Managementul in cadrul operatiunilor comerciale combinate
Operatiunile comerciale în contrapartida
Continutul si functiile
n Operatiunile în contrapartida se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa gradul de compensare prin marfa si/sau servicii:
compensatii, care elimina total moneda în afacerea comerciala;
operatiuni paralele, care opereaza în schimburile reciproce partial cu marfuri si/sau servicii, iar o parte din afacere include moneda ca termen de schimb.
b) dupa numarul de parteneri de afaceri:
operatiuni în contrapartida bilaterale;
operatiuni în contrapartida multilaterale.
c) tinând seama de nivelul economic-juridic al partenerilor:
operatiuni în contrapartida la nivel de întreprindere;
operatiuni în contrapartida la nivel de grupuri de întreprinderi si ramuri (barter);
operatiuni în contrapartida la nivel de state (clearing).
Compensatia
Compensatia contemporana
În timpul perioadei contemporane, schimburile legate au aparut cu dezvoltarea acordurilor bilaterale.
Justificarea recurgerii la compensatie
n Compensatia se impune ca o tehnica de plata
n Compensatia prezinta avantajul de a face operatiunea comerciala independenta de volatilitatea costurilor de interes de referinta tip LIBOR (London Interbank Offered Rate) sau EURIBOR(Euro Interbank Offered Rate)
n Compensatia permite remedierea partiala
n Compensatia poate fi singurul mod de a salva o situatie dificila legata de razboaie sau de degradarea situatiei economice
n Poate fi modul de corectare a distorsiunilor datorate penalizarilor de schimb inadecvat
n Compensatia poate deveni un instrument privilegiat de dezvoltare economica (cazul statelor cu economie planificata sau a celor petroliere)
n Compensatia poate permite mascarea practicilor de vânzare în pierdere (dumping) sau a subventiilor la exportare
n Definitie
ACECO
"o operatiune comerciala prin care vânzatorul îsi ia angajamentul de a realiza în statul clientului sau niste cumparari, transferuri de servicii sau orice alt fel de operatiuni de schimb unei vânzari care nu este obtinuta decât prin aceasta conditie"
Structuri ce pot interveni într-o operatie de compensatie
n Formele compensatiei
n Este util sa distingem compensatiile comerciale, compensatiile industriale, compensatiile axate pe cumparare si compensatiile financiare
Operatiuni de reexport si perfectionarea
activa si pasiva
1.Reexport
Reexportul reprezinta operatiunea de comert exterior ce consta în cumpararea si revânzarea unei marfi, în scopul obtinerii unei diferente între pretul de cumparare si cel de vânzare, care sa acopere cheltuielile legate de derularea operatiunii respective si sa asigure un beneficiu pentru întreprinzator. De mentionat ca reexportul se efectueaza în principal în vederea obtinerii unui aport în valuta liber convertibila. Prin specificul sau, reexportul implica existenta a doua acte de vânzare/cumparare, distincte si independente unul de altul din punct de vedere juridic.
În acordurile comerciale sau conventii interguvernametale prin care se reglementeaza schimbul de marfuri între statele semnatare pe o perioada de unul sau mai multi ani, se fac, uneori, referiri la reglementarea reexporturilor. În general, în relatiile dintre tari acordurile prevad interzicerea reexporturilor, dar, în situatii de exceptie, acestea se admit cu acordul sau consimtamântul partilor.
Clasificarea exporturilor
Reexportul efectuat în vederea promovarii exportului
Operatiuni de switch
Definire si clasificare
-Operatiunile de switch constau dintr-o întrepatrundere a tranzactiilor comerciale cu o serie de operatiuni financiar-valutare, în vederea transformarii unor disponibilitati în clearing, în devize libere (sau în disponibilitati pentru alte clearinguri), sau a schimbarii unor fonduri de devize libere în rezerve de clearing.
-În
unele lucrari de specialitate, operatiunile de switch sunt definite
ca ". operatiuni în care tranzactia nu se încheia direct cu tara
beneficiara ci prin intermediul unei terte tari, folosind
regimul legal al devizelor din acea
-În alte lucrari se arata ca operatiunile de switch combina conditiile comerciale ale vânzarii-cumpararii (cantitatea, pretul, termenul de livrare, locul livrarii etc.), cu valuta în care urmeaza a se factura plata sau, cu alte cuvinte, sunt operatiuni de arbitraj de valuta si marfa.
-Operatiunile de switch au aparut, în principal, în legatura cu existenta acordurilor de plati în clearing sau barter, respectiv, cu dificultatile generate de natura si caracteristicile acestui regim de plata pentru desfasurarea schimburilor comerciale normale dintre doua tari.
-O alta caracteristica a clearingului este stabilirea nivelului creditului tehnic, un plafon valoric, denumit si plafon descoperit sau "spatiu de joc" (swing), în limita caruia se pot efectua importurile.
n Operatiunile de switch se pot clasifica având drept criteriu sensul alimentarii contului de clearing în:
n operatiuni aller sau alimentarea contului de clearing;
n operatiuni de tip retour sau vânzarea de disponibilitati de clearing;
n operatiuni aller-retour, prin care combinând doua operatiuni de sensuri opuse, partenerii urmaresc atât asigurarea functionarii normale a acordurilor de clearing, cât mai ales obtinerea de beneficii în valuta, fara a angaja produse ce încorporeaza substanta nationala. B) Ţinând cont de obiectul operatiunilor de switch, acestea pot fi:
n operatiuni de switch cu marfa, care pornesc de la cerinta flexibilitatii unor acorduri comerciale în care intervin tranzactii efective cu marfuri;
n operatiuni de switch cu caracter financiar, în care are loc doar crearea sau cedarea unor pozitii de clearing, recurgând la fonduri în valuta liber convertibila, pentru a debloca functionarea conturilor de clearing.
n În cazul operatiunilor de "aller-retour" este posibil ca atât allerul, cât si retourul sa fie de tipul "clean", ceea ce înseamna ca operatiunea respectiva nu este legata de un export sau un import de marfuri, fie el chiar formal, având loc doar o transformare de devize libere în devize clearing si invers.
Combinatiile care pot sa apara sunt urmatoarele:
n a) operatiuni de aller-retour în care faza de aller este clean, iar cea de retour cu marfa;
n b) operatiuni de aller-retour în care faza de aller se desfasoara cu marfa, iar cea de retour este de tipul clean;
n c) operatiuni de aller-retour în care faza de aller, cât si cea de retour sunt de tipul clean;
n d) operatiuni de aller-retour în care faza de aller, cât si cea de retour se deruleaza cu marfa.
Posibilitatea de a combina aceste operatiuni depinde de elasticitatea prevederilor din cadrul acordului de clearing, precum si alte conditii concrete, economice si organizatorice.
n a) Având în vedere numarul participantilor la realizarea operatiunilor, acestea pot fi:
n b) operatiuni de switch simple, normale sau primare, la care participa trei tari, dintre care doua sunt semnatare ale acordului de clearing, iar cea de-a treia este tara pe piata careia se negociaza marfurile care fac obiectul actiunii contra devize libere;
n c) operatiuni de switch în lant sau multiple, la care participa mai mult de trei tari, conditia esentiala fiind ca cel putin doua dintre participante sa fie semnatare ale unui acord de clearing.
|
