ORGANIZAREA PROCESUALĂ
2.1. De la starea informationala la starea practic-activa în cadrul unei firme
Momentul prezent (P) se constituie în reper, care marcheaza între trecutul (T) si viitorul (V) elementele manageriale monocauzale.. Un efect (E) identificat în trecut, produs de cauze care pot ramâne anonime,
genereaza (determina) o cauza noua (C1). La momentul prezent (P), un efect (En) are corespondenta într-o noua cauza (Cn), care induce decizia de actiune productiv-economica (Ad) prevazuta pentru un moment
(Ma) de actiune în viitorul apropiat. Rezultatul (R) determina evenimentul managerial viitor (Ev), care corespunde solutionarii problemelor de politica a firmei în etapa luata în considerare. Se remarca trecerea de la grupul de probleme de tip "cautare a cauzelor" la grupul de tip "cautare a efectelor". Firmele sunt localizate ca obiect de 949s186j activitate pe intervalul cuprins între un efect major vizibil (de exemplu E1) si momentul de declansare a actiunii productive propriu-zisa (Ma).Mediu exterior firmei-Firma-Ev--Mti Ma [Timp]T [cautare - cauza] P [cautare - efect] V
Fig. 4 - Managementul monocauzal
E - efect trecut identificat în mediu (initial); C1, C2, Cn - cauze;
E1, E2, ... En - efecte; Ad - actiune (decizie); Ma - moment de declansare actiune;
R - rezultat; Ev - eveniment viitor (anticipativ); T, P, V - trecut, prezent, viitor;
Mti - moment al trecutului imediat de interes pentru firma; În acelasi context de examinare a cailor de actiune practica în cadrul unei firme se supun atentiei doua caracteristici esentiale ale activitatii: analiza si sinteza evenimentelor manageriale.
Md fundamentala Z1 Md (finala aproximativa) Zmax Zp Z2 (indivizibil)
Fig. 5 - Analiza si sinteza evenimentelor manageriale Z1, Z2 - zone (ideale) de aproximatie; Zp - zona practica (de actiune) Md fundamentala - moment de decizie fundamentala;Md finala - moment de decizie finala aproximata , Ad Cn En C2 E1 C1 ER Ev Sinteza ireductibila
ANALIZĂ-detaliu mediul transnational
SINTEZĂ-mediu exterior firmei Firma Istoria activitatilor productive
Se constata ca activitatea de analiza cuprinde un numar mai însemnat de responsabili (conducatori) decât cei ce realizeaza sinteza .Personalul din firme realizeaza preponderent analiza si în masura medie sinteza
(ca procedee) care în mod agregat folosesc pentru sinteza de baza macroeconomia.Se deduce ca Zp constituie intervalul de importanta practica majora pentru companiile transnationale, iar zona Zmax este primordiala în functionalitatea economiei unei tari. Un poligon al parametrilor puterii într-o firma cuprinde în principal urmatoarele.
1. Conceptualitatea. Sistemul de valori conceptuale, respectiv tendintele (cerintele) cuantificate ofera un proiect-cadru ce sustine actiunea conjugata a puterii firmei în scopul îndeplinirii unor obiective.In aceasta categorie intervine abilitatea de a formula si dezvolta strategii, a definii concepte (unele noi) si mai ales a crea noi viziuni.
2. Moralitatea. În prim-planul înfatisarii puterii firmei, moralitatea apare ca fundamentala. Forta morala se identifica în principal cu un sistem de valori, coerenta etica, corespondenta între declaratii si fapte, aspecte care frecvent sunt afisate si pâna la o limita pragmatica acceptate de puterea firmei.
3. Activitatile de relationare reprezinta abilitatea de a crea relatii flexibile de parteneriat cu scopul solutionarii unor obiective comune.
4. Elocventa reprezinta abilitatea de a câstiga adepti, beneficiari, colaboratori.
5. Impactul rezultatelor . Puterea unei firme are nevoie de abilitate în a obtinerapid rezultate, de a prelua si materializa diferite strategii si concepte.
6. Interventionismul releva capacitatea firmei de a instala pe structuri si relatii si de a le modifica în conformitate cu strategia proprie.
2.2. Procesul de productie - subiect al managementului
2.2.1. Amplasamentul firmei într-un mediu ambiant
Termenul de productie trebuie înteles în sensul sau general ca fiind ceea ce face sa creasca utilitatea unui obiect sau a unui serviciu. Aproape toate activitatile - cu exceptia actelor distructive cum ar fi razboiul - pot
fi denumite "productie".Nevoile societatii umane promoveaza multiple activitati de productie. Orice activitate economica urmareste un scop util, desfasurându-se voluntar si constient. Omul conduce si participa la activitati. Esenta unei activitati este data de: a) miscarile materiale si b) relatiile sociale de productie. Formele de miscare a resurselor sunt: a) de deplasare si b) de deplasare si transformare concomitenta (consum productiv). Analiza personalului de productie se realizeaza din punct de vedere: tehnologic; tehnic; probleme de munca; organizatoric; economic; social; cultural-educativ.Procesul de productie constituie elementul central al unei firme, considerata sistem complex adoptiv amplasata într-un mediu ambiant. În procesul concentrarii productiei si a specializarii functiilor manageriale a"aparut" un asa numit aparat specializat în managementul firmei.M. Malita (1971) arata ca "majoritatea îndeletnicirilor omenesti au fost la început "arte" si, pe masura ce a trecut vremea s-au transformat în "stiinte". În mod similar s-au petrecut situatiile operationale si în domeniul managementului.
2.2.2. Elemente de organizare procesuala
Organizarea procesuala reprezinta determinarea si însiruirea activitatilor necesare pentru realizarea obiectivelor firmei. Unele compartimente cu caracter predominant organizational se numesc de
engineering" sau "methodes O. Nicolescu, 1975). În acest context, organizarea procesuala consta în formalizarea principalelor categorii de munca, a activitatilor necesare îndeplinirii obiectivelor firmei.
În cadrul unei firme, de regula, se întâlnesc din punct de vedere procesual si structural urmatoarele functii:
- productie;- comerciala;- financiar contabila;- resurse umane;- cercetare-dezvoltare.
Fig. 6 - Lantul organizarii procesuale într-o firma. Organizarea procesuala într-o firma are un caracter dinamic si este de regula caracteriaza de generalitate.
2.3. Studiul de fezabilitate - instrument de analiza procesuala si manageriala
Prin studiul de fezabilitate se realizeaza o evaluare economica si financiara a efortului investitional pentru dezvoltare. Se pot realiza evaluari ale puterii economice a întreprinderii. Strategia investitionala este esentiala mai ales când se atrag investitori straini. Fazele analizei de fezabilitate se localizeaza pe trei arii:
diagnosticul întreprinderii care în principal vizeaza:
- istoricul unitatii; - analiza situatiei actuale; - estimari si previziuni;
Functiuni-Activitati-Atributii-Sarcini-Operatiuni-Miscari
resursele, evidentiate prin:
- analiza si prognoza proiectelor noi; - analiza si prognoza proiectelor retehnologice;
efectele, redate prin:
- analiza financiara; - analiza economica.
Prezentare generala. Se relateaza în rezumat ceea ce studiul urmeaza sa reflecte în realitatea productiva.
Domeniul în care se actioneaza
Elemente generale. Organizarea si adminstrarea domeniului.
Capacitatea si tendintele domeniului. Legislatia specifica.
Întreprinderea
Scurt istoric al întreprinderii
- vechimea; - profilul întreprinderii;
Prezentarea de ansamblu a întreprinderii:
- denumirea; - sediul, filiale, sucursale; - domeniul de activitate;
- consiliul de administratie si modul cum lucreaza acesta;
- conducerea executiva si maniera de conducere.
Prezentarea modului cum s-a nascut întreprinderea (din desprindere,fuziune, asociere etc.)
Nivelul tehnologic:
- dotarea, caracteristici tehnice si tehnologice; - retehnologizari efectuate.
Configuratia patrimoniului:
- patrimoniul în momentul constituirii; - capital social subscris si varsat;
- evolutia patrimoniului; - estimarea valorii pe piata în preturi comparabile a activelor.
Managementul si organizarea întreprinderii:
- organigrama; - caracterizarea fortei de munca;
- obiectivele întreprinderii; - tipul de management;
- echipa de conducere, dimensiunea si calitatea acesteia;
- contractul de management; - sistemul informatic si informational.
Piata: Piata interna
- situatia ofertei: volum, structura, producatori, dimensiunea domeniului;
- situatia cererii: volum, structura, producatori similari;
- preturi practicate de concurenta; - balanta generala a cererii si ofertei;
- prognoza cererii si ofertei pe termen scurt, mediu si lung.
Piata întreprinderii
- fondul intern de vânzare-cumparare: contracte încheiate, relatii traditionale si preturi practicate, segmente de piata.
Este necesara si o estimare a principalelor tendinte:
- fondul extern de vânzare-cumparare;
- reteaua de distributie interna si externa (structura, eficienta, mobilitate si evolutie previzibila).
Evaluarea activitatii viitoare a întreprinderii
Obiective de viitor (domenii, orientari, politica întreprinderii).
Tehnologii si procese tehnologice (necesar, obiective, metode utilizate, cai de realizare prin modernizare, reutilizare, reconstructie, dezvoltari noi).
Capacitati de productie, sortimente, game de servicii, calitate, marci.
Materii prime si utilitati de care este dependenta întreprinderea. Tendinte în volumul lor material si pt.preturi.
Necesarul de personal (instruirea, politica salariala).
Cerinte ecologice (efecte asupra mediului înconjurator, criteriile ecologice utilizate în analiza economica a activitatii întreprinderii).
Viabilitatea si perspectiva întreprinderii.
Costuri si resurse de finantare pentru activitatea viitoare
Volumul si structura costurilor de productie si a investitiilor.
Surse de finantare (proprii, atrase, subventii, alte alocatii bugetare etc.).
Analiza financiara
Nivelurile de productie (previziuni privind vânzarile si veniturile).
Preturi practicate.
Estimari ale costurilor de productie.
Situatia veniturilor si a cheltuielilor, situatia surselor si utilizarii fondurilor.
Rata rentabilitatii si pragul de rentabilitate.Se au în vedere diagnosticul financiar, analiza financiara pe baza de bilant,profilul si pierderile, precum si analiza echilibrului financiar.
Analiza economica
Costurile si beneficiile. Rata economica a rentabilitatii.
Alte beneficii pentru economia nationala necuantificate: locuri de munca, calitatea mediului, sanatate etc.
Analiza de risc
Se evidentiaza sensibilitatea în functie de factorii specifici ai activitatii firmei: variatii de pret, piata de desfacere etc.
Scenarii, variante si alternative posibile. Riscul fata de o situatie de faliment.
Se pot realiza analize probabilistice ale proiectelor de investitii.
Fig. 7 - Lantul decizional care fundamenteaza etapizat investigatia si rezultatele tehnico-economice în proiectul managerial si proiectul productiv S.T.E. - studiu tehnico-economic; P.E. - proiectul de executie; D.D.E. - detalii de executie; S.C.I. - studiu de conditii industriale Pentru realizarea studiului de fezabilitate se distinge un algoritm structural metodologic dupa cum urmeaza:
I. Descrierea întreprinderii ca agent economic
1. Scurt istoric al întreprinderii (anul înfiintarii, momente importante în dezvoltare,schimbari de profil etc.).
2. Prezentarea generala a firmei (denumire, sediu, obiect de activitate,competenta consiliului de admnis.)
3. Prezent. modului de constituire a firmei (preluarea integrala a patrimo.,desprindere, fuzionare, asociere).
4. Organizarea si managementul practicat (organigrama, functionalitatea, atributii,tipul de management practicat - conducerea prin exceptie, pe baza de sistem, obiective,programe, proiecte s.a.).
II. Starea tehnica si economico-financiara
Pentru stabilirea strategiei mai întâi este necesara o evaluare a activitatii la momentul dat, o diagnosticare corecta si suprinzatoare a potentialului tehnico-economic si a rezultatelor.
Potentialul tehnico-economic cuprinde indicatorii urmatori: a) capacitatea de productie;
b) mijloace fixe la valoarea de inventar si la valoarea ramasa;
STUDIU DE FEZABILITATE-NOTĂ DE COMANDĂ-P. E. S. T. E. D. D. E.-S. C. I. OMOLOGARE-REZERVE, NOTĂ DE PREDARE - PRIMIRE. Cercetare de mentinere si dezvoltare a capacitatii de productie. EXPLOATARE -VALORIFICARE
Cercetare decontatape activitatede productie. Cercetare decontata pe activitate de investitii
c) investitii în curs de executie - suma absoluta;
d) mijloace circulante - suma acestora fiind structurata pe stocuri si cheltuieli, creante si disponibilitati (mil. lei si ponderi);
e) potentialul uman:e1) numarul de salariati, din care muncitori;e2) fondul de salarii realizat în ultimul an;e3) cheltuieli pentru asigurari sociale;
f) capacitatea proprie de cercetare - dezvoltare
g) potentialul financiar care se dimensioneaza si se evalueaza pe baza patrimoniului net, compus din:
A. Elemente de activ
1. mijloace fixe la valoarea ramasa; 2. mijloace circulante (exclusiv creante);
3. creante certe (inclusiv deconturi certe); 4. alte active;
5. mijloace si cheltuieli pentru investitii în curs.
B. Elemente de pasiv:
1. obligatii certe;
2. obligatii certe pentru personalul unitatii si organul ierarhic superior;
3. credite bancare;
4. credite si furnizori pentru investitii;
5. credite pentru investitii;
6. credite pentru pierderi.
C. Patrimoniul net al întreprinderii este A - B
- apreciat din punct de vedere material prin:
1'. active fixe; 2'. active circulante;
3'. investitii; 4'. disponibilitati lichide;
5'. creante;- apreciat din punct de vedere valoric prin:
1". capitalul social subscris (propriu);
2". fonduri de rezerva, stimulare si consum; 3". beneficii.
Acestea la rândul lor evidentiaza capacitatea de autofinantare, capacitatea de plata si solvabilitatea.
2. Rezultatele economico-financiare într-o întreprindere sunt reprezentate de:
a) cifra de afaceri - veniturile totale (încasarile) indiferent de activitatea care le-a generat;
b) valoarea adaugata, adica diferenta dintre productia globala realizata sicheltuielile cu materii prime materiale, energie etc. si a celor aferente serviciilor si lucrarilor prestate de terti;
c) amortismentele anuale; d) beneficiul total realizat;
e) varsaminte din beneficiu la buget;
f) impozitul pe circulatia marfurilor. În locul indicatorilor de la d) si f) se opereaza si cu alti indicatori, care au urmatorul continut:
f1) profit impozabil; f2) impozitul pe profit; f3) profitul net.
3. Eficienta utilizarii potentialului tehnico-economic al întreprinderii se evidentiaza prin:
a) cheltuieli (costuri) la o unitate - lei/productie marfa;
b) eficienta utilizarii mijloacelor de productie fixe si circulante;
c) eficienta utilizarii fortei de munca exprimata prin:
- productivitatea muncii calculata prin raportarea productiei marfa,
respectiv a valorii adaugate la numarul mediu de salariati;
- beneficiul (profitul) brut (net) pe un salariat.
d) rata rentabilitatii
III. Pozitia întreprinderii fata de piata
Activitatea comerciala este sustinuta de elemente de marketing pe piata de
desfacere si pe cea de aprovizionare.
Astfel, se disting doua domenii în care se efectueaza analiza:
piata de desfacere; piata de aprovizionare.
IV. Diagnostic
Pentru fixarea diagnosticului întreprinderii este necesara, în primul rând, o sinteza
a concluziilor desprinse din analiza resurselor, a relatiilor, a activitatilor, a rezultatelor si
a eficientei economice.
V. Strategia activitatii întreprinderii
1. Coodronatele strategiei activitatii întreprinderii se regasesc în:
1'. cererea de lucrari; servicii si produse în urmatorii 3-5 ani;
1". capacitatea de satisfacere a cererii pe aceeasi perioada (în conditiile utilizarii
potentialului actual (a) sau în conditiile dezvoltarii si retehnologizarii (b
În raport cu aceste cerinte se evidentiaza urmatoarele:
investitii necesare pentru modernizare si dezvoltare;
volumul fizic si valoric al lucrarilor (productiei) în preturi estimate;
veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare;
rata veniturilor actualizate venitul net actualizat
rata interna de rentabilitate este cea pentru care suma veniturilor brute
actuaizate este egala cu suma costurilor actualizate,:
2. Modelele de previziune a parametrilor economico-financiari în unitate
pot fi abordate prin:
- metoda trendurilor (ritmuri, tendinte);
- metoda normativa (ponderi, norme pentru atingerea unor parametri);
- metode intuitive (ancheta Delphi, metoda Branstorming, tehnica
scenariilor etc.).
|
