Managementul operatiunilor comerciale complexe
n Operatiunile de cooperare industriale
A. Filiala comerciala si industriala
B. B. Filiala pur industriala
Contractul este cunoscut si sub denumirea de BUY-BACK sau formula româneasca de cooperare.
n Particularitatile contractului:
n Obiectul complex al contractului si gradul sau de tehnicitate sofisticat implica la negocierea si derularea lui un numar mare de ingineri, economisti, juristi.
n Anexele contractului contin un volum mare de specificatii tehnice însotite de schite, scheme, desene, instructiuni de montare si de exploatare, proiecte etc. Uneori, dupa întelegere, unele din aceste elemente constituie obiectul unor contracte separate auxiliare, integrate sau nu în contractul principal. Se are în vedere contractul de proiectare, contractul privind know-how-ul, contractul de montaj etc.
n Sunt adaptate la specificul contractului prevederile cu privire la garantii, receptie, plata pretului, avându-se în vedere ca asemenea livrari se fac pentru santierul coordonat de catre importator sau de catre un antreprenor sau mai multi antrep 15415w221p renori angajati. Daca coordonarea lucrarilor din constructie este încredintata exportatorului, acesta devine si antreprenor.
n În contract se va prevedea ca plata participarii la investitie sa se faca în conditii de credit furnizor cu rambursarea pe o perioada de lunga durata, prin livrari din productia realizata în uzina sau linia tehnologica angajata. Din aceasta se desprinde ideea ca o asemenea cooperare se poate realiza numai pentru productii care sa prezinte interes pentru investitorul participant.
Abordarea teoretica a problemei acordarii de asistenta tehnica este o problema dificila. În afara de aceasta, activitatea de asistenta tehnica este o activitate relativ noua, care, în ultimii ani, a început sa se afirme ca o activitate indispensabila - dar si rentabila - de comert exterior.
n Ea poate fi definita ca "activitatea îndeplinita de producator, care însoteste livrarea unei masini sau a unei instalatii de înalta complexitate sau este ulterioara acestei livrari si care consta în operatii de montaj, punere în functiune, întretinere, control, avizare, precum si scolarizare a personalului beneficiarului".
n Asistenta tehnica poate fi clasificata dupa mai multe criterii:
n 1. în functie de raportul în care se afla fata de livrarea utilajului propriu-zis, distingem:
n asistenta tehnica legata de livrarea de utilaje;
n asistenta tehnica nelegata direct de livrarea de utilaje.
n Acesta se refera la asistenta tehnica independenta, care se acorda la cerere, pentru utilajele deja livrate si se afla în stare de functionare - în vederea controlarii lor. Aceasta forma de asistenta tehnica îmbraca aspectul de post-garantie, iar în vederea prestarii ei se încheie un contract independent.
n 2. Asistenta tehnica poate fi clasificata în functie de utilajele pe care le însoteste. Putem avea:
n asistenta tehnica pentru anumite instalatii;
n asistenta tehnica pentru mari obiective;
n asistenta tehnica pentru obiectivele livrate "la cheie" (turnkye; clef en main).
n 3. În functie de operatiuni distingem:
n asistenta tehnica pentru controlul de autor. Partea româna livreaza documentatia tehnica necesara pentru construirea unui obiectiv, iar partenerul executa singur lucrarile de constructii-montaj. În acest caz, asistenta tehnica se acorda prin specialistii care controleaza executarea lucrarilor de constructii-montaj. Numai în felul acesta partea româna, furnizoare a documentatiei, garanteaza buna functionare a obiectivului;
n asistenta tehnica pentru lucrarile de constructii montaj;
n asistenta tehnica pentru servicii de procurare (procurement);
n În unele cazuri, când întreprinderile românesti nu pot produce integral ele recurg, pentru diferite parti si subansamble la importul de completare. Sunt însa situatii în care beneficiarul instalatiei respective se obliga sa procure el însusi aceste subansamble care nu se fabrica în România, fie de la firmele locale, fie de la terti.
n asistenta tehnica pentru punerea în functiune si demonstrarea parametrilor tehnico-economici;
n asistenta tehnica pentru scolarizarea personalului strain;
n asistenta tehnica de consultare;
n acordarea de asistenta tehnica pentru elaborarea de studii.
n Transferurile tehnologice
Comertul cu know-how
n Know-how-ul este reprezentat de ansamblul cunostintelor tehnice, nebrevetate sau nebrevetabile, detinute de o întreprindere, în legatura cu fabricarea unui produs sau aplicarea unor tehnologii industriale, pe care aceasta doreste sa le pastreze în secret, pentru a le exploata ea însasi si/sau a le transmite, în anumite conditii, tertilor interesati.
n Termenul si conceptul de know-how ("a sti cum", "savoir faire"), utilizate în S.U.A. înca de la începutul secolului, si-au dobândit consacrarea pe plan juridic si comercial în S.U.A. si Marea Britanie catre 1950, în anii , 60 începând a fi folosite si pe continentul european. În prezent, se poate vorbi despre un adevarat "boom" al know-how-ului în planul tranzactiilor vizând transferul international de tehnologie.
n Preferinta pentru know-how este generata de:
n procedura greoaie, îndelungata si costisitoare, implicata de înregistrarea inventiilor si eliberarea brevetelor, timp în care elementele de noutate tehnica cuprinse în cererea de brevet se pot perima;
n imposibilitatea încadrarii tuturor cunostintelor tehnico-stiintifice în termenii conventionali ai brevetului, ceea ce impune necesitatea transferarii acestora ca obiect independent al contractului de licenta.
n Principalele elemente componente ale know-how-ului sunt:
n abilitatea tehnica;
n experienta tehnica;
n cunostintele tehnice;
n Contractul de licenta
n În acceptiunea larga a cuvântului, contractul de licenta este o întelegere scrisa între doua parti, prin care una, numita titular, se angajeaza sa-i cedeze celeilalte numita beneficiar, dreptul de a folosi brevete de inventie, procedee tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de productie, metode de exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci de comert si marci de serviciu, contra unui pret, în conditii si pe perioade determinate.
n Licenta poate sa fie brevetata sau nebrevetata. Contractul de licenta propriu-zis se refera numai la licenta brevetata. Aceasta este o întelegere scrisa prin care proprietarul unui brevet de inventie, numit licentiator, îsi vinde dreptul de folosinta a inventiei unei persoane, numita licentiat, contra unui pret si în anumite conditii.
n În comertul mondial contractul de licenta are la baza reglementarile internationale despre proprietatea intelectuala, inclusiv proprietatea industriala. Prin conventia de la Stockholm din 1967, a fost înfiintata Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) menita sa ocroteasca pe plan international drepturile de proprietate intelectuala. Sunt socotite proprietati intelectuale:
n opere literare, artistice, stiintifice;
n fonogramele si emisiunile radiofonice;
n inventiile în toate domeniile activitatii umane;
n descoperirile stiintifice;
n desenele si modelele de serviciu;
n numele si denumirile comerciale;
n protectia împotriva concurentei neloiale;
n activitatea intelectuala în domeniul industriei, stiintific, literar, artistic.
n Conventia de la Stockholm, sus-mentionata, include si ocrotirea drepturilor de proprietate industriala prevazute în Conventia de la Paris din 1983 referitoare la : brevetele de inventie, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica, de serviciu si comerciale, numele comercial sau denumirile de origine, la care se mai adauga know-how-ul, consultingul si engineeringul.
n Prin brevet de inventie se întelege actul de garantie asupra proprietatii industriale privind o inventie.
n Comertul cu brevete si inventii
n Inventia reprezinta o creatie stiintifica sau tehnica prezentând noutate absoluta si progres în raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care, nu a mai fost brevetata sau facuta publica si are caracter practic, aplicativ.
n Brevetul de inventie este un titlu eliberat de stat, care atesta caracterul de inventie al obiectului sau. Acesta confera titularului o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, în sensul ca numai titularul poate dispune de obiectul brevetului, fie exploatându-l personal, fie autorizând pe altii sa-l exploateze.
n Din punct de vedere economic prezinta importanta faptul ca brevetul de inventie îndeplineste 4 functii:
n de garantare de catre stat a dreptului de proprietate asupra inventiei;
n de informare cu privire la progresul stiintei si al tehnicii, concretizat în inventia brevetata;
n de facilitare a transferului dreptului de exploatare a inventiei, ceea ce constituie un puternic stimulent pentru dezvoltarea comertului si a cooperarii economice internationale în acest domeniu;
n de comercializare a produselor realizate pe baza inventiilor brevetate în statele în care urmeaza a fi exportate.
n Contrafacerea desemneaza orice atingere adusa dreptului exclusiv de exploatare a titularului unui brevet. Formele pe care le poate îmbraca contrafacerea sunt:
n contrafacerea prin fabricatie, respectiv reproducerea materiala a unui produs brevetat sau utilizarea unui procedeu acoperit prin brevet;
n contrafacerea prin folosire consta în încredintarea obiectului brevetului, în scopuri comerciale;
n contrafacerea prin punere în circulatie de obiecte contrafacute, adica a vânzarii sau expunerii spre vânzare.
n Contractul de engineering
n A. Conditii de aparitie, definirea si clasificarea engineering-ului
n Engineering-ul extern a luat o raspândire rapida datorita dezvoltarii accelerate a stiintei, tehnicii si tehnologiei, cât si urmare a extinderii exportului de masini si echipamente.
n Scop: obtinerea de bunuri materiale corespunzatoare nevoilor pietei si cerintelor în perspectiva cu cheltuieli materiale cât mai mici care sa permita un pret de cost competitiv.
n Conditiile de dezvoltare a engineering-ului se apreciaza ca au fost determinate de cerintele economiei moderne ca de exemplu:
n dimensionarea optima a unitatilor de productie;
n cresterea gradului de tehnicitate a instalatiilor tehnologice;
n cerintele unor solutii de organizare si conducere eficiente;
n eficienta sporita a engineeringului venit din afara întreprinderii beneficiare;
n competitivitatea crescuta pe piata internationala;
n adâncirea gradului de specializare a profesiilor si a diviziunii muncii;
n lipsa de specialisti în tarile în curs de dezvoltare.
n B. Clasificare
n a) "Industrial Engineering" cuprinde:
n proiectarea si amenajarea unei întreprinderi, exploatari de resurse, institutii sociale sau unei asezari umane (localitati);
n organizarea si normarea muncii si a retributiei;
n organizarea controlului realizarii calitative si cantitative a sarcinilor de munca;
n organizarea urmaririi eficientei activitatilor;
n îmbunatatirea tehnologiilor;
n cresterea capacitatii de productie cu echipamentele existente prin eliminarea locurilor înguste.
n b) "Engineering Design":
n lucrarile de proiectare a unei uzine, dupa ce s-a ales de catre beneficiar tehnologia de fabricatie;
n întocmirea specificatiilor de echipamente necesare;
n elaborarea proiectelor de executie care sa permita realizarea fizica a obiectivului.
n c) "Engineering Economics" elaborarea unor calcule economice care sa permita alegerea caii si metodei ingineresti pentru realizarea unui obiectiv în cadrul unei tehnologii de fabricatie aleasa, astfel încât sa fie evitate riscurile în obtinerea rezultatelor scontate.
n Contractul de consulting
A aparut ca o consecinta a urmatorilor factori:
n Dezvoltarea vertiginoasa a stiintei si tehnicii a contribuit la o specializare tot mai adânca a profesiilor, fapt manifestat atât în productie, cât si organizarea si conducerea activitatilor economice;
n Nevoia conducatorului de întreprindere de a face fata competitivitatii mondiale care îl obliga sa-si asigure înca de la începutul activitatii si sa-si reexamineze în permanenta structura actiunilor economice pe care le conduce în conditii de maxima obiectivitate pentru a obtine rezultate economice optime;
n Ineficienta mentinerii în permanenta în întreprindere a unor specialisti în probleme care se ridica numai sporadic;
n Indisponibilitatea personalului permanent al întreprinderii pentru analiza aprofundata a unor aspecte ce ridica probleme;
n Subiectivismul cadrelor permanente în concretizarea cauzelor ce au condus la situatii economice nefavorabile;
n Lipsa de cadre specializate a tarilor în curs de dezvoltare pentru accelerarea progresului lor, cât si pentru valorificarea optima a resurselor de care dispun, pentru elaborarea de strategii si programe de dezvoltare;
n Necesitatea de a organiza un sistem continuu si permanent de calificare si perfectionare a cadrelor, în functie de dezvoltarea tehnica si dimensionala a unitatii;
n Dorinta de a consolida economic sau de a rezolva unele situatii dificile în care se afla întreprinderea;
n Cerinta de a scoate din rutina si inertie personalul permanent;
n Nevoia unui impuls venit din exterior pentru a dinamiza si a accelera progresul unitatii;
n Avantajul pe care-l ofera consultantul de a fi la curent cu tot ceea ce este mai nou si mai eficient în specialitatea sa.
n Contractul de franciza
n Franciza trebuie mai întâi înteleasa si definita din perspectiva sa economica, cea mai în masura sa ofere o imagine fidela a ansamblului de operatiuni comerciale menite sa dezvolte o activitate economica francizata.
n Functia definitorie a francizei consta în aptitudinea acesteia de a transpune pe o piata, în aceleasi conditii si parametri, o afacere care si-a dovedit deja succesul pe o alta piata.
n Astfel, ansamblul de tehnici si operatiuni comerciale prin care detinatorul afacerii de succes autorizeaza un alt comerciant sa înceapa o afacere, identica cu a sa, prin folosirea însemnelor comerciale si a experientei sale, constituie esenta economica a operatiunii de francizare.
n Poate cea mai sugestiva comparatie pe care o putem face pentru a întelege cel mai bine operatiunea de "francizare" este comparatia cu procedeul clonarii din genetica. Prin francizare se realizeaza un transfer de cunostinte comerciale (know-how) si semne distinctive de la un comerciant catre un altul, astfel încât cel de-al doilea sa creeze o afacere identica cu a primului.
n Diferite tipuri de franciza
n În practica s-au conturat mai multe tipuri de franciza ce pot fi clasificate dupa mai multe criterii.
n Criteriul principal de clasificare a francizelor îl constituie domeniul de activitate în care se opereaza. Se disting astfel trei mari categorii de francize:
n franciza de distributie;
n franciza de servicii;
n franciza de productie sau industriala.
n Dupa modalitatile particulare de exploatare a francizei, aceasta se clasifica în mai multe categorii:
n Dupa gradul de determinare a conceptului de francizabil, vom putea distinge alte noi tipuri de franciza:
D. Acordul reciproc de franciza
E. Franciza Nisa
F. Subfranciza-franciza principala
G. Contractul de zona
Proprietatea industriala
Proprietatea industriala se refera la creatii ale mintii concretizate în: inventii, marci si indicatii geografice, desene si modele industriale. Este unul din atuurile unei companii în aventura acesteia de a patrunde pe piata si de a cucerii cote de piata cât mai mari. Însa ca si oricare avantaj competitiv, proprietatea industriala îsi are propriul dusman: contrafacerea.
|