numele sau;
c) exportator, pe numele importatorului;
d) importator, pe numele exportatorului.
Conditia de livrare se refera la:
a) momentul si locul trecerii proprietatii asupra marfii, de la exportator la importator;
b) mijlocul de transport utilizat;
c) momentul si locul trecerii riscurilor privind marfa, de la exportator la importator;
d) plata despagubirilor pentru pierderea marfii.
Tipul sau dimensiunea uzuala reprezinta:
a) indicarea detaliata a mai multor caracteristici ale marfii;
b) o parte reprezentativa a marfii cu care produsele livrate trebuie sa fie conforme;
c) o notiune abstracta de care trebuie sa se apropie calitatea marfii;
d) o clauza din contract.
În clauza "netto plus ambalajul" vânzatorul:
a) nu pretinde nimic pentru ambalaj;
b) calculeaza separat costul ambalajului;
c) reporteaza ambalajul la pretul unitar al marfii;
d) solicita returnarea ambalajului.
În cazul unui export efectuat în conditia de livrare CIF Istambul, conform INCOTERMS 2000, riscurile privind marfa trec de la exportator la importator:
a) la încarcarea marfii pe nava, în portul Constanta;
b) odata cu trecerea cheltuielilor;
c) la descarcarea marfii de pe nava, la Istambul;
d) la data când marfa ajunge în portul Constanta.
Carnetul TIR are rolul:
a) unui document de transport;
b) unei garantii vamale;
c) unui document de asigurare;
d) unui document de proprietate asupra marfii.
Cine suporta cheltuielile de descarcare a marfii în cazul conditiei de livrare DDU Frankfurt, la un export din România ?
a) cumparatorul;
b) vânzatorul;
c) cumparatorul sau vânzatorul, conform prevederilor contractului de export;
d) transportatorul.
Vânzatorul nu îsi asuma riscurile legate de livrarea marfii în cazul conditiei de livrare:
a) DDP;
b) DAF;
c) CIP;
d) DES.
Importati din Kuweit. Marfa calatoreste cu avionul pâna la Bucuresti si apoi cu camionul pâna la Brasov. Dumneavoastra suportati asigurarea marfii pe parcurs extern, transportul de la Bucuresti la Brasov, precum si formalitatile vamale de import. Ce conditie de livrare folositi?
a) CIP Brasov;
b) CPT Brasov;
c) DDP Bucuresti;
d) CPT Bucuresti.
Vindeti marfa în Austria. Expediati marfa cu trenul, fara a suporta cheltuielile de transport si asigurare. Ce conditie de livrare folositi ?
a) FCA;
b) CPT;
c) FOB;
d) CFR.
Care dintre urmatoarele conditii de livrare se pot aplica numai transportului maritim si fluvial?
a) CPT;
b) EXW;
c) CIP;
d) CFR.
Transferarea riscurilor în portul de destinatie, pe puntea superioara a vasului are loc în cazul conditiei de livrare:
a) FAS;
b) DES;
c) FOB;
d) DEQ.
În cazul conditiei de livrare CFR Constanta:
a) asigurarea marfii este facuta de catre exportator pe numele sau;
b) asigurarea este facuta de exportator pe numele importatorului;
c) asigurarea este facuta de importator pe numele sau;
d) asigurarea este facuta de importator pe numele exportatorului.
În conditia de livrare FOB:
a) cheltuielile si riscurile trec de la exportator la importator în portul de expeditie la bordul navei;
b) cheltuielile si riscurile trec de la exportator la importator în portul de expeditie lânga vas;
c) cheltuielile trec în portul de încarcare iar riscurile la destinatie la bordul navei;
d) cheltuielile si riscurile trec de la exportator la importator la destinatie lânga nava.
Factura consulara reprezinta:
a) un înscris întocmit de exportator prin care se arata conditiile în care are loc vânzarea;
b) un document solicitat de importator pentru a-I servi la formalitati prealabile importului;
c) document solicitat de organele vamale pentru a întâri originea unor produse;
d) un document cerut la import pentru a determina structura preturilor pe piata tarii de origine.
Dovada cantitatii efectiv livrate se face prin:
a) factura;
b) lista de colisaj;
c) frahtul aerian;
d) cererea de tonaj.
Conosamentul nominativ se transmite prin:
a) simpla remitere;
b) cesiune;
c) andosare;
d) licentiere.
Firma specializata în efectuarea ansamblului operatiunilor necesare ca marfa sa ajunga la destinatar se numeste:
a) asigurator;
b) transportator (caraus);
c) expeditor;
d) comisionar în vama.
Într-o oferta, potrivit Conventiei de la Viena din 1980, este obligatorie precizarea urmatoarelor elemente:
a) calitatea, pretul si conditia de livrare;
b) cantitatea si pretul;
c) conditia si termenul de livrare;
d) calitatea si legea aplicabila.
Clauza vazut si placut înseamna ca:
a) importatorul accepta marfa asa cum este, cu sau fara vizionare;
b) importatorul nu va accepta marfa decât daca aceasta soseste la destinatie intacta, fara deteriorari calitative;
c) importatorul accepta marfa chiar daca aceasta soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative;
d) importatorul accepta marfa fara sa fie nevoie de o descriere tehnica, dupa vizionare.
În operatiunile iuctimate sau adresate, obligatia de contrapartida se realizeaza:
a) în natura, simultan cu operatiunea de export;
b) în natura, dupa o perioada de la realizarea operatiunii de export;
c) în marfa facturata separat, înainte de realizarea operatiunii de export;
d) în marfa facturata separat, dupa realizarea operatiunii de export.
Un termen de livrare în varianta determinabila îmbraca una din formele:
a) un anumit interval de timp;
b) un interval de timp dupa 19.04.2000;
c) o data fixa renegociabila;
d) 15 zile de la recoltare.
În cazul unui contract încheiat de o firma româneasca în conditia FOB Constanta:
a) importatorul român navloseste vasul si plateste asigurarea;
b) exportatorul român închiriaza vasul si plateste asigurarea;
c) importatorul strain închiriaza vasul si plateste asigurarea;
d) exportatorul român plateste transportul dar nu plateste asigurarea.
În cazul unei piete saturate, exportatorul poate câstiga un segment din aceasta piata livrând marfa în conditia:
a) EWX sau DDP;
b) DES sau DDU;
c) FOB sau CIF;
d) DEQ sau DDP.
Mentiunile obligatorii pe conosament sunt:
a) clauzele ce determina modalitatile în care se va efectua transportul;
b) modalitatile privind plata navlului;
c) numarul exemplareloe originale ale conosamentului;
d) modalitatile de plata a taxelor si cheltuielilor privind încarcarea si descarcarea marfurilor.
Retragerea unei oferte:
a) este interzisa;
b) este posibila în orice moment;
c) este posibila daca nu a parvenit celeilalte parti;
d) este posibila numai dupa expirarea termenului de valabilitate.
În ce conditii cererea de oferta poate deveni comanda?
a) când nu lasa nici o îndoiala asupra intentiei emitentului de a încheia contractul;
b) când se apreciaza ca oferta va fi urmata de tratative îndelungate;
c) când este redactata în forma pe care legea o impune contractului;
d) când importatorul are nevoie urgenta de marfa.
La o oferta "fara obligatie":
a) exportatorul nu este obligat sa livreze marfa în termenul stabilit;
b) vânzarea se considera perfecta numai dupa ce vânzatorul a acceptat comanda;
c) importatorul nu este obligat sa trimita raspuns negativ;
d) exportatorul se obliga sa pastreze marfa, în cadrul termenului de optiune.
Importatorul va accepta marfa, chiar daca aceasta soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative, în cazul în care contractul comercial international, este prevazuta clauza:
a) "marfa sanatoasa la descarcare" (sound delivery);
b) "comert cu secara";
c) tel quel;
d) "vazut si placut".
În cazul conditiei de livrare, CFR: port de destinatie
a) asigurarea marfii este facuta de exportator pe numele sau
b) asigurarea este facuta de exportator pe numele importatorului;
c) asigurarea este facuta de importator pe numele sau;
d) asigurarea este facuta de importator pe numele exportatorului.
În cazul unui contract extern încheiat de o firma româneasca în care se prevede conditia de livrare FOB Marsilia, portul de destinatie fiind Constanta:
a) exportatorul român navloseste vasul de transport si plateste asigurarea;
b) exportatorul strain navloseste vasul de transport si plateste asigurarea;
c) importatorul român navloseste vasul de transport si plateste asigurarea;
d) exportatorul strain navloseste vasul de transport si plateste asigurarea.
Într-un contract comercial international încheiat între firma Hellas din Lisabona si firma Pepsi din New York, în care s-a prevazut conditia de livrare DEQ New York:
a) firma Hellas plateste navlul, asigurarea pe parcurs extern pâna la New York si vamuirea la export si import;
b) firma Pepsi suporta risul de avariere din Lisabona si plateste navlul pâna la New York;
c) firma Hellas suporta navlul pâna în New York si încheie asigurarea pe numele firmei Pepsi;
d) firma Pepsi suporta riscul din New York si cheltuielile cu vamuirea la import.
În cazul contractului de transport aerian, daca expeditorul plateste taxele cunoscute anticipat pentru întreg parcursul transportului, forma de plata este:
a) charges prepaid;
b) charges collet;
c) cash on delivery;
d) delivery prepaid.
Firma Dacia din Pitesti încheie un contract comercial international cu firma Opel din Berlin, în vederea achizitionarii de motoare cu injectie. Marfa este predata unui caraus numut de Operl. Cheltuielile cu transportul auto pâna la destinatie si prima de asigurare vor fi suportate de firma Opel din Berlin. Riscul de pierdere sau de avariere a marfii va fi suportat de Dacia din momentul predarii marfii în custodia carausului. Deci conditia de livrare inserata în contract este:
a) CIF Pitesti;
b) CFR Pitesti;
c) CIP Pitesti;
d) CIP Berlin.
S-a semnat un contract între firma "X" din România si firma "X" din SUA pentru importul unor produse care vor sosi în tara pe cale maritima în conditia de livrare CIF Constanta, având:
pretul CIF Constanta - 1000
taxa vamala - 20 %;
comision vamal - 0,5%;
TVA 19%;
Cursul de schimb valutar - 1$ = 33.000 lei.
Pentru a obtine liberul de vama declarantul va trebui sa plateasca datoria vamala care este de:
a)
b)
c)
d)
S-a semnat un contract între firma "X" din România si firma "Y" din Anglia pentru importul unor produse cu camionul în conditii de livrare CIP Bucuresti, având urmatoarele date:
pretul CIP Bucuresti - 2000
taxa vamala - 10 %;
TVA 19%;
Cursul de schimb valutar - 1$ = 33.000 lei;
Facem precizarea ca marfa nu vine însotita de certificat EUR 1.
Pentru a obtine liberul de vama declarantul vamal va trebui sa plateasca datoria vamala care este de:
a)
b)
c)
d)
O firma româneasca importa materii prime din Rusia (plata în USD) în vederea fabricarii de produse care se exporta în Germania (plata în EURO). Firma este favorizata când:
a) leul se apreciaza în raport cu USD si se depreciaza în raport cu EURO;
b) leul se depreciaza în raport cu USD si se apreciaza în raport cu EURO;
c) leul se depreciaza în raport USD;
d) leul se apreciaza în raport cu EURO.
Conosamentul la ordin se transmite prin:
a) cesiune;
b) andosare;
c) locatiune;
d) concesiune.
Contractul prin care proprietarul unei nave pune la dispozitia unui navlositor-chirias nava împreuna cu tot echipajul si comandantul sau în schimbul unei sume determinate numita chirie, este:
a) voyage charter party;
b) time charter party;
c) bareboat charter;
d) bill of lading.
Factura proforma reprezinta un document:
a) cerut la import pentru a determina structura costurilor bunurilor importate;
b) solicitat de importator pentru îndeplinirea unor formalitati prealabile importului;
c) solicitat de organele vamale pentru atestarea originii produselor;
d) solicitat pentru calculul valorii vamale a bunurilor importate.
Dovedirea cantitatii efectiv livrate, de regula, se face prin:
a) documentul de transport;
b) lista de colisaj (packing list);
c) factura externa;
d) certificatul de calitate.
Certificatul de origine, la exportul unei marfi în Siria, este eliberat si vizat de:
a) organul vamal;
b) Camera de Comert;
c) Ministerul de Externe;
d) Ministerul Economiei si Comertului.
În cazul clauzei pretului escaladat, daca preturile la factorii de productie cresc semnificativ:
a) pretul platit este mai mic decât pretul contractual;
b) pretul platit este egal cu pretul contractual;
c) pretul platit este mai mare decât pretul contractual;
d) pretul platit este determinabil.
Factura consulara reprezinta un document:
a) cerut la import pentru a determina structura costurilor bunurilor importate;
b) solicitat de importator pentru îndeplinirea unor formalitati prealabile importului;
c) solicitat de organele vamale pentru atestarea originii produselor;
d) solicitat pentru calculul valorii vamale a bunurilor importate.
Mostra reprezinta:
a) indicarea detaliata a mai multor caracteristici tehnice ale marfii;
b) o parte reprezentativa a marfii cu care produsele livrate trebuie sa fie conforme;
c) o notiune abstracta de care trebuie sa se apropei calitatea marfii;
d) un element care permite individualizarea calitativa a unui produs dintr-o gama de produse similare.
Pentru marfurile care necesita o manipulare atenta se utilizeaza marcajul:
a) neutru;
b) special;
c) originar;
d) reflectorizant.
Clauza "tel quel" înseamna ca:
a) importatorul accepta marfa asa cum este, cu sau fara vizionare;
b) importatorul nu va accepta marfa decât daca aceasta soseste la destinatie intacta, fara degradari calitative;
c) importatorul accepta marfa chiar daca aceasta prezinta anumite degradari calitative, dar primeste în schimb bonificatie de pret;
d) pretul ambalajului este inclus în pretul marfii.
Alegerea locului de desfasurare si constituirea echipei de negociere fac parte din:
a) pregatirea negocierilor;
b) logistica negocierilor;
c) simularea negocierilor;
d) modelarea negocierilor.
Dintre documentele aferente pregatirii negocierii fac parte:
a) studiile macro si microeconomice;
b) programul de stabilire a obiectivelor proprii;
c) variantele de alegere a tehnicilor manageriale;
d) agenda de lucru.
Protonegocierea reprezinta:
a) o etapa pregatitoare pentru angajarea afacerii economice;
b) etapa desfasurarii tratativelor;
c) o activitate desfasurata în paralel cu alte etape ale negocierii;
d) o serie de activitati manageriale menite sa asigure aplicarea corecta a deciziei.
Traditia reprezinta:
a) un element care determina cultura unei organizatii;
b) o conditie pentru armonizarea valorilor întreprinderii cu cele ale angajatilor;
c) un element al strategiei de negociere;
d) o forma de stabilitate în afaceri.
Scopul primei etape în desfasurarea negocierilor consta în:
a) depistarea problemelor cele mai dificile de rezolvat;
b) dezbateri referitoare la conditiile comerciale;
c) dezbateri privind probleme de corelare si sinteza;
d) cunoasterea cât mai exacta a pozitiei prtenerului.
Mandatul de negociere stabileste:
a) perioada de reflexie pentru redefinirea pozitiei;
b) concesiile care se vor schimba pentru apropierea pozitiilor;
c) perioada de desfasurare si finalizare a negocierilor;
d) variantele de negociere.
Spatiul de negociere, reprezinta:
a) totalitatea intereselor uneia din parti;
b) manifestarea dorintei de cumparare a partenerului;
c) obiectivele pe care una din parti doreste sa le atinga;
d) exagerarea intereselor proprii.
În practica tratativelor, compromisul reprezinta:
a) renuntarea unilaterala la una sau mai multe din pozitiile sustinute pentru a obtine o întelegere;
b) acordarea de concesii reciproce pentru a realiza acordul de vointa;
c) activitatea desfasurata pentru a convinge cu privire la seriozitatea ofertei;
d) retragerea unei concesii facute anterior.
Una din motivatiile pregatirii temeinice a negociatorilor consta în:
a) mobilitatea specifica economiei de piata contemporane;
b) dificultatea promovarii exporturilor;
c) elaborarea strategiei de piata;
d) necesitatea respectarea eticii în afaceri.
Clauza care prevede posibilitatea ca o tara excedentara sa-si utilizeze soldul creditor prin operatiuni cu tari terte, este clauza:
a) marfa;
b) hardship;
c) switch;
d) de devize.
Productia la comerciala (lohn-ul) este o varianta a:
a) subproductiei de specializate;
b) subproductiei de capacitate;
c) subproductiei de reexport;
d) coproductiei.
Într-un switch financiar aller-retour care începe ci faza de retour:
a) se vând dolari clearing contra USD si se cumpara USD cu dolari clearing;
b) se vând dolari clearing contra USD si se cumpara dolari clearing cu USD;
c) se vând USD contra dolari clearing si se cumpara USD cu dolari clearing;
d) se vând USD contra dolari clearing si se cumpara dolari de clearing cu USD.
Într-o operatiune de reexport este indicat sa se utilizeze conditiile de livrare:
a) CIP atât în contractul de import, cât si în cel de export;
b) FCA atât la import cât si la export;
c) FOB la import si CIF la export;
d) CIP la import si FCA sau CIP la export.
În switch-ul retour:
a) se încaseaza si se plateste valuta convertibila;
b) se încaseaza si se plateste valuta clearing;
c) se încaseaza valuta clearing;
d) se încaseaza valuta convertibila.
Operatiunile de reexport mai sunt numite operatiuni de export invizibil deoarece:
a) reexportul presupune, de regula, vânzarea în lant a marfii fara prelucrare;
b) cumparatorul final nu cunoaste identitatea furnizorului initial al marfii;
c) operatiunile de reexport cunosc o larga aplicare în comertul cu servicii;
d) valoarea reexportului nu se înregistreaza în balanta de plati.
Alegeti afirmatia falsa:
a) în cazul achizitiilor legate, valoarea celor doua partizi de marfuri nu este egala;
b) importurile de completare intrate în componenta exportului dupa ce au fost supuse unor modificari, reprezinta o forma de reexport;
c) în cazul reexportului, în contractul de import se utilizeaza conditia de livrare CIF;
d) operatiunile inunctimate au ca scop crearea unei capacitati de plata importatorului, pentru achitarea avansului.
Într-un switch cu marfa retour în principiu, are loc o:
a) transformare de dolari convertibili în dolari de clearing si rezulta un disagio;
b) transformare de dolari convertibili în dolari de clearing si rezulta un agio;
c) transformare de dolari de clearing în dolari convertibili si rezulta un agio;
d) transformare de dolari de clearing în dolari convertibili si rezulta un disagio.
Acreditivul folosit în cazul exportului prin intermediari este:
a) acreditivul cu plata la diferenta;
b) acreditivul transferabil;
c) acreditivul revolving;
d) acreditivul cesionat.
Tehnica de plata utilizata pentru tranzactii de valoare mica sau în relatiile dintre firmele apartinând aceluiasi grup, plata efectiva facându-se prin virament, cec sau cambie este:
a) plata facturii;
b) plata la predarea marfii;
c) incasso documentar tip "documente contra plata";
d) ordin de plata.
Incasso-ul documentar reprezinta:
a) ordinul dat de exportator bancii sale de a încasa contravaloarea unei tranzactii;
b) angajamentul ferm luat de o banca de a onora cambiile trase asupra sa, daca sunt prezentate împreuna cu setul documentelor;
c) angajamentul ferm luat de o banca la ordinul clientului sau de a plati contra documente;
d) un ordin scris si neconditionat, dat de o persoana altei persoane, de a plati o suma unui beneficiar.
Documentele principale care trebuie prezentate bancii pentru efectuarea platii în cazul acreditivului documentar sunt:
a) factura documentului de transport, polita de asigurare;
b) certificatul de calitate, conosamentul, factura;
c) factura, polita de asigurare, certificatul de origine;
d) declaratia vamala, scrisoarea de trasura, factura consulara.
Creditul tehnic reprezinta:
a) o garantie într-un contract cu livrari în contrapartida;
b) o posibilitate de deblocare a unui acord de clearing;
c) un plafon în cadrul acordurilor de clearing;
d) o posibilitate de suplimentare a valorii acordului de clearing.
Acreditivul reciproc tip escrow se practica la:
a) importurile cu plata prin acceptare contra documente;
b) livrarile în contrapartida;
c) livrarile pe credit garantat prin trate;
d) exportul pe credit negarantat.
Riscul de neplata al debitorului nu este preluat de banca în cazul operatiunii de:
a) forfetqare;
b) leasing;
c) scontare;
d) franchising.
În cazul în care în acreditiv nu este precizat termenul de predare a documentelor la banca, acesta este considerat:
a) 48 ore de la data emiterii si expedierii documentului de transport;
b) 21 zile de la data emiterii si prezentarii documentului de transport;
c) 48 ore de la data emiterii si prezentarii documentului de transport;
d) 15 zile de la data emiterii si expedierii documentului de transport;
Cambia se utilizeaza întotdeauna în cazul:
a) incasso-ului de tip "documente contra plata";
b) incasso-ului de tip "documente contra acceptare";
c) acreditivului cu plata la vedere;
d) acreditivului transferabil.
Exportatorul acorda un credit cumparatorului când se foloseste acreditivul:
a) revolving;
b) cu clauza rosie;
c) cu plata diferita;
d) back to back.
Ordinul de deschidere a L/C este transmis de:
a) beneficiarul L/C bancii emitente a L/C;
b) ordonatorul L/C bancii beneficiare a L/C;
c) ordonatorul L/C bancii emitente a L/C;
d) beneficiarul L/C bancii beneficiare.
Daca banca exportatorului este banca notificatoare ea:
a) poate efectua plata documentelor, îm orice conditie;
b) nu poate efectua plata documentelor;
c) poate efectua plata, daca importatorul are deschis cont la o banca corespondenta;
d) poate efectua plata numai daca exportatorul are deschis cont la banca importatorului.
Garantia de buna executare (performance bond) la licitatiile de import:
a) este o suma platita de ofertanti pentru achizitionarea caietului de sarcini, în vederea participarii la licitatie;
b) asigura fermitatea ofertei, fiind retinuta daca firma participanta îsi retrage oferta înainte de expirarea termenului de valabilitate;
c) asigura îndeplinirea obligatiilor contractuale de catre furnizorul selectat în urma licitatiei;
d) acopera obligatia furnizorului de a restitui, în caz de neexecutare a contractului, suma platita în avans de catre cumparator.
La o licitatie de export, garantia baneasca depusa:
a) asigura fermitatea ofertei, fiind retinuta daca firma participanta îsi retrage oferta înainte de expirarea termenului de valabilitate;
b) asigura preluarea marfii si achitarea ei de catre cel caruia i s-a oferit lotul de marfa în urma licitarii;
c) acopera obligatia vânzatorului de a restitui, în caz de neexecutare a contractului, urma platita în avans de catre cumparator;
d) dau dreptul la reclamatii calitative ulterioare.
Valoarea garantiei de buna executare si functionare:
a) este stabilita ca pondere din valoarea marfii, garantând obligatia exportatorului de a livra marfa în conformitate cu conditiile stipulate în contract;
b) este destinata sa acopera riscul provenit din neîndeplinirea de catre furnizor a obligatiilor sale în perioada garantiei tehnice;
c) este, de regula de 10% din valoarea contactului, aplicându-se la exporturile complexe, construirea de obiective prin cooperare etc.;
d) este de 1-5% din valoarea ofertei, termenul de valabilitate putând curge pâna la semnarea contractului.
|
