Management si globalizare
Obiectivele capitoluluiTRĂSĂTURI ALE ECONOMIEI MONDIALE ACTUALE Dintre numeroasele trasaturi caracteristice ale economiei mondiale actuale, consideram ca merita evidentiate urmatoarele: a) liberalizarea pietelor, ce presupune circulatia libera a capitalurilor financiare si a fortei de munca în întreaga lume; b) preponderenta tehnologiei informatiilor (IT), telecomunicatiilor si afacerilor audio-vizuale. Daca în anul 1997, acestea au reprezentat 5,3 % din produsul mondial brut (nivel atins doar de industria automobilelor), în anul 2000, au atins 6,3 %, ocupând pozitia de lider; c) concurenta acerba dintre
cei trei mari poli de putere economica si comerciala NAFTA (SUA,
Astazi, economia mondiala se afla în fata unei triple provocari , respectiv: Globalizarea constituie, fara îndoiala, marea sfidare a zilelor noastre. Cine nu participa la procesul globalizarii este pierdut. Dar, cum se poate supravietui într-o economie supusa globalizarii ? Pare destul de sim 15215p1522p plu: cine este mai puternic, cine este mai rapid... Globalizarea economiei nu este un proces nou, primele sale simptome aparând cu mult timp în urma. Desigur ca, în fazele sale incipiente, procesul nu a cunoscut amploarea din zilele noastre. În evolutia sa, globalizarea a parcurs etape istorice distincte, devenind la sfârsitul secolului XX un concept cheie. Ultima faza a
mondializarii (Tabelul nr. 46), globalizarea economiei
reprezinta întrepatrunderea tot mai accentuata a economiilor
nationale, reflectata în cresterea în cadrul fiecarei
tari a rolului schimburilor comerciale, a investitiilor si
capitalurilor straine în formarea Produsului Intern Brut (PIB). Aceasta
înseamna ca o defectiune cât de mica într-o Prin urmare, principala preocupare a specialistilor este de a limita efectele unui accident asupra altor zone ale planetei. Prima mare defectiune a aparut în anul 1994, când a avut loc prabusirea monedei mexicane, iar Fondul Monetar International (FMI) a intervenit cu succes, însa nu acelasi lucru s-a întâmplat ulterior (criza asiatica, criza din Rusia etc.). Prelungita criza financiara internationala, care face în medie o victima la 3 luni, a tinut capul de afis la Forumul economic mondial de la Davos (Elvetia), desfasurat la începutul anului 2000. Numerosii participanti (40 de sefi de stat, 255 de ministri si peste 1000 de oameni de afaceri) si-au manifestat îngrijorarea fata de rezistenta maladiei (crizei) la tratamentul administrat. Referindu-se la fenomenul globalizarii, presedintele egiptean Hosni Mubarak declara: Satul global a luat foc si nici nu stim de unde s-a aprins. S-a reusit sa se stinga incendiul, dar au ramas câteva focare ce ameninta toata lumea. Înca din octombrie 1997, într-un raport al FMI intitulat Perspectivele economiei mondiale , se arata ca riscurile economice majore ale sfârsitului celui de-al doilea mileniu sunt: II. incertitudinile monedei unice europene (euro); III. posibila stopare a fluxurilor de capital catre tarile în curs de dezvoltare. Apare evident faptul ca prabusirea comunismului a dat nastere unei noi ere, în care burghezia câstiga din nou, astfel ca statele au o singura optiune: economia de piata. Totusi, este de remarcat faptul ca si dupa victoria zdrobitoare a sistemului capitalist asupra celui comunist, a continuat lupta dintre cele doua mari modele economico-sociale (neoamerican si renan) ale sistemului capitalist, în conditiile aparitiei unor economii nationale din ce în ce mai globalizate (Tabelele nr. 47 si 48). Efect sau cauza a victoriei sistemului capitalist asupra celui socialist, globalizarea reprezinta un proces care a suscitat si continua sa suscite un mare interes. Parerile specialistilor în domeniu sunt împartite: unii vad în globalizare un mit, un proces încheiat , altii considera ca aceasta se afla înca într-o faza incipienta, care da nastere unei noi stari a globalitatii, ale carei trasaturi sunt departe de fi pe deplin cunoscute . A devenit însa evident faptul ca, globalizarea constituie destinul implacabil spre care se îndreapta omenirea, toti fiind afectati într-o masura mai mare sau mai mica de desfasurarea sa ireversibila. Lumea actuala a afacerilor se sprijina pe expansiunea pietelor la nivel global. Are loc astfel, trecerea treptata de la economia internationala la economia globala . Principalii actori ai acestei noi economii, o economie interconectata, devin corporatiile transnationale . În acest sens, pare îndreptatita opinia potrivit careia nu exista nici un cotlon sau ungher al economiei în care schimbarea sau potentialul sa nu se produca, mânat(a) de tehnologie, piete si corporatii puternice, cu toate consecintele asupra tiparelor de munca, acestea la rândul lor reflectându-se asupra vietilor si relatiilor noastre personale . Amplificarea si diversificarea relatiilor economice internationale de dupa încheierea celei de-a doua conflagratii mondiale au permis în special celor mai dezvoltate tari capitaliste sa realizeze o expansiune economica semnificativa, având corporatiile transnationale drept vectori ai reprezentarii intereselor lor. MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERII GLOBALE Asa cum anticipa J. Naisbitt acum circa doua decenii,
globalizarea a adus o noua paradigma de gândire. Piata
mondiala a devenit un sistem de piete interdependente. Pe o
piata din ce în ce mai globala, întreprinderea nu mai poate
adopta decizii în mod fragmentar, adica tara cu Lumea este condusa de întreprinderi gigant/megacorporatii, care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pietele internationale, ci si de a cumpara, de a produce diferite componente si materiale din sau în strainatate. De aceea, firmele transnationale trebuie sa coordoneze operatiuni functionale peste granitele statelor si sa-si sporeasca eficienta. Un exemplu îl reprezinta Ford Motor, al doilea producator mondial de automobile, care cauta sa devina o adevarata întreprindere globala în domeniu. La nivelul întreprinderii se deruleaza programe de reorganizare a activitatii la scara mondiala, în scopul de a rationaliza procesele ce au loc, precum reunirea activitatilor de aprovizionare, productie, marketing si comercializare într-un singur centru de coordonare a planificarii strategice. Pentru a face fata provocarilor lansate de globalizarea afacerilor, numeroase întreprinderi formeaza aliante strategice sau fuzioneaza cu alte întreprinderi, chiar concurente. Fuziunea are loc atunci când doua sau mai multe întreprinderi îsi unesc operatiunile/activitatile dând nastere unei noi întreprinderi, iar achizitia are loc atunci când o întreprindere cumpara si controleaza o alta întreprindere. Ca exemple, se pot aminti printre altele, aliantele încheiate între Ford si Mazda, Rover si Honda sau General Electric si Matsushita, dar si adevaratele megafuziuni, precum cele dintre Exxon si Mobil, Daimler Benz si Chrysler, AT&T si TCI. Printre motivele care stau la baza realizarii fuziunilor si achizitiilor întreprinderilor se numara: Fuziunile, achizitiile si aliantele strategice sunt consecinta logica si inevitabila a competitiei într-o economie mondiala fara bariere si din ce în ce mai integrata. Megaîntreprinderile încearca sa reduca concurenta economica la scara planetara cu aceleasi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna, prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor, pietelor si tehnologiilor. Ceea ce este nou este faptul ca are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informationale din ce în ce mai sofisticate, ceea ce ofera posibilitatea întreprinderilor globale sa-si consolideze acest control la o scara care nu a mai fost posibila pâna acum. Astazi, megaîntreprinderile americane domina scena economica mondiala (Tabelele nr. 50, 51, 52 si 53). Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datoreaza considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare, punând cunoasterea pe prim plan. Ca si întreprinderile, oamenii sunt din ce în ce mai mult exponentii unei societati a cunoasterii. Astfel, cunoasterea a devenit o resursa extrem de importanta a firmei. O societate a cunoasterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învatarii continue. Cu alte cuvinte, este vorba despre un tip de organizatie deschisa la tot ceea ce este nou, capabila sa reactioneze rapid la noi informatii. Concentrarea pe învatarea permanenta trebuie sa constituie o prioritate a managementului oricarei întreprinderi în secolul XXI. De aceea, nu este deloc surprinzator faptul ca numeroase întreprinderi de succes au început sa îsi trimita angajatii de 3-4 ori pe an la conferinte, cursuri si stagii de specializare. Desi mari, cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregatirea sustinuta a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de cresterea productivitatii muncii salariatilor sai. Tot datorita globalizarii are loc si retelizarea vietii economice mondiale. Numai reteaua, ca sistem integrat de comunicare între elemente interconectate în multiple dimensiuni, poate asigura în aceasta lume complexa legaturile dintre nivelul micro, macro si mondoeconomic, însa tot reteaua poate produce si serioase perturbatii. În acest sens, Ph. Kotler considera ca: Firmele care vor reusi în afaceri în anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente retele globale. , realitatea confirmând pe deplin aceasta afirmatie. Era globalizarii înseamna emergenta economiei virtuale . Internetul face sa creasca semnificativ eficienta activitatilor întreprinderii actuale. Întreprinderea beneficiaza, pe de o parte, de sporirea productivitatii factorilor de productie utilizati, iar pe de alta parte, de scaderea costurilor de productie, mai ales datorita reducerii preturilor de achizitie ale echipamentelor si utilajelor necesare. Din acest motiv, întreprinderea face mari investitii, sustinând astfel un ritm ridicat de crestere economica. Asa au aparut web-întreprinderile care sunt tot întreprinderi globale, ele desfasurându-si activitatile la nivel planetar prin intermediul tehnologiei informationale, a Internetului. De fapt, sunt întreprinderi bazate pe informatie , pe cunoastere, constituite pe baza unei tehnologii avansate de procesare a datelor. În cadrul web-întreprinderilor, structura organizatorica este mai simpla, mai putin birocratica si, prin urmare, mai flexibila. Afacerile pe Internet sunt înca la început, dar viitorul este al întreprinderilor care vor utiliza în mod curent acest mijloc în competitia cu alte întreprinderi. În acest sens, B. P. Kelley, unul din vicepresedintii companiei Ford Motor, afirma: Afacerile pe Internet reprezinta un instrument extraordinar de eficace pentru reducerea costurilor si apropierea de consumator... Câstigatori vor fi aceia care vor considera Internetul drept un mijloc complementar al modului lor traditional de lupta concurentiala. În era globalizarii, specialistii în domeniu vorbesc despre întreprinderea digitala , întreprinderea virtuala sau întreprinderea mileniului trei . Aceasta noua întreprindere actioneaza într-o noua economie, fundamentata pe patru forte conducatoare, dupa cum urmeaza: - întreprinderea încheie, din ce în ce mai mult, cu angajatii sai, contracte de munca pe perioade determinate. Logica pietei face ca dobândirea si pastrarea unei competente profesionale cât mai înalte pe termen lung sa devina preocupari mult mai importante pentru individ decât pastrarea unui loc de munca stabil; - întreprinderea are posibilitatea de a actiona pe piete globale, putându-se delocaliza cu costuri reduse si punând astfel în concurenta directa diferite teritorii/zone geografice, indiferent de distanta care le separa; - datorita interdependentelor crescânde, întreprinderea îsi stabileste amplasarea sa si în functie de ceilalti parteneri economici; - pietele cu care intra în relatii întreprinderea nu mai au doar o dimensiune fizica, ci si una virtuala. Piata virtuala este creatia Internetului [15] ; - concurenta este mult mai acerba. Pe planeta Web nu mai exista practic nimic local ceea ce face ca în orice moment sa existe posibilitatea ca întreprinderea sa se confrunte cu concurenti necunoscuti; - produsele/serviciile au un ciclu de viata mai redus decât în trecut ceea ce impune întreprinderii actuale sa acorde o atentie sporita activitatii sale de cercetare-dezvoltare. Drept efect, apar numeroase aliante între întreprinderi; - întreprinderea actuala joaca un rol politic mai important decât în trecut. De exemplu, numerosi manageri ai întreprinderilor europene au contribuit la crearea UE; - întreprinderea externalizeaza, din ce în ce mai mult, activitatile/functiile sale mai putin rentabile. Outsourcing-ul este utilizat pe scara larga în viata economica actuala etc. În concluzie, asistam în era globalizarii la nasterea unor noi tipuri de relatii între întreprindere si mediul sau. Existenta si evolutia întreprinderii mileniului al treilea stau sub semnul impactului tehnologiei informationale si telecomunicationale. Natura întreprinderii actuale s-a schimbat. Întreprinderile globale constituie unul din cei mai reprezentativi factori ai progresului economic contemporan. Ele sunt vectorii care raspândesc tehnologiile avansate si bogatia, contribuind la cresterea nivelului de trai si la îmbunatatirea mediului de afaceri. Tabelul nr. 44 Evolutia unor
indicatori economici ai principalelor tari membre ale OCDE
Tabelul nr. 45 Tabelul nr.51 Cele mai bune companii americane în anul 2002 (Forbes, 26.03.2003) Tabelul nr. 52 Clasamentul primelor 10 companii americane dupa marimea profitului înregistrat în anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)
Tabelul nr. 53 Clasamentul primelor 10 companii americane dupa marimea cifrei de afaceri înregistrata în anul 2002 (Forbes, 26.03.2003)
Întrebari recapitulative 1. Enumerati câteva din trasaturile caracteristice ale economiei mondiale actuale. 2. Care sunt provocarile care se afla în fata economiei mondiale ? 3. Enumerati câtiva din factorii care influenteaza mondializarea. 4. Care sunt etapele mondializarii ? 5. Care sunt principalii actori ai economiei globale ? 6. Când a aparut întreprinderea globala ? 7. Care sunt principalele motive care explica expansiunea firmei globale ? 8. Ce reprezinta conceptul de coopetitie ? 9. Enumerati câteva dintre caracteristicile managementului întreprinderii globale. 10. De ce se afirma ca succesul înregistrat de întreprinderile globale se datoreaza unor considerabilelor lor eforturi de cercetare-dezvoltare ? 11. Ce rol are cunoasterea în procesul globalizarii ? 12. Enumerati câteva dintre principalele trasaturi ale noii întreprinderi. 13. De ce se afirma ca natura întreprinderii actuale s-a schimbat? H. Shutt The Trouble with Capitalism. An Enquiry into the Causes of Global Economic Failure, Zed Books Ltd., Londra, 1998 M. D. Popescu Globalizarea si dezvoltarea trivalenta, Ed. Expert, Bucuresti, 1999 A. Rugman The End of Globalization, Random House, Londra, 2001. Rugman sustine ideea conform careia globalizarea nici macar nu a avut loc deoarece activitatile de productie si de prestari de servicii ale corporatiilor multinationale sunt organizate pe plan regional si nu la scara globala. În viziunea sa, corporatiile multinationale sunt motoarele afacerilor internationale, dar acestea gândesc regional si actioneaza local . De aceea, Rugman reduce globalizarea la un proces circumscris triadei Statele Unite ale Americii Uniunea Europeana Japonia. M. B. Steger Globalism the New Market Ideology, Bowman & Littlefield
Publishers, Globalizarea a adus în prim plan asa-numita economie fara greutate weightless
economy ) al carei vârf de lance îl reprezinta
pietele financiare. Sistemul global capitalist ofera capitalului
financiar o libertate maxima de miscare astfel încât el poate fi
privit drept un gigantic sistem de circulatie, care absoarbe
capital prin institutii si piete financiare centrale, capital ce
este apoi pompat catre periferie, fie direct, sub forma de credite
si investitii de portofoliu, fie indirect, prin corporatiile
multinationale (G. Soros Criza capitalismului global. Societatea deschisa în
primejdie, Ed. Polirom Arc, În cadrul economiei internationale, principalii agenti sunt economiile nationale. Într-o economie globalizata, economiile nationale sunt elemente interdependente ale unui unic sistem în care pietele devin autonome. K. Ohmae considera ca aceste corporatii apatride, concentrate în triada SUA-UE- Japonia, manifesta o clara tendinta de a domina economia globala. A. Giddens, W. Hutton On the Edge: Living with Global Capitalism, J. Cape, Londra, 2000 G. A. Frois Economia politica, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 293 B. J. Nalebuff, A. M. Brandenburger- Co-opetition, Harper Collins, Londra, 1997 Ph. Kotler Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997, p. 32 Un fenomen îngrijorator îl reprezinta, totusi, clivajul actual existent între economia reala si cea virtuala. Un exemplu elocvent este imensa capitalizare bursiera din SUA, care depaseste 150 % din PIB-ul american. ***- Rethinking the Internet, Business Week, 26.03.2001 M. Coulter Entrepreneurship in Action, Internetul furnizeaza spatiul virtual în care se desfasoara procesele de vânzare-cumparare. Întreprinderile care ofera produse digitale, precum jocuri video sau programe informatice, încheie în întregime tranzactii via Internet. Document InfoAccesari: 7216 Apreciat: ![]() Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 ) |