ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Oportunitatea de afaceri si planul de afaceri
3.1 Conditiile ce trebuie îndeplinite de oportunitãtile de afaceri pentru a fi viabile.
Orice intreprinzãtor care infiinteaza o firmã începe prin a cauta o oportunitate economicã sau de afaceri, adicã posibilitatea atractivã, deosebitã de a realiza un anumit produs, serviciu, sau tranzactie care poate genera un profit într-un moment potrivit.
Pentru a transforma o oportunitate într-o afacere de succes, afacerea trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
1. afacerea vizatã sã fie cerutã pe piaþã, sã prezinte un raport corespunzator între risc si profit
2. profitul estimat sã justifice atât capitalul cât si timpul investit, superior costurilor de oportunitate.
Caracteristicile financiare ale oportunitãþilor profitabile su 20120u2019u nt urmãtoarele:
- posibilitatea cresterii rapide a vânzãrilor în primii 5-7 ani,
- atragerea de clienti fideli, care vor reveni
- oferã o poziþie concurenþialã pe care sã nu o poatã atinge firmele înfiinþate ulterior
- genereazã fonduri pentru supravietuirea si dezvoltarea firmei
- asigurarã cresterea capacitãþii de atragere a fondurilor împrumutate pentru mãrirea patrimoniului.
3. posibilitatea menþinerii în timp a profitabilitãþii afacerii ce este determinatã de factori interni cât si de factori externi
4. posibilitatea de dezvoltare si diversificare a firmei.
3.2. Surse de oportunitãti de afaceri
Pentru a aprofunda conceptul de oportunitate economicã este utilã prezentarea urmatoarelor categorii de surse de oprtunitãþi economice în funcþie de natura lor:
comerciale, reprezentate de cererea pentru anumite produse sau servicii
- stiintifice, rezultate din descoperirea de noi legi, principii, metodologii etc. aplicabile la realizarea de produse sau servicii
tehnice, reprezentate prin noi echipamente, tehnologii, materii prime, etc. pentru afaceri noi sau dezvoltarea unor afaceri existente
juridice, constând în aparitia sau modificarea legislatiei cu consecinte favorabile asupra profitului intreprinderii
fiscale,modificarea cuantumului si a modului de calcul a diferitelor taxe si impozite
bancare, privind îmbunãtãtirea conditiilor de acordare a creditelor, a garantiilor si dobânzilor
informationale constând în noi abordãri si tehnologii informatice care permit accesul mai rapid si mai ieftin la informatii importante pentru realizarea de acþiuni economice
educationale rezultate din pregãtirea prin cursuri a unor persoane cu viziune , cunostinte si abilitãti favorizante activitãtilor intreprenoriale
- manageriale, reprezentate de noi metode, tehnici, know-how si cunostinte pentru identificarea si valorificarea oportunitãtilor economice.
Principalele etape ale abordarii oportunitatii economice de cãtre intreprinzator sunt:
- identificarea oportunitatii economice,
- determinarea resurselor necesare pentru valorificarea acestei oportunitati,
- obtinerea resurselor necesare valorificãrii oportunitãtii de afaceri,
- realizarea mecanismului managerial pentru derularea afacerii si
- "recoltarea" valorii nou create, dupa achitarea tuturor obligatiilor .
In procesul de intelegere al oportunitatilor economice este importanta documentarea asupra barierelor care pot apare si sunt clasificate in bariere individual, organizationale si contextuale.
Barierele individuale - organizationale au ca trasatura comuna supraevaluarea prezentului cu privire la concentrarea asupra produselor, afacerilor, planurilor si programelor derulate în prezent, considerarea in exclusivitate a salariatilor si a abilitãtilor acestora.
Barierele contextuale provin din mediul ambiant si îngreuneazã perceperea si valorificarea oportunitãþilor economice. Acestea pot fi:
- culturale, rezultate din existenta unor valori, aspiraþii, norme si comportamente impotriva descoperirii si punerii in practica a oportunitatilor.
- legislativ - birocratice determinate de o legislatie complexã, neclarã si contradictorie,
- motivational - economice determinate de absenþa stimulentelor economice,
- institutional - economice rezultate din absenþa unor instituþii specifice economiei de piatã
- descresterea economicã - scãderea P.I.B, consumului, cererii si investitiilor.
Alte bariere care pot influenþa oportunitatea de afaceri sunt hiperconcurenþa importurilor când statul are legi permisive de aprobare de importuri masive si nu în ultimul rând coruptia.
3.3. Necesitatea elaborãrii planului de afaceri
Planul de afaceri reprezinta documentul scris unde se precizeaza in ce constã afacerea, ce obiective are, ce strategii se vor folosii si care sunt rezultatele asteptate într-un anumit orizont de timp.
Elaborarea planului de afaceri este necesara deoarece:
- îl obligã pe întreprinzator la abordarea sistematica a conceptului pe care vrea sã-l realizeze,
- dupã începerea activitãtii îl ajutã sã-si canalizeze eforturilor pentru mentinerea strategiei,
- trezeste interesul si atrage sprijinul financiar sau de orice alta natura necesar pentru lansarea si dezvoltarea intreprinderii si
- economiseste timpul celor interesati de afacere printr-o prezentare logica si concisã a acesteia.
Intocmirea planului de afaceri porneste de la realizarea anumitor obiective si are ca scop determinarea profitabilitatii afacerii, conturarea mecanismului de operaþionalizare a afacerii,, obtinerea de fonduri de investitii, fundamentarea perfectarii de aliante strategice, obtinerea de contracte importante, atragerea si implicarea de persoane cheie precum si posibilitatea de fuzionare sau cumparare de alte firme.
3.4. Structura planului de afaceri
Continutul planului de afaceri nu are o anumita forma obligatorie, dar se recomanda in general sa cuprinda rezumatul, planul propriu-zis al afacerii si anexele.
Redactarea planului de afaceri trebuie :
sa conþinã informatiile care intereseaza pe cei pentru care se intocmeste
- sa anticipeze intrebarile acestora si sa tina seama de faptul ca cel care citeºte nu este neaparat expert in domeniul respectiv
sa nu se omita nici un argument prin care sa se poata sustine succesul afacerii
prezentarea riscurilor sa fie insotita de masurile care vor fi luate pentru contracararea lor
sa urmareasca scopul pentru care a fost eleborat intr-un stil clar, logic si atractiv.
Cea mai importanta parte din planul de afaceri este rezumatul care de regulã cuprinde 2 - 3 pagini in care se enumera cele mai semnificative si mai atractive componente ale planului cu rolul de a starni interesul.
Rezumatul cuprinde:
scurta descriere a firmei si a produselor/serviciilor
piata comercialã
modul de comercializare al produselor
avantajul competitiv al produselor/serviciilor
aspectele financiare, profitabilitatea firmei
misiunea si obiectivele firmei
oferta sau propunerea.
o Planul propriu zis va contne
Prezentarea întreprinderii
- enumerarea produselor(ce nevoi satisfac, beneficiile)
- canalele de vanzare
- clientii(principalele segmente)
- scurt istoric al firmei
- regimul juridic, proprietarii
- amplasarea intreprinderii
- rezumatul unui plan financiar de demaraj.
Produsele/ serviciile
- prezentare si descriere
- accent pe nevoile satisfãcute
- compararea ofertei cu cea a competitiei, referitor la beneficii, caracteristici si grupe de clienti
- costuri implicate pentru aprovizionare
- tehnologia utilizatã si perspectivele de dezvoltare in timp a produselor.
Analiza pietii
- segmentele de clienþi(dupa vârsta, venit, asezare geografica), eventual a cotei de piata previzionate
- analiza domeniului de activitate si a participantilor la acesta
- tipurile de distributie specifice pietii (magazine, distribuitori regionali, vanzari directe)
- natura competitiei si a factorilor de succes(caracteristicile produsului, service-ului, termenele de livrare, soft-ului, etc.)
- principalii competitori, punctele forte, punctele slabe, (referitor la produse, pret, distributie, reputatie, management, tehnologie, pozitie financiara) si o analizã detaliatã a pietei incluzand pozitia intreprinderii pe piata.
Strategia
- plasarea pe un segment al pietei
- dacã oferta întreprinderii (produs, pret, amplasare) satisface nevoile clientilor
- strategia de pret(preturi, discount-uri, termene de plata, credite)
- prognoza vânzãrilor
- aliantele strategice.
Managementul
- structura organizatorica
- echipa manageriala (numar, componenta, inclusiv studiile si experienta, membrii fondatori)
- planul de personal (numar angajati, salarii, departamente)
Planul financiar
- viteza de crestere prognozata
- situatii financiare prognozate(bilant, cont de profit si pierderi, cash-flow)
- indicatori financiari cheie
- analiza punctului critic.
Oferta finala
- sumele solicitate potentialilor furnizori de fonduri
- destinatiile sumelor solicitate
- termenii financiari ai creditelor
- conditii de parteneriat.
Urmeazã apoi Anexele
3.5.Studiul de fezabilitate
In practica intreprenorial manageriala se mai foloseste pe langa planul de afaceri si studiul de fezabilitate care este tot o modalitate de analiza si valorificare a unei oportunitai de afaceri, anterioara planului de afaceri.Studiul de fezabilitate are scopul de a stabili dacã afacerea este fezabilã si de a elimina riscurile în valorificarea oportunitãþii. El este mai putin complex si mai rapid decat planul de afaceri.
Orice studiu de fezabilitate isi propune inlaturarea sau diminuarea riscurilor in valorificarea oportunitatilor economice.
Riscul este determinat de incertitudinea atingerii obiectivelor.
Daca in trecut managementul riscului era axat numai pe asigurari, in prezent el se regaseste in intregul spectru al managementului. De aceea este bine ca studiul de fezabilitate sa cuprinda urmãtoarele teste de fezabilitate.
Testul de fezabilitate generalã care trebuie sã conþinã punctele forte si punctele slabe ale afacerii precum si oportunitãtile si pericolele mediului.
Testul de fezabilitate financiarã determinã dacã oportunitatea este profitabilã sau nu.
Alte teste care se efectueazã sunt testele de fezabilitate de vânzãrii, de marketing, si de personal. Aceste teste sunt eliminatorii în sensul cã nu se trece la testul urmãtor dacã cel anterior nu este pozitiv.
In afarã de acestea mai sunt teste specifice fiecãrei oportunitãti de afaceri ca de exemplu existenþa furnizorilor de materii prime si materiale, de piese de schimb, de service, care au si ei un rol în existenta oportunitãtii economice.
|
