Managementul stãrilor de spirit S 21
Formularul sentimentelor - pag. S 21/
Simbol 1
Horia R., reprezentantul de vânzãri al firmei Hit, n-a mai avut forþa sã închidã normal telefonul ºi l-a lãsat pur ºi simplu sã pice. Tocmai pierduse un contract important pe care îl credea aproape sigur încheiat. A simþit cum un fel ceaþã îi acoperã mintea, apoi totul s-a transformat într-un un amalgam de furie, dezamãgire, neputinþã ... Din pãcate, timpul nu-i permitea sã-ºi desluºeascã aceste stãri de spirit, deoarece trebuia sã pregãteascã urgent negocierile cu un alt client. Pânã la sfârºitul zilei de lucru, Horia a încercat sã se concentreze asupra evaluãri 21521j917v i datelor din noul dosar. În ciuda hotãrârii sale, toate eforturile au fost în zadar. Gândurile îi fugeau mereu în altã parte, era neliniºtit ºi secãtuit de idei. ªocul psihic provocat de <eºec> i-a dat peste cap întreaga zi.
P strarea unui <cap limpede> ar trebui sã fie o regulã. ªtiþi bine cã emoþiile nu sunt buni sfãtuitori ºi cã intruziunea lor în afaceri nu este profitabilã. Totuºi, acþiunile dvs. zilnice sunt determinate de <barometrul afectiv>, chiar dacã nu sunteþi permanent conºtient de aceastã condiþionare. Nu existã o stare psihicã neutrã, o <stare de spirit zero>. În viaþa de zi cu zi, spre deosebire de literaturã, sentimentele ºi stãrile de spirit se încadreazã în anumite limite de intensitate ºi nu ating amplitudinea trãirilor dramatice. Scala merge de la depresie pânã la buna dispoziþie. Aceste stãri de spirit sunt <rezonabile>, ceea ce înseamnã cã le puteþi cunoaºte ºi nu trebuie sã ignoraþi informaþiile despre ele, la care aveþi acces cu un minim efort de introspecþie. Nu este nevoie de studii freudiene ca sã determinaþi cauzele stãrilor dvs. de spirit ºi sã le estimaþi efectele. Scopul dvs. trebuie sã fie recunoaºterea punctelor forte ºi a celor slabe ale acestora, astfel încât sã le folosiþi în avantajul dvs. Emoþiile sunt forþe naturale care pot avea efecte devastatoare, atunci când acþioneazã necontrolat sau pot fi convertite în energii nebãnuite, atunci când sunt cunoscute ºi canalizate.
Stãri de spirit pozitive (cuvinte-cheie)
Stãrile de spirit pozitive vã cresc randamentul. Un tonus psihic bun vã sporeºte motivaþia, creativitatea, flexibilitatea ºi intuiþia, iar toate aceste plusuri vã fac mai eficient.
Stãrile de spirit pozitive vã întãresc sistemul imunitar ºi, astfel, contribuie la protecþia dvs. în faþa bolilor.
Stãrile de spirit pozitive vã sporesc încrederea de sine ºi vã stimuleazã imaginea optimistã asupra vieþii.
Stãrile de spirit pozitive avantajeazã relaþiile sociale armonioase. Comunicaþi ºi cooperaþi mai bine cu ceilalþi, iar imaginea dvs. are numai de câºtigat.
Stãrile de spirit negative vã prejudiciazã randamentul.
Stãrile de spirit negative vã conduc spre neîncredere în propriile forþe, spre anticiparea eºecului ºi pesimism, spre nesiguranþã sau agresivitate.
Stãrile de spirit negative duc la <vagabondarea gândurilor>, ceea ce înseamnã cã nu vã puteþi concentra asupra unui lucru, ci treceþi de la o problemã la alta, fãrã sã rezolvaþi, de fapt, nici una.
Folosirea stãrilor de spirit negative (cuvinte-cheie)
vã faceþi timp pentru a analiza în liniºte supãrãrile,
vã servesc la determinarea ºi verificarea poziþiei pe care o adoptaþi,
datoritã lor sunt iniþiate unele schimbãri.
În afarã de aceste beneficii, atunci când conºtientizaþi ce înseamnã pentru dvs. o stare de spirit negativã, prin efect de contrast, veþi aprecia în mai mare mãsurã importanþa bunei dispoziþii ºi veþi ºti sã profitaþi la maximum de ea.
Recunoaºteþi ºi înþelegeþi stãrile de spirit.
Vã puteþi automotiva.
Acceptaþi sentimentele ºi stãrile de spirit ale celorlalþi.
Evitaþi ca evenimentele negative sã vã dea peste cap planurile.
Perceperea stãrilor de spirit (cuvinte-cheie)
Stãrile dvs. de spirit sunt forme de exprimare foarte sensibile.
Din ce moment vã exteriorizaþi, de exemplu, dezamãgirea?
Când vã percepeþi într-adevãr starea de spirit? Când <daþi pe afarã> de bucurie? Când aproape cã <plesniþi de nervi>?
Analizaþi în liniºte lista urmãtoare, ce ordoneazã alfabetic 30 de stãri de spirit. Întrebaþi-vã:
Ce sentiment simt adesea,
pe care ocazional,
pe care rar ºi
pe care niciodatã?
În spaþiile libere, puteþi completa lista cu alte stãri de spirit.
Simbol 8
(vezi tabel pag. S71/005-006)
|
Stare de spirit |
adesea |
ocazional |
rareori |
niciodatã |
|
abãtut apãsat bucuros crispat descurajat dezamãgit distrat enervat entuziast furios îndârjit melancolic morocãnos mulþumit neajutorat nervos nesigur optimist pesimist plin de putere posomorât sceptic timorat trist vesel vinovat vlãguit zburdalnic |
|
|
|
|
<Mãsuraþi-vã> stãrile de spirit (cuvinte-cheie)
Treceþi apoi aceste sentimente în <barometrul> de la pagina S 21/008. Cât de uºor vã exteriorizaþi stãrile de spirit ºi sentimentele? Din ce moment vã exteriorizaþi de exemplu, furia? Foarte repede, deci la o <presiune> de numai 10%? Sau aveþi o asemenea capacitate de a îndura, încât doar la o presiune de 80% arãtaþi cã v-aþi înfuriat?
Evaluare (cuvinte-cheie)
Cu cât procentajul este mai mare pentru un sentiment, cu atât mai rar vi-l exteriorizaþi. Vã permiteþi sã vã exprimaþi starea de spirit abia atunci când în interior încãrcãtura ºi tensiunea sunt extrem de mari.
Pânã atunci, însã, aceste stãri de spirit au lucrat multã vreme în interiorul dvs. ºi v-au împiedicat, de exemplu, sã vã concentraþi cu capacitate maximã asupra scopurilor dvs. importante.
Impresii ºi experienþe (cuvinte-cheie)
Treceþi în formularul de la pagina S 21/009 gândurile ºi amintirile legate de fiecare sentiment pe care l-aþi notat în <barometru> între 50-100%.
Ce impresii ºi experienþe aþi strâns de-a lungul vieþii în legãturã cu acestea?
Faceþi-vã timp suficient pentru acest lucru. Scrieþi atât de mult, cât vã vine în minte în mod spontan. La sfârºit, puneþi lista deoparte.
Reveniþi de cel puþin douã ori pe sãptãmânã asupra listei, pentru a o completa.
Jurnalul salvator (cuvinte-cheie)
Psihologul newyorkez Ira Progoff considerã cã sentimentele neplãcute, precum anxietatea sau frustrarea, pot fi combãtute simplu, prin pãstrarea ºi completarea zilnicã a unui jurnal. Conform specialistului, notarea zilnicã a evenimentelor, gândurilor ºi reflecþiilor vã ajutã sã vã concentraþi ºi sã vã folosiþi de cele mai bune alegeri. Nu este vorba de un jurnal literar, în care sã fiþi preocupat de stil, ci trebuie doar sã lãsaþi sã curgã liber ideile, gândurile. <Doar scriind ºi recitind, un fapt ce ne priveºte devine mult mai uºor de evaluat, mai obiectiv, ca ºi când s-ar referi la altcineva. Luând astfel distanþã faþã de noi înºine, putem sã ne dãm seama de oportunitatea unor dorinþe, nãzuinþe, dar ºi de erori>.
(Vezi tabel pag. S71/008)
|
Sentimentele ºi stãrile dvs. de spirit |
Exteriorizate la o <presiune de X%> |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(Vezi tabel pag. S71/009)
|
Stare de spirit/ Sentiment |
Amintirile mele despre acestea |
|
|
|
Reacþii preîntipãrite (cuvinte-cheie)
Stãrile dvs. de spirit sunt modelate de temperament ºi de experienþele trãite. Ele constituie, de fapt, reacþii la anumiþi declanºatori (fapte, situaþii, comportamente, atitudini sau <semnale>). De exemplu, în cazul unei persoane timide, obiºnuitã sã fie neglijatã de ceilalþi, faptul cã cineva îi apreciazã munca va fi declanºatorul unei stãri de spirit pozitive. Dar tiparele mentale pe baza cãrora reacþionãm afectiv pot fi inadecvate. De pildã, acelaºi timid poate interpreta rãceala unui coleg drept lipsã de încredere, când, de fapt, respectivul este doar preocupat de o problemã personalã. A cunoaºte declanºatorii unei anumite sãri de spirit înseamnã sã vã cunoaºteþi mai bine pe dvs. înºivã. Încercaþi urmãtorul exerciþiu
Lucraþi din nou cu lista stãrilor dvs. de spirit (pag. S 21/005-006). Completaþi urmãtoarea propoziþie pentru fiecare din stãrile de spirit în parte.
[Stare de spirit] <Mã face sã mã simt .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..,
[Declanºator al reacþiei] dacã .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........
Exemple:
Mã enervez dacã partenerul de afaceri mã întrerupe mereu.
Mã supãr dacã partenerul de afaceri dã indicaþii clienþilor, fãrã sã mã consulte în prealabil.
Mã simt descurajat dacã reiese cã am fãcut o greºealã.
Nu sunt foarte mulþumit, nici mãcar atunci când am atins un anumit scop.
Cãutaþi motivele (cuvinte-cheie)
Revedeþi frazele scrise. Vã ºtiþi declanºatorul de reacþii. De exemplu, vã enervaþi dacã partenerul dvs de afaceri vã întrerupe tot timpul. Acest sentiment are însã, pe lângã declanºatorul actual de reacþii, ºi un motiv mai adânc. Pentru a vã cunoaºte în profunzime lanþul condiþionãrilor afective, este important sã cãutaþi acel <pentru cã>!
De aceea, completaþi descrierile pentru fiecare dintre stãrile dvs. de spirit.
[Stare de spirit] <Mã face sã mã simt .......... ..... ...... .............................
Declanºator] dacã .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................
[Motiv] pentru cã .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............................
Exemple:
Mã enervez dacã partenerul de afaceri mã întrerupe mereu, pentru cã ...
... simt cã nu sunt respectat
... nu mi se apreciazã opinia.
Mã supãr dacã partenerul de afaceri dã indicaþii clienþilor, fãrã sã mã consulte în prealabil, pentru cã ...
... mã simt ignorat
... trebuie sã-mi asum rãspunderea pentru lucruri pe care nu le-am decis eu.
Nu sunt foarte mulþumit, nici mãcar atunci când am atins un anumit scop, pentru cã ...
... mã aºteaptã alte sarcini dificile
... mi-am fãcut doar datoria. De ce m-aº bucura pentru atâta lucru?
Analiza stãrilor de spirit vã stimuleazã (cuvinte-cheie)
Acum aþi mai aflat ceva despre dvs. Recunoaºterea stãrilor de spirit, a declanºatorilor reacþiei ºi a motivelor stimuleazã acceptarea de sine. Pe termen lung, dacã vã analizaþi în mod intensiv trãirile, veþi ajunge la o mai bunã autocunoaºtere, iar aceasta va favoriza succesul dvs. pe toate planurile
Consecinþele pozitive nu vor întârzia sã aparã, deoarece cu cât vã simþiþi mai bine, cu atât cresc motivaþia, capacitatea de a vã implica ºi creativitatea. Pe scurt, deveniþi mai eficient.
Formularul sentimentelor - Ajutorul dvs. zilnic în managementul stãrilor de spirit
La pagina S 21/013 gãsiþi <Formularul sentimentelor> pe care îl puteþi copia ºi în cadrul cãreia puteþi sã vã notaþi - cel mai bine zilnic - stãrile dvs. de spirit.
(Vezi tabel pag. 71/013)
Mã simt
Acest sentiment îl simt ºi fizic (unde)
Primul impuls la apariþia acestui sentiment a fost
Declanºatorul reacþiei afective
Motivele stãrii mele de spirit
Cum am reacþionat
Cum aº vrea sã reacþionez?
Lucraþi zilnic cu <Formularul stãrilor de spirit> de la pagina S 21/013. Notaþi fiecare sentiment.
Aveþi în atenþie dacã ºi unde simþiþi fizic acest sentiment. De exemplu, în stomac, în ceafã sau în zona inimii.
Întoarceþi-vã la lista dvs. într-un moment de liniºte sau dupã terminarea programului.
Ce sentimente au apãrut frecvent?
Ce stare de spirit nu v-a rãmas foarte bine în amintire? Gândiþi-vã la acest sentiment ºi analizaþi-l mai bine.
Observaþi exact când, cum ºi în ce situaþii, ce stãri de spirit aveþi.
Concentraþi-vã, într-un interval de timp mai mare, asupra a douã sentimente. Unul, pe care îl exteriorizaþi uºor ºi spontan, iar altul pe care vã vine mai greu sã îl simþiþi ºi indicaþi.
Reþineþi neapãrat în scris impresiile ºi experienþele dvs. Accesul la aceste stãri de spirit ºi modul în care procedaþi se vor îmbunãtãþi vizibil.
Procedaþi în acelaºi mod cu douã noi stãri de spirit.
Observaþi-vã mediul social. Cum reacþioneazã ceilalþi faþã de exteriorizarea sentimentelor dvs.? Care dintre stãrile dvs. de spirit sunt acceptate? Care nu?
|
