Organizarea activitatii de management resurselor umane
Expresia resurse umane
adecvate se refera la persoanele dintr-o organizatie care isi aduc o importanta
contributie la indeplinire obiectivelor
sistemului de management. 949q166j Aceasta
contributie este reperezentata de productivitatea pe care o au in posturile pe
care le detin. Expresia resurse umane inadecvate se refera la membrii
organizatiei care nu-si aduc o contributie valoroasa la indeplinirea
obiectivelor sistemului de management. 949q166j Dintr-un motiv sau altul, aceste
persoane sunt ineficiente in activitatea pe care o presteaza.
Resursele umane adecvate sunt persoanele
dintr-o organizatie care isi aduc o importanta contributie la indeplinirea
obiectivelor sistemului de management. 949q166j
Productivitatea in toate organizatiile este influentata de modul in care
interactioneaza si se combina resursele umane pentru a folosi toate celelalte
resurse ale sistemului de management. 949q166j Factori cum ar fi pregatirea, varsta,
experienta la locul de munca si nivelul de educatie formala joaca un rol in
stabilirea compatibilitatii persoanei cu o anumita organizatie. Desi procesul
de asigurare a resurselor umane adecvate pentru organizatie este un proces
antrenant si oarecum subiectiv, urmatoarea sectiune ofera informatii despre cum
putem sa sporim succesul acestui proces.
Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizatii ( societate comerciala, institutie, asociatie, etc), in noua societate informationala capitalul uman inlocuind capitalul financiar ca resursa strategica. Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialel lor de crestere si dezvoltare, in capacitatea lor de a -si cunoaste si invinge propriile limite. Succesul unei organizatii, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa ca oamenii sunt bunul cel mai de pret al organizatiei. Resursele umane constituie un potential uman deosebit care trebuie inteles, motivat si implicat cit mai deplin in realizarea obiectivelor organizatiei. Pentru aceasta, deciziile manageriale din domeniul resurselor umane trebuie adaptate intotdeauna personalitatii si trasaturilor angajatilor. In teoriile traditionale ale intreprinderii, salariatii erau priviti prin prisma modului in care executau in mod disciplinat anumite operatii prestabilite sau indeplineau anumite activitati. Astfel s-au cristalizat concepte ca "forta de munca", definind totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale utilizate de salariati in procesul muncii. Aceste concepte (forta de munca, mina de lucru) se utilizau la singular definind ansamblul, masa angajatilor, fara a face trimitere la salariati ca indivizi cu persoalitate, nevoi, comportament, educatie, experienta si valori specifice. In acceptiunea moderna, din perspectiva managementului resurselor umane, oamenii nu sunt angajati doar pentru a ocupa anumite posturi vacante ci, fiecare in parte, pentru rolul lor important pe care il pot avea in cadrul organizatiei. Acest lucru este cu atit mai evident cu cit, in mediul socio-economic actual caracterizat prin concurenta, dinamism si interdependenta, multe din dificultatile sau succesele organizatiilor au la baza resursele umane si managementul acestora.
1.1 Managementul resurselor umane(MRU)
Managementul resurselor umane -
MRU - este activitatea de management raspunzatoare de toate deciziile si
actiunile care afecteaza relatia dintre o organizatie si membrii ei.
Finalitatea activitatii
managementului de resurse umane consta in primul rand in "a face angajatii asa
cum isi doreste organizatia dar si a face organizatia asa cum isi doresc
angajatii, astfel incat organizatia sa isi atinge obiectivele". Dupa cum se
observa exista o diferenta majora intre ce inseamna managementul resurselor
umane care are rolul de a modela oamenii si activitatea acestora in asa fel
incat sa se obtina maximum de performanta si ceea ce inseamna activitatile
specifice unui birou de personal ce au rolul de a contabiliza date despre
angajati, pontarea orelor de program,a emite adeverinte si a calcula salariile.
Un management riguros al resurselor umane presupune eficacitate in urmatoarele
activitat de management:
. managementul fluxului de
personal - recrutare, selectie, adaptare pe post, inductie si socializare,
mentorat, promovare interna, managementul iesirii din organizatie;
. managementul performantei -
evaluarea performantelor, feed-back-uri consistente la atingerea sau nu a
obiectivelor personale, de echipa sau organizationale, recompense si
beneficii,;
. management organizatoric -
definirea posturilor, a organigramei, a zonelor de responsabilitate, formarea echipelor
sau a grupurilor de munca si instruirea angajatilor;
. managementul comunicarii -
implicarea angajatilor in activitatile decizionale, dezvoltarea comunicarii
ascendente si descendente, pastrarea corectitudinii procedurale si a eticii
organizationale;
Toate aceste activitati pot fi
realizate cu succes doar daca exista "cineva" (o persoana, o echipa sau un
departament) capabil(e) cel putin:
. sa identifice maniera prin
care obiectivele organizationale pot fi intelese si interpretate in
interdependenta lor pana la nivelul obiectivelor fiecarui angajat in parte (ce
implica o viziune sistemica foarte clara asupra organizatiei si cunostinte
riguroase de management);
. sa inteleaga si sa identifice
fortele motrice interne ale angajatilor: volitive, afective, motivationale si
conditionarile lor sociale ce sunt implicate in activitatile necesare
indeplinirii obiectivelor (necesita cunostinte de psihologie dublate de
experienta in activitatea cu oamenii):
. sa identifice necesarul de
cunostinte, abilitati, aptitudini necesare personalului pentru atingerea
obiectivelor si sa stabileasca setul de masuri pentru optimizarea lor
(presupune competente in psihodiagnostic, intelegerea naturii tuturor
activitatilor organizatiei si a metodelor de dezvoltare profesionala a
angajatilor);
. sa stie sa puna in slujba
organizatiei toate calitatile angajatilor si sa ia masuri pentru reducerea
acelor comportamente ale acestora ce sunt in dezacord cu obiectivele
organizatiei (necesita cunostinte de psihologie si legislatie).
Dupa cum se observa toate
aceste activitati sunt conditionate strict de cunoasterea psihologiei si a
obiectivelor organizationale. Decalajul intre calitatea angajatilor si
obiectivele organizationale, intre obiectivele angajatilor si cele ale
organizatiei constituie piatra de incercare a ceea ce inseamna management al
resurselor umane - vezi: angajament afectiv. De cele mai multe ori obiectivele
organizatiei se schimba intr-un mod mult mai rapid decat capacitatea oamenilor
de a se adapta acestor schimbari. Un manager de resurse umane afirma recent ca
"abia am reusit sa organizez oamenii, sa-i instruiesc si sa-i fac sa inteleaga
care-i rolul lor si am auzit ca trebuie sa o iau de la capat..., bateriile mele
mai tin dar nu stiu daca si ale lor". Astfel de reactii din partea managerilor
de resurse umane sunt frecvente si ele capata aspecte dramatice atunci cand
trebuie sa concedieze persoanele in care s-au investit si care "nu mai au loc"
in noua strategie organizationala.
La aceste categorii de
probleme, ce sunt din ce in ce mai frecvente in MRU modern, raspunsurile
consultantilor se incadreaza in special in urmatoarele directii: pe langa
programe de asistenta pentru persoanele disponibilizate (masuri reactive) se
ofera si masuri anticipative: optimizarea planurilor organizationale pe termen
lung pentru cresterea stabilitatii companiei, recalificarea personalului,
consolidarea factorilor de cultura organizationala pentru a adapta si flexibiliza
personalul la ritmul accelerat de schimbari si programe de dezvoltare
organizationala.
|