Metoda randamentului prin obiective
este o metoda de dimensionare a indicatorilor bugetari care reprezinta rezultatul incercarilor de modernizare si adaptare a metodelor planificate, programare-bugetizare la cerintele momentului
aplicata la nivelul ministerelor metoda managementului prin obiective pune accentul pe identificarea finalitatilor pentru fiecare domeniu de activitate
fiecare gestionar de resurse publice defineste propriile sale obiective care sa contribuie la atingerea tintelor propuse procedand totodata la rediscutarea si la ordonarea finalitatilor, obiectivelor si resurselor.
metoda a fost conceputa in contextul unei planificari globale pe termen de 5 ani astfel incat sa permita o coordonare a obiectivelor intre ministere
desi oficial s-a renuntat la aceasta metoda, principiile sale se mentin in contextul elaborarii bugetelor program si elaborarii metodelor baza bugetara zero.
Metoda baza bugetara 0
este metoda bugetara practicata in SUA dupa 1980 avand ca scop preintampinarea cresterii excesive a cheltuielilor publice de la un an la altul
metoda consta in alege acea combinatie de programe care minimizeaza costurile determinate de realizarea unui obiectiv la un anumit nivel al resurselor posibil de alocat
baza 0 semnifica cel mai scazut nivel de cost cu care se poate realiza obiectivul propus
parlamentul examineaza bugetul in momentul sistematic la intervale regulate de timp din 5 in 5 ani ca si cum ar porni de la baza 0
prin intermediul asa numitelor pachete program sunt evaluate resursele diferite ce corespund unui nivel dat al costurilor dar si pentru alte nivele de cost situate sub si peste cel asigurat
pentru fiecare program se determina nivelul minim al efortului (baza zero) si se evalueaza consecintele reducerii cheltuielilor bugetare la acest nivel minim
folosirea metodei baza bugetara 0 se bazeaza pe identificarea valorii prezente a programelor alternative si pe ierarhizarea acestora in raport de 2 criterii:
1) Criteriul avantajului (bugetului net actualizat)
Este stabilit ca diferenta intre avantajelor directe si indirecte degajate de proiect si costurile reale inclusiv cele generate de externalitati. Aceste beneficii nete sunt actualizate in raport de rata dobanzii sau rata inflatiei.
B-C = suma de la t=1 la n din (Bt - Ct) / (1+r)t
2) Criteriul raportului avantaj - cost (al efectului obtinut pe unitatea de efort)
B/C = [suma de la t=1 la n din Bt / (1+r)t ] / [suma de la t=1 la n din Ct / (1+r)t]
Orice proiect este eligibil daca avantajul este pozitiv sau daca raportul avantaj - cost >1
selectia programelor se efectueaza in functie de imporanta lor plecand de la riteriile de eficie4nta mentionate si in limita resurselor disponibile pentru anul in care se elaboreaza bugetul
Rationalizarea optiunilor bugetare
a fost introdusa pentru prima data in 1968 si este rezultatul eforturilor specialistilor francezi de adaptare si perfectionare a metodelor planificare, programare, bugetizare
metoda incearca sa puna in aplicare procedee de adaptare a deciziilor bugetare bazate pe analiza de sistem si metoda de evaluare a bazei pe calculele economice specifice
economia presupune identificarea obiectivelor si a mijloacelor de atingere a acestora plecand de la analiza de sistem in evaluarea programelor
elementul de originalitate a metodei consta tocmai in capacitatea de adaptabilitate si de reformulare a obiectivelor care asigura o anumita autoreglare a sistemului
tehnica rationalizarii optiunilor bugetare se diferentiaza clar de tehnica bugetara traditionala ce consta in distribuirea creditelor bugetare intre serviciile publice in raport de posibilitatile existente si nevoile lor materiale si de personal
rezulta asa numitele pachete program sau bugete de mijloace in care accentul este pus pe structura economica a cheltuielilor si nu pe eficienta categoriilor de cheltuieli
metoda pune accentul asupra obiectivelor sau finalitatilor actiunilor administrative fie ca este vorba de obiective permanente ale statului sau obiective specifice fiecarei perioade
in economia contemporana sunt frecvente situatiile cand veniturile procurate de stat din impozite si taxe si cele procurate de la intreprinderile si proprietatile sale nu acopera integral cheltuielile bugetare
in asemenea cazuri de dezechilibru bugetar centrat pe deficit completarea resurselor publice se face cu resurse din imprumut adica pe calea creditelor publice
imprumutul este deci o cale exceptionala de procurare a veniturilor publice o metoda de anticipare a veniturilor viitoare
practica imprumuturilor publice se bazeaza pe increderea si solvabilitatea statului si se realizeaza fie prin contractarea directa de catre stat, fie prin intermediul unor institutii specializate care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata care le incredinteaza apoi statului pe o perioada de timp determinata
sumele imprumutate de stat pot capata destinatii diferite:
sub raport juridic, imprumuturile de stat apar ca o intelegere intervenita intre stat pe de o parte si p.f sau p.j pe de alta parte prin care ultimele consimt sa puna la dispozitie statului sume de bani pentru o perioada determinata de timp, iar statul se angajeaza sa le restituie la termenul stabilit si sa achite pretul cuvenit sub forma de dobanda
Imprumuturile de stat prezinta urmatoarele trasaturi:
2) au caracter rambursabil restituinduse la termenul fixat de catre p.f. si p.j.
3) asigura o anumita contraprestatie subscriitorilor: aceasta constata pretul imprumutului si poate imbraca forma dobanzii, castigului sau a ambelor forme.
|
