Management operational
An universitar : 2007-2008
1. Care dintre urmatoarele nu este etapa în procesul proiectarii unui produs ?
a. generarea ideii
b. stabilirea salariilor managerilor
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminara
e. proiectarea finala
2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a.sarcinile de productie zilnice, cumulate
b.gabaritul pieselor
c.timpul in zile lucratoare
d.puterea instalata
e.momentele de intrare si iesire a produselor.
3. Benchmarkingul se refera la:
a. compararea performantelor întreprinderii cu cele ale firmelor concurente
b. calculul punctului critic
c. definirea variabilelor sistemului analizat
d. elaborarea ciclului de viata a unui produs
e. activitati de cercetare-dezvoltare
4. Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este:
a. evaluarea sanselor de succes ale proiectului
b. proiectarea finala
c. proiectarea si testarea preliminara
d. generarea ideii
e.calculul eficientei
5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un :
a. cost fix
b. cost variabil
c. cost mixt
d. neprevazut
e.cost de oportunitate
6. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri:
a. fixe
b. variabile
c. mixte
d.neprevazut
e.cost de oportunitate
7. O fabrica de jucarii a vândut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata.
Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20
Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete
vândute ne aflam punctul critic ?
a. 17.900 bucati
b. 18.500 bucati
c. 18.100 bucati
d. 18.300 bucati
e. 18.200 bucati
8. Care din urmatoarele cheltuieli se încadreaza în categoria costurilor fixe ?
a. hârtia folosita în productia de ziare
b. benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vândute
c. lemnul folosit în industria mobilei
d. chiria pentru cladirea fabricii
e. comisioanele platite agentilor de vânzari
9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul
trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON.
Care este cantitatea de palarii vândute corespunzatoare punctului critic ?
a. 15.000 bucati
b. 20.000 bucati
c. 10.000 bucati
d. 12.000 bucati
e. 18.000 bucati
10. În punctul critic, întreprinderea înregistreaza:
a. profit
b. pierdere
c. nici profit, nici pierdere
d.performente deosebite
e.faliment
11. Constructia prototipurilor se realizeaza în urmatoarea etapa a procesului de proiectare a
unui produs:
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
e.standardizarea proiectarii
12. În care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza
instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
e.standardizarea proiectarii
13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?
a. maturitatea
b. introducerea
c. productia
d. cresterea
e.declinul
14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a :
a. produsului si procesului de productie a acestuia
b. produsului si serviciilor aferente acestuia
c. produsului si reciclarea unor elemente
d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia
e. procesului de productie si ciclului de viata al produselor
15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:
a. o varietate însemnata de produse în volume mari
b. o varietate însemnata de produse în volume mici
c. o varietate redusa de produse în volume mici
d. o varietate redusa de produse în volume mari
e.produse standardizate
16. În cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa :
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de :
a. bunuri si servicii standardizate în volume mici
b. bunuri si servicii nestandardizate în volume mici
c. bunuri si servicii standardizate în volume mari
d. bunuri si servicii nestandardizate în volume mari
e.o varietate insemnata de produse in volum mic
18. În cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa:
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
19. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe :
a. prognoza ofertei viitoare
b. prognoza cererii viitoare
c. prognoza cererii trecute
d. comenzile clientilor
e. prognoza ofertei trecute
20. Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?
a. viteza de desfasurare a procesului
b. durata de procesare
c. volumul dese 939l1124j urilor
d. timpul de utilizare
e. productivitatea
21. Indicatorul de performanta a procesului denumit "timpul de utilizare a unei resurse" este
dat de raportul dintre:
a. durata de procesare si timpul de utilizare resursa
b. durata de procesare si timpul de disponibilitate a resursei
c. viteza de desfasurare a procesului si productivitatea
d. timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei
e. productivitate si timp de utilizare resursa
22. O resursa este utilizata mai eficient, cu cât valoarea indicatorului timp de utilizare este
mai apropiata de :
a. 0
b. 100
c. 0,5
d. 1000
e. 1
23. Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de :
a. media timpului de producere a unei unitati
b. timpul maxim necesar producerii unei unitati
c. timpul minim necesar producerii unei unitati
d. timpul de utilizare
e. timp de disponibilitate a resursei
24. Care din urmatoarele este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, în functie de
caracteristicile acestora ?
a. strategia de asamblare la comanda
b. strategia de inovare
c. strategia de imitatie
d. strategia de modernizare
e.strategia de privatizare
25. Care din urmatoarele nu este etapa în cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului
unei unitati ?
a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii
b. determinarea drumului critic
c. identificarea criteriilor de decizie
d. constructia modelului amplasarii
e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante
26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ?
a. competitia
b. resursele umane
c. pietele
d. orarul sedintelor decizionale
e. materiile prime
27. Care din urmatoarele este o metoda utilizata în analiza amplasarii unitatilor?
a. evaluarea factorilor calitativi
b. matricea Boston Consulting Group
c. metoda drumului critic
d. determinarea sezonalitatii
e.metoda
28. Care din urmatoarele nu este o ipoteza în metoda determinarii costurilor de transport
utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor ?
a. costul de transport reprezinta o suma a costurilor tuturor unitatilor transportate
b. costul de transport per unitate nu variaza în functie de numarul unitatilor transportate
c. cererea totala trebuie sa fie egala cu oferta finala
d. organizatiile sunt amplasate la distante egale
e. solutia problemei este minimizarea costului de transport
29. Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta în evaluarea
amplasamentului în functie de :
a. costul total al amplasamentului
b. factori calitativi
c. costurile de transport
d. relevanta factorilor calitativi
e. minimul costurilor de transport
30. În cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi,
cota fiecarui amplasament se determina ca :
a. suma cotelor factorilor relevanti
b. produsul cotelor factorilor relevanti
c. suma ponderata a cotelor factorilor relevanti
d. maximul cotelor factorilor relevanti
e. minimul cotelor factorilor relevanti
31. Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice
furnizoare:
R
Nr
S S L
K p p
z
e n
zb zf
a. numarul de reparatii
b. procentul admisibil de rebuturi
c. randamentul liniei furnizoare
d. randamentul liniei beneficiare
e. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare
32. Între gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia:
a. Ki-Ku = 1
b. Ki · Ku = 100
c. Ki / Ku = 100
d. Ki / Ku = 1
e. Ki + Ku = 1
33. Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia în care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b.15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei
34. Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia în care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c.50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.
35. Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia în care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c.50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.
36. În relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux
discontinuu
c
m c
i t
t t
K
unde m t - durata medie a unei operatii pe un loc de munca
c t reprezinta
a. durata operatiei i
b. tactul teoretic al liniei
c. durata medie a unei operatii
d. tactul liniei în flux continuu
e. durata normata a operatiei i
37. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:
a. monovalente în flux continuu
b.monovalente în flux discontinuu
c. polivalente în flux discontinuu
d. polivalente în flux continuu
e. bivalente
38. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de penalizari externe
d.ale angajarii de personal
e. cu analiza defectarilor
39. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b.datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
40. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a.ale controlului
b. generate de defecte interne
c.generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e.cu analiza costurilor defectarilor
41. Pentru întocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :
a. marimea lotului, toleranta, media
b.marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c. marimea esantionului, media, amplitudinea
d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e. media, marimea esantionului, dispersia
42. Controlul statistic consta în verificarea:
a. întregului lot
b. numai a produselor de export
c. numai a produselor defecte
d. numai a produselor acceptate
e.unui esantion
43. În cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate:
a. corespunde sau nu corespunde
b. sa fie nou pe piata
c. sa aiba o înaltime de 10 cm
d. sa fie usor de reparat
e. sa fie usor de masurat
44. Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara:
a. calitatea productiei
b. cantitatea productiei
c. costurile reduse de productie
d. respectarea termenelor de fabricatie
e.depasirea termenelor de fabricatie
45.Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a.sarcinile de productie zilnice, cumulate
b.gabaritele pieselor
c.timpul
d.puterea instalata
e.momentele de intrare si iesire a produselor.
46. În cazul programarii productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
d tf f z ,
În aceasta relatie "z" reprezinta:
a. o metoda de gestionare a stocurilor
b. o metoda de control a productiei
c. stocul de productie neterminata
d. intrarea în fabricatie
e. durata operatiei i
47. În cazul programarii productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
d tf f z ,
În aceasta relatie tf reprezinta:
a. termenele initiale
b. termenele operatiilor intermediare
c. termenele operatiilor celor mai lungi
d. termenele operatiilor celor mai scurte
e.termenele finale
48. În cazul programarii productiei individuale în raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
d tf f z ,
În aceasta relatie d reprezinta:
a.devansarile calendaristice
b. stocul interoperational
c. durata operatiilor intermediare
d. durata operatiilor finale
e.durata operatiilor initiale
49. Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul:
a. final
b. de receptie
c. de aprovizionare
d.intermediar (al operatiilor)
e. bucata cu bucata
50. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de
inegalizare a fluxului i k dat de relatia
c
m c
i
t
t t
K
. In aceasta relatie m t reprezinta:
a. durata unei operatii pe locul de munca i
b. tactul liniei i
c. durata de programare a operatiei i
d.durata medie a unei operatii pe locul de munca i
e. tactul specific fiecarui produs i
51. În cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare - G - riscul
beneficiarului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d.de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator
52. În cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare H - riscul
producatorului si G - riscul beneficiarului se stabilesc prin:
a. calculul profitului maxim
b.întelegere între producator si beneficiar
c. metoda factoriala
d. algoritmul Johnson
e. atribute
53. În cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format :
a. din primele 10 produse
b. din produsele executate în primul schimb
c. din toate produsele
d. numai din produsele de calitate corespunzatoare
e. aleatoriu
54.În cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se
verifica:
a.bucata cu bucata
b. numai produsele corespunzatoare
c. numai produsele defectre
d. primele 10 produse
e. produsele executate în primul schimb
55. Prin control integral se întelege controlul:
a. cu un risc al producatorului
b.bucata cu bucata
c. unui esantion
d. statistic
e.cu un risc al beneficiarului
56. Strategia de urmarire a cererii presupune:
a. adaptarea nivelului de productie la dispozitiile managementului
b. schimbarea nivelului de productie astfel ca acesta sa urmareasca cererea
c. schimbarea nivelului de productie astfel ca sa se maximizeze utilizarea capacitatii
existente
d. adaptarea nivelului de productie conform testului ABC
e. adaptarea nivelului de productie la tactul liniei de productie.
57. Planul de productie stabileste:
a. ce urmeaza sa se produca într-o perioada de timp determinata
b.ce s-a produs in ultimul trimestru
c. ce s-a produs înultima luna
d. ce s-a produs in ultimii 10 ani
e. ce s-a produs in anul trecut.
58. Ingineria simultana implica:
a. lucrul individual pentru a proiecta numai produsul
b. lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de productie
c.lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de
productie
d. lucrul in echipe multifunctionale pentru proiectarea cladirii fabricii
e. lucrul individual pentru proiectarea cladirii fabricii
59.Etapele timpurii ale ciclului de viata a produsului sunt:
a.introducerea si declinul
b.introducerea si maturitatea
c.maturitatea si cresterea
d.maturitatea si declinul
e.introducerea si cresterea.
60.Etapele târzii ale ciclului de viata al produsului sunt:
a.introducerea si declinul
b.introducerea si maturitatea
c.maturitatea si cresterea
d.maturitatea si declinul
e.introducerea si cresterea.
61.În relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare =
a c
a
"a" reprezinta numarul :
a. maxim al clientilor sositi într-o ora
b. mediu al clientilor sositi într-o ora
c. minim al clientilor sositi într-o ora
d. maxim al clientilor sositi într-o zi
e. minim al clientilor sositi într-o zi.
62.În relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare =
a c
a
"c" reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti într-o ora
b. mediu al clientilor serviti într-o ora
c. minim al clientilor serviti într-o ora
d. maxim al clientilor serviti într-o zi
e. minim al clientilor serviti într-o zi.
63.În relatia timpului mediu de asteptare a clientului=
) ( a c c
a
; "a" reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor sositi într-o ora
b. mediu al clientilor sositi într-o ora
c. minim al clientilor sositi într-o ora
d. maxim al clientilor sositi într-o zi
e. minim al clientilor sositi într-o zi
64. În relatia timpului mediu de asteptare a clientului=
) ( a c c
a
; "c" reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti într-o ora
b. mediu al clientilor serviti într-o ora
c. minim al clientilor serviti într-o ora
d. maxim al clientilor serviti într-o zi
e. minim al clientilor serviti într-o zi.
65.Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de
asteptare, stiind ca "a" este numarul mediu al clientilor sositi într-o ora iar "c"- numarul
mediu al clientilor serviti într-o ora:
a.
c
a
b.
c
c a
c.
c a
c a
d.
a c
a
e.
a c
a
66. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a.mare
b.nelimitata
c.data de marimea stocurilor de siguranta
d.data de calitatea utilajelor
e.mica.
67. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala
a stocurilor faptul ca:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimuleaza productivitatea
c.exista stocuri mari de produse finite
d.exista stocuri mari de siguranta
e. calitatea este mai redusa
68.Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:
a.numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b. lunar
c.în cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d.saptamânal si in cantitati foarte mari
e.trimestrial si in cantitati foarte mari
69.Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:
a.gestiunii conventionale a stocurilor
b.algoritmului Johnson
c.metodei JIT
d. testului ABC
e.ciclului de viata al produsului.
70. Strategia "împins din amonte" se aplica in cazul :
a.gestiunii conventionale a stocurilor
b.algoritmului Johnson
c.metodei JIT
d. testului ABC
e.ciclului de viata al produsului.
71.Sistemul de planificare MRP se bazeaza pe:
a.testul ABC
b.graficul standard
c.programul director de productie
d.graficul alternant al circulatiei pieselor
e.graficul îndeplinirii programului de productie dupa nomenclator.
72.În programul director de productie nu sunt precizate:
a. fiecare produs ce se executa
b.termenele de livrare
c.cantitatile ce trebuie livrate
d.stocurile de produse finite
e.decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor.
73. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:
a.testul ABC
b.sistemul MRP
c.graficul standard
d.programul director de productie
e.graficul alternant al circulatiei pieselor.
74. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:
a.testul ABC
b.graficul standard
c.programul director de productie
d.graficul alternant al circulatiei pieselor
e.sistemul JIT.
75. Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind:
a.graficele de productie si comenzile pentru cumparare
b.stocurile depozitate
c.comenzile de produse finale
d.decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor
e.specificatiile proiectelor
76.Reproductia:
a.stabileste stocurile de materiale necesare
b.permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi
c.consta in elaborarea de prognoze ale cererii
d.cuprinde actiuni de planificare a produsului
e.determina ciclul de viata al produsului.
77.În cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica:
a.toate produsele
b.numai produsele corespunzatoare
c.un esantion prelevat aleatoriu
d.numai produsele defecte
e.primele 10 produse executate.
78.Nivelul acceptat de calitate este dat de:
a.numarul total de defecte
b.numarul de produse corespunzatoare
c. numarul de produse din esantion
d.procentajul maxim de defecte
e.numarul de produse din lot.
79.Linia mijlocie a diagramei de control reprezinta:
a.nivelul superior al abaterilor de la medie
b. nivelul inferior al abaterilor de la medie
c.linia de avertizare superioara
d. linia de avertizare inferioara
e.media caracteristicii de calitate respective.
80.Tabelele de esantionare pot:
a.sa fie cu esantionare simpla, dubla sau multipla
b.sa se afle între linia de control superioara si cea inferioara
c.sa cuprinda valori în jurul liniei mijlocii
d.sa se încadreze peste linia de avertizare superioara
e. sa se încadreze peste linia de avertizare inferioara.
81.Criteriile operationale ale controlului calitatii vizeaza:
a.costurile de productie
b.proportia rebuturilor
c.costurile de livrare
d.costurile de mentenanta
e.criteriile financiare.
82.Criteriile financiare ale controlului calitatii vizeaza:
a.proportia rebuturilor
b.rata pierderilor
c.costurile de productie
d.procentajul de produse necorespunzatoare
e.operativitatea lucrarilor.
83.Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
84.Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
85. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
86. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
87. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile operatiunilor de verificare a materialelor
b.costurile rebuturilor
c.costul prevenirii noncalitatii
d.costurile de reparatii
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
88.Care din urmatoarele nu este etapa in evolutia ideii de calitate :
a.inspectia de calitate
b.controlul calitatii
c.managementul calitatii totale
d.conducerea compartimentului de calitate
e.asigurarea calitatii.
89.Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de:
a. prezentare
b.costuri reduse de productie
c.fiabilitate
d.utilitate
e.disponibilitate.
90.Asigurarea calitatii reprezinta:
a.inspectia calitatii
b.controlul calitatii
c.un sistem de management al calitatii
d.managementul calitatii totale
e.TQM.
91.Sistemul TQM nu angreneaza:
a.conducerea organizatiei
b.conducerea compartimentului de calitate
c.clientii
d.furnizorii
e.competitia.
92.Care din urmatoarele nu este un instrument de programare a productiei in liniile in flux
monovalente:
a.graficul de programare si urmarire a productiei zilnice
b.graficul îndeplinirii programului de productie dupa nomenclator
c.graficul aprovizionarii cu materiale
d.graficul alternant al circulatiei pieselor
e.graficul Gantt
93.Care din urmatorii nu sunt parametrii specifici de proiectare si functionare a liniilor de
productie in flux:
a.tactul liniei de productie
b.numarul locurilor de munca
c.lungimea medie a cozii de asteptare
d.numarul de lucratori
e.lungimea liniei de productie.
94.Standardele interne de performanta a întreprinderii sunt valori etalon fata de care se
compara rezultatele întreprinderii cu:
a.performantele concurentilor din tara
b.performantele anterioare ale organizatiei
c.practicile cele mai bune din ramura
d.cerintele pietei
e.performantele concurentilor din alte tari
95. Standardele externe de performanta a întreprinderii sunt valori etalon in raport cu care
nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu:
a.performantele concurentilor din tara
b.performantele anterioare ale organizatiei
c.practicile cele mai bune din ramura
d.cerintele pietei
e.performantele concurentilor din alte tari
96.Matricea lui Slack indica o relatie între performanta si:
a.eficienta
b.eficacitate
c.importanta operatiunii pentru client
d.productivitate
e.costurile pentru aprovizionare.
97.Matricea lui Slack indica o relatie între performanta si importanta operatiunii pentru
client.Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:
a.adecvat
b. nevoia de îmbunatatiri
c.eficienta
d.de luat masuri urgente
e.exces
98.Principalul obiectiv al schimbarii in salturi in vederea îmbunatatirii performantelor
întreprinderii îl constituie:
a.reducerea deficitului competitiv
b.reducerea costurilor fixe
c.cresterea performantelor competitiei
d.reducerea costurilor variabile
e. analiza pietei.
99.Criteriile de economie ce vizeaza performantele întreprinderii au in vedere:
a.maximizarea raportului intrari/iesiri
b. minimizarea raportului intrari/iesiri
c.îmbunatatirea performantelor concurentilor
d.minimizarea cheltuielilor pentru pentru materialele necesare productiei
e.raportul intrari/iesiri
100.Criteriile de eficienta ale performantei vizeaza :
a.suma dintre intrari si iesiri
b.diferenta dintre intrari si iesiri
c.raportul intrari/iesiri
d.produsul dintre intrari si iesiri
e.minimizarea raportului intrari/iesiri
101. Planificarea agregat se realizeaza de regula pe:
a.un trimestru
b. un an
c. o saptamâna
d. 3 ani
e. 5 ani
102.Care din urmatoarele nu este functie a unei organizatii:
a.functia operationala
b.functia de personal
c.functia financiar contabila
d functia prestatoare de servicii
e.functia comerciala
103.Care din urmatorii nu reprezinta indici sintetici ce caracterizeaza eficienta
managementului operational:
a.indicatorul folosirii capacitatii de productie
b.indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al fortei de munca
c.indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si
instalatiilor
d.ponderea cheltuielilor neeconomicoase in totalul costurilor de productie
e.indicele efectuarii testelor
104.Care din urmatoarele nu este principiu al managementului operational:
a.transparentei
b.balantelor
c.tehnologiilor
d.eficientei
e.perspectivei
105.Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta într-o reprezentare simpla a unui
sistem de productie:
a.intrarile
b.carta cetateanului
c.iesirile
d.elementul de comparatie între asteptari si rezultate
e.mecanismul de autoreglare
106.Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizeaza planificarea
pentru:
a.forta de munca
b.consumurile materiale
c.costuri
d .valorile organizatiei
e.desfacerea productiei
107.Care din urmatoarele nu este subsistem al sistemului de productie:
a.subsistemul de planificare
b.subsistemul de prelucrare
c subsistemul de acces
d.subsistemul de control
e.subsistemul informational
108. Strategia de inovatie este specifica pietelor:
a. in dezvoltare
b. în formare
c. mature
d. în declin
e. în care competitia nu se bazeaza pe pret
109.Care din urmatoarele atribute este specific serviciilor:
a.tangibilitate
b.automatizare facila
c.intangibilitate
d.parametrii de calitate strict masurabili
e.pot fi revândute
110. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi:
a. procesele de productie
b. calitatea produselor
c. strategii de marketing
d. stocurile
e. forta de munca
111. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia:
a. Q = h·N·F
b. Q = h·N·H
c. Q = h·N·N
d. Q = N·F
e. _ F N h Q
unde:
Q - rezultatul productiei
h - factor de proportionalitate
N - numarul personalului
F - mijloace fixe în functiune
H, N - exponenti ce indica elasticitatea lui Q în raport cu N si F
112. În cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei în care sunt
folositi factorii de productie, în care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este inelastic în
raport cu F si N:
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul N
unde:
Q - rezultatul productiei
N - numarul personalului
F - mijloace fixe în functiune
113. Functia Cobb-Douglas care considera influente progresului tehnic este data de relatia:
a. t e h Q
b. N h Q
c. F Q
d. t e F N h Q _
e. t e Q
unde:
Q - rezultatul productiei
h - factor de proportionalitate
N - numarul personalului
F - mijloace fixe în functiune
H, N - exponenti ce indica elasticitatea lui Q în raport cu N si F
t - ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnnic.
114. Informatiile utilizate în elaborarea prognozelor nu trebuie sa fie:
a. veridice
b. actuale
c. eronate
d. relevante
e. corecte
115.Care din urmatoarele atribute este specific bunurilor:
a.intangibilitate
b.parametrii de calitate dificil de masurat
c.automatizare dificila
d .tangibilitate
e.amplasamentul organizatiei are importanta pentru contactul cu clientul
116. Functiile de productie reprezinta forma matematica a relatiilor dintre:
a. sezonalitatea si ciclicitatea productiei
b. intrarile si iesirile sistemului de productie
c. maximele variabilelor prognozate ale sistemului de productie
d. mediile variabilelor prognozate
e. seriile de timp ale productiei
117. Cu cât orizontul de timp este mai mare, cu atât prognoza este mai:
a. precisa
b. imprecisa
c. corecta
d. usor de realizat
e. incorecta
118. În expresia functiei de productie Cobb-Douglas _ F N h Q , unde:
Q - rezultatul productiei
h - factor de proportionalitate
F - mijloace fixe în functiune
H, N - exponenti ce indica elasticitatea lui Q în raport cu N si F
N reprezinta numarul:
a. utilajelor
b. mijloacelor fixe
c. personalului
d. mijloacelor circulante
e. de ore lucrate
119. Elasticitatea functiei Cobb-Douglas _ F N h Q , în raport cu factorul F este data
de:
a. h
b. H
c. N
d. F
e. N
120. În cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei în care sunt
folositi factorii de productie, în care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic în
raport cu factorul N si inelastic în raport cu factorul F:
a. se modifica pozitiv numai factorul N
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul F
unde:
Q - rezultatul productiei
N - numarul personalului
F - mijloace fixe în functiune
121. În cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei în care sunt
folositi factorii de productie, în care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic în
raport cu factorul N si inelastic în raport cu factorul F :
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica pozitiv numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica negativ numai factorul F
unde:
Q - rezultatul productiei
N - numarul personalului
F - mijloace fixe în functiune
122. Programarea productiei liniei tehnologice în calitate de linie furnizoare se realizeaza
pornind de la programul de fabricatie al:
a. liniei intermediare
b. stocului de productie neterminata
c. liniei finale
d. stocului de siguranta
e. stocului curent
123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina
cu ajutorul relatiei
Pp
D
T
În aceasta relatie D reprezinta durata:
a. operatiei i
b. normala
c. unui schimb
d. mediei a unei operatii
e. de programare a productiei
124. În cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de încarcare
pentru fiecare operatie a locurilor de munca neîncarcate complet este dat de relatia:
' ' 1 M M g
În aceasta relatie, M reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca
125. În cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de încarcare
pentru fiecare operatie a locurilor de munca neîncarcate complet este dat de relatia:
' ' 1 M M g
În aceasta relatie, M'' reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca
126. Metoda ABC de management a stocurilor acorda prioritate maxima gestionarii
stocurilor din categoria:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. E
127. Se considera 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de productie în flux intermitent, la
care se executa operatii tehnologice successive.Se lucreaza într-un singur schimb cu durata de 8 ore.
Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare este de 3'/produs iar cel al grupei de utilaje
beneficiare i+1 este de 2'/produs. In aceste conditii, între cele 2 grupe de utilaje se formeaza un stoc
curent (circulant) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului
pe un schimb este data de:
a. -20 buc
b. -40 buc
c. +40 buc
d. -80 buc
e. +80 buc
128. Pe o linie tehnologica monovalenta în flux discontinuu se executa într-ozi 48 de
produse.
Se lucreaza într-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Tactul teoretic al liniei este de:
a. 5 min
b. 8 min
c. 2 min
d. 10 min
e. 3 min
129.Care din urmatorii factori nu afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor:
a.oferta de materii prime
b.competitia
c.oferta de resurse umane
d.orarul magazinelor
e.costurile terenului si ale constructiei
130. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor
131. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a.ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e.cu analiza costurilor defectarilor
132. Pe o linie tehnologica monovalenta în flux discontinuu se executa 48 de bucati dintrun
reper. Se lucreaza într-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la
acest reper dureaza 15 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa
aceasta operatie?
a. 1,5
b. 1,8
c. 2,5
d. 3
e. 2,5
133. Pe o linie tehnologica monovalenta în flux discontinuu se executa 240 de bucati dintrun
reper. Se lucreaza într-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la
acest reper dureaza 5 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa
aceasta operatie?
a. 1,5
b. 2
c. 2,5
d. 2,8
e. 3
134. Care din urmatoarele nu sunt variabile de intrare într-o întreprindere privita ca sistem
de productie:
a. materialele
b. resursele umane
c. capitalul
d. produsele realizate în întreprindere
e. informatiile
135. Evaluarea performantelor produselor, în cadrul controlului productiei, presupune
masurarea performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fata de:
a. performantele din ziua precedenta
b. standarde
c. performantele produselor similare ale firmelor concurente
d. performantele produselor similare din alte tari
e. performantele produselor din anul anterior
136.Care din urmatoarele este metoda de determinare a amplasamentului optim:
a.metoda lui Holt
b .evaluarea factorilor calitativi
c.modelele seriilor de timp
d.metoda Delphi
e.trendul liniar
137. În cazul programarii productiei individuale în raport de testul preferential ABC,
pentru zona C se utilizeaza metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei:
a. z = f(w,s) unde: w-termenele finale, s-stocuri
b. z = f ( ij p ) unde ij p - prioritatile
c. z = f(w,d) unde: w-termenele finale, d- devansarile calendaristice
d. z = f (w,p) unde: w-termenele finale, p-programarea productiei
e. z = f (p,d) unde: p-programarea productiei, d- devansarile calendaristice
138. Extrapolarea seriilor de timp este o metoda de:
a. stabilire a lotului optim
b. prognoza
c. programare a productiei de serie
d. stabilire a stocului optim
e. programare a productiei de unicate
139. Stocurile de productie neterminata între 2 operatii i, i+1 se determina cu ajutorul
relatiei
i
i
i
i
i i t
m
t
m
N
În aceasta relatie si i m mi reprezinta:
a. durata întreruperilor dintre operatiile i si i+1
b. numarul locurilor de munca la care se executa operatiile i sau i+1
c. durata operatiilor i si i+1
d. gradul de încarcare la operatiile i si i+1
e. tactul operatiilor i si i+1
140. Pentru o linie în flux discontinuu, programul de fabricatie al liniei într-o zi lucratoare
este de 160 produse. Se analizeaza doua operatii i si i+1 despre care se cunosc:
la operatia i , durata operatiei 5 u t
la operatia i+1, durata operatiei 5 1 u t
Care este numarul practice de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1?
a. 1, 2
b. 5,1
c. 1,3
d. 2,3
e. 2, 5.
141. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza :
a. metoda mediei simple mobile
b. metoda mediei ponderate mobila
c. testul preferential tip ABC
d. metoda lui Holt
e. metoda Delphi
142. Pe o linie monovalenta în flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se
lucreaza într-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei?
a. 2 minute
b. 5 minute
c. 4 minute
d. 3 minute
e.1 minut
143.Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al
amplasamentelor:
a.determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul amplsamentului
b. împartire costurilor determinate în costuri anuale fixe si în costuri variabile
c.reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagrama determinata de costul
anual (pe verticala) si volumul anual al productiei (pe orizontala)
d.alegerea locatiei se face în functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei (real
sau anticipat) si costul total al amplasamentului
e.stabilirea factorilor calitativi relevanti
144. În cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare, H - riscul
procucatorului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d. de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator
145.Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a.metoda tragerii (pull) este folosita si de sistemul MRP;
b. sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor - metoda "pull";
c.sistemul JIT se bazeaza pe principiul împingerii produselor - metoda "push";
d.în cadrul metodei JIT se folosesc metodele"pull" si "push";
e.în cadrul metodei MRP se folosesc metodele"pull" si "push".
146.Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT:
a. sistemul JIT opereaza cu stocuri reduse;
b..sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse;
c.sistemul JIT creste productivitatea;
d.sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor;
e.sistemul JIT evita stocurile de siguranta
147.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiuni "C" si o rata a
cererii de "D" unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare "T" min.Care este
relatia de determinare a numarului de containere?
a. N=C/T D
b. N=T D/C
c. N=T/C D
d. N=T C/D
e. N=T C D
148.Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei
Kanban o reprezinta:
a.containerul
b.lotul
c.banda rulanta
d.conveere automate
e.inventarul
149.Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25
unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180
min.Câte containere sunt necesare in sistem?
a.15 containere
b.12 containere
c.13 containere
d.10 containere
e.16 containere
150. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25
unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180
min.Ce stoc maxim se poate acumula?
a.300 buc
b.250 buc
c.350 buc
d.310 buc
e.320 buc
151.Un loc de munca are un timp de pregatire-încheiere si executie de 30 min, pentru a
produce 50 de repere.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de munca
urmator sunt necesare 10 min. Rata cererii fiind de 1 reper/min, câte containere sunt
necesare?
a. 2 containere
b.1 container
c. 3 containere
d. 5 containere
e. 4 containere
152.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o
rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Câte
containere sunt necesare in sistem?
a.50 containere
b.35 containere
c.40 containere
d.45 containere
e.46 containere
153.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o
rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce
stoc maxim se poate acumula?
a. 1.000 buc
b.1.500 buc
c.1.200 buc
d.1.100 buc
e.1.210 buc
154.Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire
pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban
are capacitatea de 50 buc.Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru
circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-încheiere, executie transport si
asteptare.Care este numarul de containere necesar?
a.92 containere
b.91 containere
c.90 containere
d.93 containere
e.95 containere
155.Daca între încarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o supraîncarcare, care
dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a. investitii in mijloace de productie
b.angajari de personal
c.recurgerea la ore suplimentare
d.somajul tehnic
e.cresterea capacitatii de productie
156.Daca între încarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subîncarcare, care
dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a.eliminarea orelor suplimentare
b.mutarea personalului
c.investitii in mijloace de productie
d.somajul tehnic
e.diminuarea investitiilor in mijloace de productie
157.Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor
a.durata de procesare
b.trendul seriei de timp
c.viteza de desfasurare a procesului
d.productivitatea
e.timpul de utilizare a resurselor
158.Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, într-o zi
lucratoare, într-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice
"i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia "i":
-numarul de masini=1
-timpul unitar = 3 min
Operatia "i+1":
- numarul de masini =2
- timpul unitar = 1,5 min.
In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a
schimbului, stocul interoperational este:
a.160 produse
b.0 produse
c.320 produse
d.10 produse
e.240 produse
159.O linie automata are un program master(calendaristic centralizator) de 2.000
produse.Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de
20.Tactul liniei este de 3 min.
Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:
a.5 ore
b.4 ore
c.2,5 ore
d.6 ore
e.5,5 ore.
160.Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact
liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Timpul unitar pentru
primele doua operatii este de:
T = 45 min;
T = 15 min;
Câte masini efective sunt necesare la operatia 1 si câte la operatia 2?
a.Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 2
b.Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 1
c.Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 2
d.Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 1
e.Nr.m.op.1 = 1 si nr.m.op.2 = 1
161. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, într-o zi
lucratoare, într-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice
"i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia "i":
-numarul de masini=2
-timpul unitar = 3 min
Operatia "i+1":
- numarul de masini =4
- timpul unitar = 3min.
In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a
schimbului, stocul interoperational este:
a.160 produse
b.120 produse
c.300 produse
d.80 produse
e.200 produse
162.Diagramele de flux se utilizeaza la:
a.proiectarea proceselor
b.evaluarea corectitudinii prognozelor
c.programarea productiei
d.optimizarea functiei financiar-contabile
e.schimbarea in salturi
163.Procesele de realizare de proiecte sunt procese:
a.intermitente
b.repetitive
c.infinite
d.în flux
e.în serie
164.Fie o linie monovalenta în flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se
determina marimea:
/ ) ( t Ki
unde: - reprezinta tactul teoretic al liniei
t - durata medie a unei operatii la un loc de munca.
Marimea Ki reprezinta:
a.tactul specific al liniei
b. coeficientul care exprima încarcarea liniei
c.durata normata a unei operatii
d.gradul de inegalizare a fluxului
e.abaterea duratei medii a unei operatii de la tact.
165.În conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza:
a.metode bazate pe ritmul de fabricatie
b.metode fundamentate pe ritmul de fabricatie
c.metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri
d.metode bazate pe arborele decizional
e.metode bazate pe extracostul de inactivitate.
166.Functia-obiectiv folosita în elaborarea unui program agregat presupune minimizarea
costurilor:
1.costul de angajare demitere
2.costul de supramunca
3.costul de inactivitate
4.costul de întretinere a stocului de produse finite
5.costul deficitului de produse.
a.1,2
b.1,2,3
c.1,2,3,5
d.1,2,3,4
e.1,2,3,4,5.
167.Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
m
r
t
S
t
t t Q
Q Q
c C
a.costul de angajare/demitere a muncitorilor în perioada t
b.costul de supramunca în perioada t
c.costul de inactivitate în perioada t
d.costul de întretinere a stocului de produse finite în perioada t
e.costul deficitului de produse în perioada t
unde: S
t Q = productia programata în perioada t
r
t Q = productia care poate fi realizata conform normativelor în perioada t
m Q = norma de productie pe muncitor în perioada t
t c = extracostul unitar.
168.Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
t
D
t
S
t t t S Q Q c C
a.costul de întretinere a stocului de produse finite în perioada t
b.costul de supramunca în perioada t
c.costul de inactivitate în perioada t
d.costul deficitului de produse în perioada t
e.costul angajarii si demiterii în perioada t
unde S
t Q = productia programata în perioada t
D
t Q =cererea estimata în perioada t
t S = nivelul stocului de produse finite în perioada t-1
t c = extracostul unitar.
169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
r
t
S
t t t Q Q c C
a.costul de întretinere a stocului de produse finite în perioada t
b.costul de supramunca în perioada t
c.costul de inactivitate în perioada t
d.costul deficitului de produse în perioada t
e.costul angajarii si demiterii în perioada t
unde S
t Q = productia programata în perioada t
r
t Q = productia care poate fi realizata conform normativelor în perioada t
t c = extracostul unitar.
170. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
t
D
t
S
t t t S Q Q c C
a.costul de întretinere a stocului de produse finite în perioada t
b.costul de supramunca în perioada t
c.costul de inactivitate în perioada t
d.costul deficitului de produse în perioada t
e.costul angajarii si demiterii în perioada t
unde S
t Q = productia programata în perioada t
D
t Q =cererea estimata în perioada t
t S = nivelul stocului de produse finite în perioada t-1
t c = extracostul unitar.
171.Care din urmatoarele nu este etapa în procesul proiectarii produselor:
a.programarea productiei în flux
b.generarea ideii
c.evaluarea sanselor de succes ale produsului
d.proiectarea si testarea preliminara
e.proiectarea finala
172. Linia tehnologica i atrage produsele de pe linia tehnologica i-1.Linia i are un program de
productie zilnic de 2000 de produse. Intre cele doua linii, stocul format din 100 de produse, s-a
consumat si trebuie înlocuit în totalitate. Linia "i-1" da în mod constant un rebut tehnologic de 1%
din cantitatea lansata în executie. In componenta unui singur produs din linia i intra doua produse
executate în linia i-1. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este:
a.4050 produse
b.4200 produse
c.4071 produse
d.4100 produse
e.4141 produse
173. Riscul beneficiarului (G) în contextul controlului de receptie consta în:
a.probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b.probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c.probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d.limita superioara a tolerantei
e.limita inferioara a tolerantei
174. Riscul producatorului ( ) în contextul controlului de receptie consta în:
a.probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b.probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c.probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d.limita superioara a tolerantei
e.limita inferioara a tolerantei
175. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a.mare
b.nelimitata
c.data de marimea stocurilor de siguranta
d.data de calitatea utilajelor
e.mica.
176.Ingineria simultana presupune:
a.proiectarea simultana atât a produsului cât si a procesului de productie a acestuia
b.utilizarea de componente de la produse mai vechi
c.utilizarea Internetului in proiectarea produselor
d.proiectarea in sistem modular
e.proiectarea unor componente intersanjabile.
177.Care din urmatoarele este o strategie de planificare a productiei:
a.controlul prin attribute
b.controlul statistic
c.urmarirea cererii
d.îmbunatatirea performantelor operatiunilor
e.amplasamentelor utilajelor pe procese.
178.Planificarea strategica a operatiunilor vizeaza deciziile asupra investitiilor:
a.pe termen scurt
b.pe termen lung
c.pe termen mediu
d.aprobate de maistri
e.aprobate de seful de tura.
179.Care din urmatoarele nu este regula ce se poate utilize in stabilirea succesiunii lucrarilor:
a.regula celui mai scurt timp de procesare
b.regula primul venit, primul servit
c.regula celui mai apropiat moment de începere
d.regula amplasamentului cu pozitie fixa
e.regula celui mai apropiat termen de predare
180.Care din urmatoarele nu sunt principii pe care se bazeaza cartele cetateanului:
a.echitabilitatea valorilor
b.informarea si deschiderea
c.curtoazia si solicitudinea
d.balantelor
e.consultarea si posibilitatea optiunilor multiple.
181.Standardele de performanta fata de care se compara rezultatele muncii pot fi:
a.externe
b.statistice
c.de volum
d.de cantitate
e.de punct critic.
182.Care din urmatoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performantelor concurentilor:
a.interviurile specialistilor din domeniu
b.rapoartele anuale ale firmelor
c.cercetarile de piata ale consumatorilor
d.conferinte ale asociatiilor profesionale
e.matricea lui Slack.
183.Schimbarile in salturi sunt conduse:
a.de jos in sus
b.de personalul direct productive
c.de managerii de nivel inferior
d.de maistrii
e.de la vârful organizatiei
184.Managementul operational s-a conturat ca un domeniu de studio formal :
a.la inceputul secolului XVIII
b.la sfarsitul secolului XVIII
c.in deceniului 6 al secolului XVIII
d.in deceniul 6 al secolului XIX
e.in deceniul 6 al secolului XX
185.Care din urmatoarele este o strategie operationala:
a.strategia de imitatie
b.strategia monoobiect
c.strategia multiobiect
d.controlul prin atribute
e.strategia amplasarii utilajelor pe procese
186. Care din urmatoarele este o strategie operationala:
a.strategia de inovatie si de introducere de produse noi
b.strategia monoobiect
c.strategia multiobiect
d.controlul prin atribute
e.strategia amplasarii utilajelor pe procese
187.Urmatoarea relatie:
2 1 n x x x f y
unde y - rezultatul productiei
n x x x ,..., , - factori de productie
este forma:
a.potentialului de cercetare stiintifica
b.relatiei de definire a productivitatii
c..functiei de productie
d.criteriilor de eficienta
e.abaterii medii patratice
188.Care din urmatoarele nu este cadran al matricii eficienta - eficacitate?
a.prosperitate
b.de luat masuri urgente
c.supravietuire
d.disparitie
e.disparitie (faliment)
189.Care din urmatoarele nu a avut impact asupra dezvoltarii managementului operational?
a.utilizarea pe scara larga a computerelor in afaceri
b.Managementul calitatii totale
c.metoda Just in time
d..schemele logice
e.comertul electronic
190. Care din urmatoarele nu a determinat dezvoltarea managementului operational?
a.pietele globale
b.costul ridicat al computerelor
c.managementul stiintific
d. metoda Just in time
e utilizarea pe scara larga a computerelor in afaceri
191.Care din urmatorii nu este un factor care afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor
producatoare de bunuri si servicii?
a.competitia
b.costurile terenului si constructiei
c.gradul de incarcare a locurilor de munca
d.oferta de materii prime
e.pietele (locale, regionale, nationale, internationale)
192.Determinarea punctului critic al amplasamentului organizatiilor producatoare de bunuri si
servicii consta in evaluarea:
a.amplasamentului in functie de costul sau total
b.factorilor de clima care afecteaza amplasamentul
c.climatului mediului de afaceri
d.cotelor de piata ale competitiei
e.criteriilor de decizie manageriala
193.Care din urmatoarele nu este un atribut al bunurilor?
a.tangibilitate
b.intangibilitate
c.parametrii de calitate strict masurabili
d.automatizare facila
e.transportabilitate
194. Care din urmatoarele nu este un atribut al serviciilor?
a.intangibilitate
b.parametrii de calitate sunt uneori dificil de masurat
c.tangibilitate
d.automatizare facila
e.sunt relativ unice
195.Care din urmatoarele nu este etapa in algoritmul alegerii amplasamentului organizatiilor
producatoare de bunuri si servicii?
a.se definesc obiectivele si se determina variabilele amplasarii
b.se identifica criteriile de decizie
c.se construieste modelul amplasarii pe baza relationalitatii dintre obiective si criterii
d.se selecteaza amplasarea cu cele mai bune performante
e.se defineste functia de productie
196.Care din urmatoarele nu este etapa in algoritmul amplasamentului unei organizatii producatoare
de bunuri si servicii prin metoda evaluarii factorilor calitativi?
a.se stabilesc factorii calitativi relevanti
b.se pondereaza factorii calitativi relevanti in functie de influenta lor asupra eficientei
amplasamentului
c.pe o scara de la 0-100 puncte, se atribuie fiecarui factor relevant o cota ce ii caracterizeaza
relevanta
d.se calculeaza cota amplasamentului ca suma ponderara a cotelor factorilor relevanti
e.se calculeaza punctul critic
197.Care din urmatoarele nu este un dezavantaj al tipului de amplasament al operatiunilor pe
produse?
a.utilizarea cu multa eficienta a oamenilor si masinilor
b.sisteme cu flexibilitate scazuta
c.echipament specializat scump
d.operatiuni interdependente
e.munca monotona, plictisitoare
198.Care din urmatoarele este un dezavantaj al tipului de amplasament al operatiunilor pe produs?
a.utilizarea cu multa eficienta a oamenilor si masinilor
b.echipament specializat scump
c.costul redus pentru manipularea si transportul materialelor
d.forta de munca mai slab calificata
e.control al productiei redus
199.Care din urmatoarele nu este o etapa in proiectarea unui produs?
a.generarea ideii
b.evaluarea ;anselor de succes ale produsului
c.alegerea amplasamentului optim
d.proiectarea si testarea preliminara
e.proiectarea finala
200.Care din urmatoarele este etapa in proiectarea unui produs?
a.generarea ideii
b.se definesc obiectivele si se determina variabilele amplasarii
c.se defineste functia de productie
d.se selecteaza amplasarea cu cele mai bune performante
e.se ponderaza factorii calitativi
|
