PLAN DE AFACERI
Domeniul de activitate
S.N.Radiooooul
S.N.Radiooooul
Societatea asigura traficul interurban de telefonie.
Societatea participa la piata libera a serviciilor de Radiooooul cu valoare adaugata, in calitate de prestator de servicii, in conditii de egalitate cu alti furnizori de servicii, direct, in asociere, sau in societati comerciale la care societatea este parte in conformitate cu licentele ori autorizatiile acordate de Ministerul Comunicatiilor. De asemenea, realizeaza lucrari de proiectare, constructii montaj si servicii.
4.2. Conducerea si personalul societatii
Conducerea societatii este asigurata de catre Adunarea Generala a Actionarilor. Pana la data prevazuta in programul de guvernare, atributiile Adunarii Generale a Actionarilor sunt exercitate in numele actionarului unic de catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologia Informatiei, prin Ministru sau imputernicitu 727d32h l desemnat prin Ordin al Ministrului.
Societatea este administrata de un consiliu de administratie. Conducerea operativa este asigurata de directorul general si patru directori executivi.
Adunarea generala
Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al societatii comerciale, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.
Administratorii sau alte persoane salarizate sau remunerate de societatea comerciala nu pot reprezenta actionarul unic in adunarile generale ale actionarilor.
Adunarea generala ordinara a actionarilor se convoaca cel putin o data pe an, in maximum 3 luni de la incheierea exercitiului financiar precedent avand ca scop examinarea bilantului, a contului de profit si pierderi pe anul anterior si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si cheltuieli pe anul in curs.
Consiliul de administratie
Presedintele Consiliului de Administratie va fi desemnat de catre Adunarea Generala a Actionarilor.
Presedintele Consiliului de Administratie numeste personalul cu functii de conducere din cadrul societatii. Presedintele Consiliului de Administratie este si Director General si reprezinta societatea in relatiile cu tertii sau poate desemna o alta persoana in acest scop, in limitele stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor.
Directorul General
Directorul General al Societatii Nationale de Radiooooul - S.A. isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a Consiliului de Administratie.
Directorul General indeplineste si functia de Presedinte al Consiliului de Administratie si reprezinta societatea in relatiile cu tertii pe plan intern si international sau poate desemna o alta persoana in acest scop in limitele stabilite de Adunarea generala a actionarilor;
4.3. Piata actuala
4.3.1. Piata interna
In procesul liberalizarii comunicatiilor au aparut o serie de operatori punctuali, dezvoltati pentru unul sau mai multe servicii, la scara locala sau mai extinsa.
Acestia se
bazeaza in mare parte pe existenta infrastructurii S.N.Radiooooul
S.N.Radiooooul
- magistralele nationale de radiorelee, care reprezinta cel mai ieftin suport de transmisiuni si in consecinta, cu tarifele cele mai atractive;
- statiile si translatoarele de radiodifuziune si televiziune nationala;
- statiile de sol pentru comunicatiile spatiale;
- circa 200 amplasamente situate in locuri strategice pentru Radiooooul si dotate cu sisteme proprii de electroalimentare, cu sisteme proprii de electroalimentare, piloni inalti pentru fixarea de antene, acces la drumuri si la sistemul national de energie electrica, etc;
- este singurul detinator de statii de sol de mare putere pentru comunicatii europene si intercontinentale;
- este semnatar desemnat la organizatiile de telecomunicatii internationale prin sateliti;
- are clienti stabili ce nu pot renunta la serviciile societatii.
4.3.2. Piata internationala
Marile piete nationale de telecomunicatii din Uniunea Europeana (dar si din Statele Unite si Japonia) s-au dezvoltat ca piete inchise conduse de operatori publici cu puternice conexiuni cu fabricantii. Datorita legislatiei Uniunii Europene si procesului de standardizare a produselor, pietele nationale parcurg acum un proces de liberalizare.
Cele doua segmente ale pietei de telecomunicatii sa anume sectoarele consumatorilor juridici si fizici, sunt deja deschise concurentei. Cererea de echipamente este stimulata si de dezvoltarea principalelor categorii de servicii, retelele de date si voce si comunicatii mobile. In urmatorii ani, o atentie sporita se va acorda procesului de globalizare, cresterii concurentei, extinderii pietei furnizorilor sI eventual, reducerii numarului angajatilor in sector.
Operatorii europeni de telecomunicatii (mare parte dintre ei vor fi privatizati ) in numar tot mai mare vor dobandi statut de clienti privati fata de producatori.
Dupa cum reiese din Raportul Bangemann (emis de Comisia Europeana), serviciile de telecomunicatii avansate vor avea o importanta strategica in dezvoltarea economica a natiunilor si vor determina cererea pentru produsele si sistemele de telecomunicatii.
Proiectele de investitii masive in noile retele digitale (ISDN, GSM, retele multimedia de banda larga pentru servicii video la cerere si televiziune prin cablu) contribuie la dezvoltarea sectorului de echipamente.
Pentru dezvoltarea rapida a acestui sector, o importanta deosebita se va acorda aplicatiilor patronate de Uniunea Europeana.
In general, intre operatorii nationali de telecomunicatii si producatorii de echipamente, exista o stransa colaborare, in sensul ca operatorii publici sunt principalii cumparatori ai produselor si sistemelor de telecomunicatii. Accesibilitatea pe pietele locale de telecomunicatii este strict conditionata de modul de segmentare a acestora intre furnizorii autohtoni. Accesibilitatea pe piata telecomunicatiilor, spre exemplu in Fanta si Suedia este de aproximativ 50% si de aproape 40% in Italia.
Operatorii de azi sunt interesati sa-si amortizeze investitia si sa obtina un profit cat mai mare in timp cat mai scurt, incurajand in acest fel cresterea concurentei intre producatori.
Astfel, in urmatorii ani, competitia intre furnizori la nivel local va fi inlocuita de un fenomen concurential cu caracter global.
In domeniul destul de dinamic al echipamentelor de comunicatii de date pentru persoane juridice, se observa o tendinta de marginalizare a furnizorilor europeni de echipamente in favoarea companiilor americane de inalta tehnologie.
Succesul companiilor americane pe piata europeana se datoreaza in primul rand flexibilitatii pietei lor de telecomunicatii din punct de vedere legislativ.
4.3.3. Piata agentului economic
Intre agentii economici din domeniul Radiooooullor S.N.Radiooooul S.A. se distinge prin calitate, gama larga de servicii oferite, continuitate, siguranta si fiabilitate.
Principalii mari clienti ai S.N.Radiooooul S.A. pe piata interna sunt Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune
In volumul total al veniturilor sectorul radiodifuziune si televiziune este principal, urmat indeaproape de sectorul de transport al semnalelor de radio, televiziune si telefonie.
Prin instalarea echipamentelor de multiplexare cai, pentru reteaua proprie de telecomunicatii, s-au asigurat legaturile pe liniile de radiorelee pentru alti clienti, in domeniul telefoniei celulare. De asemenea societatea asigura pentru sistemul de telefonie mobila GSM inchirierea suportului de transmisie si spatiilor tehnice necesare operarii serviciului (MOBILROM si MOBIFON).
In ultimii ani, in Romania serviciile INTERNET au inceput sa prinda din ce in ce mai mult la publicul de toate categoriile. Problema cea mai delicata pentru furnizorii de servicii INTERNET, este strangularea pe relatia externa. S.N.Radiooooul S.A. vine in ajutorul acestora, si in viitorul apropiat, isi propune crearea unui nod national INTERNET.
4.3.4. Clienti stabili si echipamente de inalta tehnicitate
Societatea este operatorul national de Radiooooul si are sanse reale si conditii materiale si umane pentru a deveni al doilea operator national de telefonie.
Totodata are o retea de radiorelee unica prin capacitate si dispersare in Romania, analogica si una relativ extinsa, digitala.
Are clienti stabili ce nu pot renunta la serviciile societatii o lunga perioada de timp, atat cei cu contracte pe durata nedeterminata ori stabili si prin lege, cat si cei cu contracte anuale si posibilitati de prelungire.
Societatea are circa 200 de amplasamente dispersate in toate regiunile tarii, in locuri strategice care o fac deosebit de atractiva pentru toti operatorii si consumatorii de telecomunicatii.
Amplasamentele au cladiri, terenuri, piloni inalti si antene radio, surse de energie electrica alternativa, acces la drumuri si reteaua nationala de energie electrica (unele cu racorduri duble).
Reteaua este conceputa unitar, acoperind toate zonele tarii.
4.4. Prezentarea proiectului pentru care se solicita sprijin
Agentul economic isi propune sa-si desfasoare activitatea intr-un domeniu mult mai larg decat in prezent, urmarind valorificarea superioara a tuturor resurselor sale umane, financiare si materiale, utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor de productie.
In acest sens se foloseste oportunitatea imbunatatirii legislatiei economice in Romania. Totodata, schimbarea statutului si reorganizarea agentului, poate fi privita ca un proces inceput deja cu prima etapa de transformare in societate nationala si continuand cu a doua etapa, de privatizare ce va avea numai efecte benefice pentru activitatea de Radiooooul nationale, pentru rentabilitatea intregului sector, astfel ca proiectul de retehnologizare prezentat, cat si toate celelalte proiecte sa poata continua.
Astfel, agentul economic isi propune:
continuarea difuzarii programelor nationale de radiodifuziune, televiziune, a celor destinate strainatatii;
prestarea de servicii nationale de telefonie, ca un al doilea operator national, pe masura liberalizarii serviciului;
realizarea si difuzarea de programe proprii de radio si televiziune;
difuzarea de programe de radio si televiziune pentru terti;
activitati de proiectare;
transmisii de date;
INTERNET;
WLL;
inchirieri de linii de transmisiuni pe suport RR;
tranzit pentru telecomunicatii internationale;
prestarea de servicii de comunicatii prin satelit, asigurand accesul la satelitii de comunicatii si gestionand in calitate de semnatar segmentul spatial pentru utilizatori;
Radiooooul maritime;
4.4.1.Tehnologii si procese tehnologice
Radiorelee
Reteaua de radiorelee are in componenta linii magistrale care peaca din Bucuresti spre principalele orase ale tarii pe urmatoarele rute:
Bucuresti-Pitesti-Craiova-Timisoara (cu varianta Pitesti-Sebes-Timisoara)
Bucuresti- Harghita-Feleac-Oradea (cu varianta Harghita-Bacau-Iasi)
Bucuresti-Ploiesti-Brasov
Bucuresti-Focsani-Galati-Iasi
Bucuresti-Slobozia-Constanta
Tehnologiile digitale, aplicate la radiorelee permit pe de o parte o utilizare mai eficienta a spectrului de radiofrecventa, care constituie o resursa limitata, iar pe de alta parte, prin folosirea compresiei digitale, multiplicarea de pana la 4 ori a numarului de circuite telefonice transmise pentru o capacitate data.
Aceste echipamente pot asigura calitatea transmisiei la aceiasi parametri ca si fibra optica, dar cu costuri de montaj si exploatare mult mai mici.
In aceste conditii, prin utilizarea unei portiuni din spectrul de frecventa care permite transmiterea a 300 de cai telefonice folosind echipament analogic, se pot transmite 1.920 cai telefonice la aceeasi parametri ca si fibra optica.
Timpul si cheltuilelile de instalare sunt foarte reduse datorita utilizarii amplasamentelor existente folosite de reteaua analogica aflata in functiune.
Prin folosirea rezervelor calde fiabilitatea este foarte ridicata.
Nod de distributie INTERNET - la nivel national
- realizarea unui nod de transmisiuni de date - folosind echipamentele existente in doatrea regiei, la statia de sol Cheia si a radioreleului digital Bucuresti-Cheia, pentru furnizarea de serviciu 'carrier'
- potentiali clienti pentru servicii INTERNET:
I. Furnizorii de servicii Internet de nivel I (backbone national)
II. Societati de Tv prin cablu
Servicii de WIRELESS LOCAL
Avand in vedere slaba telefonizare a zonelor rurale, precum si a marilor aglomerari urbane, sitemele de tipul WLL constituie o solutie eficienta in acoperirea cu necesarul de sisteme de telecomunicatii a acestor zone. In acest sens, la nivelul anului 1996 existau in Romania 4500 de comune cu un nivel slab de telefonizare. S-a evaluat o cifra de 100 locuitori ai fiecarei comune care pot fi potentiali clienti ai acestui tip de sistem de telefonie, ceea ce ar insemna 45.000 de potentiali abonati. Pentru prima varianta s-a estimat un numar de 25.000 de abonati.
Avantajele sistemului:
- cost mic pe abonat;
- rapiditate in implementarea sistemului;
- perioada scurta de recuperare a investitiei.
Din punct de vedere al legislatiei va fi necesar ca Ministerul Comunicatiilor sa elaboreze reglementari privind implementarea acestui sistem.
Sistemele WLL prin faptul ca sunt total digitalizate nu fac deosebire intre date si voce, si le trateaza pe toate ca date. Aceasta confera sistemului o mare flexibilitate putand sa ofere eventualilor clienti din zona Busines aplicatii complexe care sa insumeze atat voce, date dar si internet. O firma care are filiale in mai multe localitati isi poate conecta sediile atat la nivel de centrala telefonica, facand economii substantiale la factura telefonica, cat si la nivel de LAN to LAN, facand transmisii de date, teleconferinte si chiar videoconferinte.
Problema accesului la client a fost rezolvata pana in prezent de Romtelecom care prin sistemul de linii inchiriate putea sa ofere o capacitate de maxim 128 Kbps, iar conectatea cetatenilor la internet pe dial-up se face cu modemuri de linie de maxim 36 Kbps dar datorita linilor proaste si incarcarii routerelor, viteza de acces scade pana la 2-3 Kbps. Solutia oferita de Societatea Nationala de Radiooooul este o solutie moderna care poate oferi clientului viteze de conectare de la 512 Kbps pana la 10 Mbps in functie de necesitati si de serviciul pe care doreste sa-l dezvolte. Astfel se pot face in acelasi timp servicii care pana mai ieri nici nu puteau fi concepute, Voce, Date, Internet de mare viteza, Videoconferinta , Video streming , etc.
In urma exploatarii timp de un an de zile a unui proiect pilot pe orasul Bucuresti s-a dovedit ca solutia este agreata in primul rand de ISP-isti care doresc conectarea POP -urilor din diferite cartiere si de cateva banci care au mai multe sedii in diferite puncte din oras. Interesul pentru aceasta solutie nu a putut fi manifestat de catre clientii din zona Busines deoarece nu a avut acoperire in interitoriul tarii si in special in marile orase. Pentru dezvoltarea acestor tipuri de servicii Societatea Nationala de Radiooooul isi propune pentru extinderea pe orasul Bucuresti cu inca un POP si crearea a 6 POP-uri noi in Brasov, Cluj, Oradea, Timisoara, Constanta, Iasi. Aceste orase vor fi conectate printr-o retea ATM -MPLS de 34 Mbps care va conferi sistemului rezervare pe inel cu comutare automata cat si o mediere statistica a traficului facand sa creasca gradul de incarcare al retelei si sa scada costurile de transport.
Pentru achizitia de echipamente Societatea Nationala de Radiooooul are
nevoie de o suma de 5 milioane USD iar pentru montarea si exploatarea acestor echipamente va folosi personalul deja angajat.
4.4.2. Necesar de personal si instruirea acestuia
Numarul de personal necesar exploatarii si intretinerii va fi de 32 persoane specializate atat in IT cat si in Radiooooul.
Pregatirea profesionala a actualului personal este corespunzatoare, iar viitoarele forme de perfectionare si instruire vor fi efectuate la centrul de perfectionare propriu, la fel ca si pentru ceilalti salariati.
In invatamantul tehnic (pentru radioelectronisti) la toate formele si gradele de pregatire s-a predat in ultimii ani tehnologia de transmisiuni digitale.
Totodata, exista avantajul ca societatea are deja cativa ani de experienta in aceasta tehnologie, respectiv pe ruta Bucuresti-Brasov.
4.4.3. Sansele de viabilitate economica in conditiile economice de piata
S.N.Radicomunicatii S.A., prin structura obiectului de activitate si dotarea sa patrimoniala, managementul si resursele umane de care dispune, are toate sansele de a rezista in economia de piata ce se dezvolta pe plan national.
Agentul economic este operatorul national de Radiooooul si are sanse reale si conditii materiale si umane pentru a deveni al 2-lea operator national de telefonie. Detine un monopol natural al activitatii, fiind singurul detinator al statiilor de sol de mare putere in sistemul INTELSAT (2) si EUTELSAT, fiind semnatar si actionar la organizatiile internationale de comunicatii spatiale. Totodata are o retea de radiorelee unica prin capacitate si dispersare in Romania.
Are clienti stabili ce nu pot renunta la serviciile societatii o lunga perioada de timp, atat cei cu contracte pe durata nedeterminata ori stabili si prin lege, cat si cei cu contracte anuale si posibilitati de prelungire.
Echipamentele din dotare sunt de inalta tehnicitate, iar domeniul de activitate este realmente un domeniu de varf al economiei romanesti.
Societatea are circa 200 de amplasamente dispersate in toate regiunile tarii, in locuri strategice care o fac deosebit de atractiva pentru toti operatorii si consumatorii de telecomunicatii.
4.4.4. Implementarea investitiei
Primul parametru luat in considerare in analizarea noii activitati a fost graficul de implementare a investitiei.
Unul din avantajele dezvoltarii WLL este acela ca aproximativ jumatate din costurile investitiei sunt costurile cu echipamentul terminal, costuri care pot fi repartizate in timp in functie de atragerea si conectarea de noi clienti.
Restul echipamentelor necesare dezvoltarii "Retea de acces", in speta ATM Switches, radio-link-uri, si base-station trebuie realizata la inceput in scopul castigarii de cat mai multi clienti in orasele luate in calcul. Pentru a face oferta SNR pentru WLL cat mai atractiva, reteaua trebuie sa fie pregatita cat mai repede si sa fie acoperite orasele resedinte de judet cat mai rapid.
Studiul a fost realizat cu investitii planificate in 14 orase din cele 17 orase care au deja un punct de insertie pe RR-digital SDH.
Investitia a fost planificata a se realiza pe parcursul a 6 luni in semestrul I 2002.
4.4.5. Clienti
Dupa cum a fost realizat graficul de investitii, primul obiectiv major in primul an de operare va fi atragerea clientilor cu un potential economic si financiar mare. S.N.R. vrea sa profite de pozitia sa semi-monopolista in acest prim an ca fiind furnizorul nr. 1 (si singurul) al acestui tip de serviciu.
Aceasta strategie va permite concentrarea pe servicii de transmisie de date 2-34MBps, si aceasta cu tarife relativ reduse, astfel incat sa se recupereze investitia rapid.
Pe aceste considerente, numarul utilizatorilor a fost limitat la 210 in primele 9 luni. Trebuie mentionat, de asemenea, ca in raport, un "user" inseamna un terminal. Un client (companii noi, administratie publica) poate presupune mai multe terminale.
Au fost luati in considerare urmatorii factori, care au dus la graficul de implementare de mai sus in primul an, majoritatea clientilor vor fi ISP - isti si operatori locali de comunicatii, care se presupune ca vor avea nevoie de capacitati mari de transmisii ( pana la 34 MBps).
Incepand cu 2003, cand va fi liberalizata piata de comunicatii si pe voce, numarul clientilor va creste semnificativ, cu o majorare pentru serviciile de 2 MBps, oferite companiilor mari, se prevede atragerea unui numar mai mare de clienti, odata cu diversificarea serviciilor oferite, fapt ce va conduce la cresterea veniturilor din proiect.
4.4.6. Planul de investitii
Luand in considerare datele de la punctul anterior, costurile de investitii pentru "Retea de acces" vor arata astfel :
Tabel nr. 26
|
2002 mii USD |
Total mii USD |
Terminale de acces |
|
|
Hub |
|
|
Procesor controlor |
|
|
Element manager |
|
|
Radio link |
|
|
Constructii montaj |
|
|
Autoturisme |
|
|
Alt capex |
|
|
Total |
|
|
Pentru previziunea platii investitiei, a fost luat in considerare faptul ca livrarea echipamentului Ericsson va fi facuta la trei luni dupa finantare.
Planul de investitii a fost facut in stransa corelare cu graficul de implementare a investitiei.
4.4.7. Tarife
Tarifele au fost fundamentate tinand cont de 3 categorii de venituri: taxe de conectare, aplicata o data pentru fiecare conexiune, si pe tipuri de servicii.
Taxele de conectare au fost stabilite la urmatoarele niveluri:
Tipul conexiunii |
Taxa conectare - USD |
1 MB/s |
|
2 MB/s |
|
8 MB/s |
|
34 MB/s |
|
Taxa lunara: aplicata lunar pentru clientii care acceseaza bucla locala, diferentiat pe tipuri de servicii.
Tariful lunar este urmatorul:
Tabel nr. 28
Tipul serviciului |
Tarif lunar - USD |
1 MB/s |
|
2 MB/s |
|
8 MB/s |
|
34 MB/s |
|
Aceste tarife lunare sunt putin mai mari decat cele propuse de U.E. pentru tarile europene. Cum a fost mentionat anterior, totusi S.N.R. va fi in prima etapa, singurul operator care va oferi acest tip de serviciu si cu o retea existenta la nivel national, presupunandu-se ca nivelul tarifelor va fi acceptat usor de catre clienti.
Primul contact cu clientii potentiali a avizat ca nivelul tarifelor este considerat la un nivel acceptabil.
Tariful pentru utilizarea RR-SDH - tarif lunar/km pentru utilizarea RR digital.
Acest tarif este tariful practicat de S.N.R. pentru inchirierea RR digital in functie de capacitatea tranzitata pe radioreleu, si va fi considerat un venit pentru "Retea de acces".
In fundamentarea planului de afaceri au fost luate in considerare urmatoarele considerente:
25% din clienti vor avea nevoie de trafic pe SDH.
Distanta medie de linie inchiriata pentru un client este 125 km.
Ambele premise sunt considerate conservative in comparatie cu activitatea curenta.
Este mult mai probabil ca majoritatea clientilor pe LMDS vor fi interesati de RR digital si distanta medie de linie inchiriata in prezent este de 200 km.
Venituri
|
Unit de masura |
|
|
|
|
|
Total |
Taxa de conectare |
Mii USD |
|
|
|
|
|
|
Tarif lunar |
Mii USD |
|
|
|
|
|
|
SDH |
Mii USD |
|
|
|
|
|
|
Total |
Mii USD |
|
|
|
|
|
|
Drept urmare a celor mentionate mai sus, veniturile previzionate pentru activitatea noua vor arata astfel:
4.4.8. Explicatii cu privire la indicatorii previzionati
Veniturile sunt constituite din :
taxe de conectare se percepe o singura data la contractare si la introducerea clientului in retea. Este in functie de capacitatea serviciului (1M, 2M, 8M, 34M).
abonament lunar in functie de serviciul contractat, clientul plateste un tarif lunar public pentru accesul in banda locala.
Accesul pe radioreleul digital in functie de optiunile clientului, acesta poate sa transporte fluxuri de date pe EDH, in general daca acesta are terminale de acces in doua sau mai multe localitati si doreste sa le conecteze in retea.
Datorita specificului investitiei, numarul clientilor a fost limitat la numarul de terminale de acces care au putut fi achizitionate din imprumut. Singura problema care a ramas este atragerea acestora spre servicii de capacitati mari unde sunt tarife mai mari spre atragerea celor cu transport pe radioreleul nostru.
S-a luat in considerare o campanie foarte indrazneata de atragere a clientilor astfel incat pe parcursul a 9 luni sa fie acceptate toate terminalele de acces.
Costuri salariale
Pentru buna desfasurare a serviciului au fost prevazute urmatoarele categorii de personal :
4 persoane care sa se ocupe cate 1 la nivelul fiecarei Directii de Radiooooul
1 persoana care sa coordoneze serviciul "Access Business la nivel centralizat.
Persoane de administrare, vanzari sefi de echipe.
Fiecare cu salarii corespunzatoare.
Costuri de operare
costuri de exploatarea retelei de Access Business
Energia electrica: consum de energie foarte scazut.
Echipament de intretinere: materiale si piese de schimb necesare exploatarii in bune conditii a echipamentelor + transportul la punctele de insertie (in localitate si in afara localitatilor).
Marketing si Publicitate: necesar pentru lansarea unor servicii sau asigurare. Echipamentul este in totalitate al S.N. Radiooooul si va fi dat spre folosinta clientului. Echipamentul trebuie asigurat pentru eventuale distrugeri.
Costuri de marketing
Succesul proiectului depinde foarte mult de abilitatile S.N.R. de a promova oferta sa pe piata romaneasca de telecomunicatii.
Costuri semnificative pentru promovarea serviciilor (60.000 $) au fost previzionate a se realiza pentru usurarea si rapiditatea promovarii serviciului in comunitatea de afaceri.
Alte costuri de exploatare
Includ, in principal, costuri de intretinere si asigurare a echipamentului, costuri cu energia electrica si costuri administrative.
In general, costurile de exploatare corespunzatoare noii activitati sunt foarte mici comparativ cu veniturile, deoarece structura actuala a S.N.R. este capabila sa absoarba activitatea noua fara cresteri (suplimentare) semnificative ale costurilor, ceea ce face proiectul foarte profitabil chiar din primele luni de exploatare.
Amortizare
echipamentele sunt amortizate liniar pe o perioada de 7 ani.
Costuri financiare
Costurile financiare sunt reprezentate de dobanda la credit ce urmeaza a fi platita conform graficului de derulare a imprumutului.
Investitia ce urmeaza a fi facuta cuprinde
echipamentul pentru "Access Business" 5.000.000 USD.
Lucrarile de constructii-montaj cca.7% din valoarea echipamentului.
La plata investitiei se adauga TVA 19% cca 6.622.000 USD plata investitiei.
Finantarea
Finantarea proiectului a fost planificata astfel:
Finantarea va fi asigurata printr-un imprumut in valoare de 5 milioane USD acordat de BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI pe o perioada de 5 ani cu 1,5 ani gratie si cu o rata anuala a dobanzii de 8%.
Profit &Pierdere |
|
|
|
|
|
Unitate monetara |
mii USD |
mii USD |
mii USD |
mii USD |
mii USD |
Venituri |
|
|
|
|
|
Costuri salariale |
|
|
|
|
|
Costuri de operare |
|
|
|
|
|
Amortizare |
|
|
|
|
|
Costuri financiare |
|
|
|
|
|
Profit/Pierdere |
|
|
|
|
|
Tabel nr. 31
Fluxul de numerar |
|
|
|
|
|
Unitate monetara |
mii USD |
mii USD |
mii USD |
mii USD |
mii USD |
Incasari |
|
|
|
|
|
Plati salariale |
|
|
|
|
|
Plati de operare |
|
|
|
|
|
Investitii |
|
|
|
|
|
Flux de numerar |
|
|
|
|
|
Flux de numerar cumulat |
|
|
|
|
|
Tabel nr. 32
Denumire Indicator Ani |
U.M. |
|
|
|
|
|
Total |
Venituri |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Flux numerar |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Investitii |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Profit |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Factor de actualizare |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Venit actualizat |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli actualizate |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Flux numerar actualizat |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Investitii actualizate |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
Profit actualizat |
mii USD |
|
|
|
|
|
|
VNAT= VA(CFt) - VA(It) = 1096 - 863 = 233 > 0
Profit total actualizat 36029
Datorita unui flux de numerar pozitiv in anii previzionati, nu a fost necesara calcularea ratei interne de rentabilitate. S-a calculat folosind un factor de actualizare a = 15%.
Prag de rentabilitate al investitiei
Tabel nr. 33
Denumire indicator |
U.M |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Venituri totale |
Mil. lei |
|
|
|
|
|
Cheltuieli variabile (materii prime, combustibil, utilitati) |
Mil. lei |
|
|
|
|
|
Cheltuieli fixe(salarii,intretinere,dobanzi pe perioada de rambursare): |
Mil. lei |
|
|
|
|
|
Cheltuieli totale |
Mil. lei |
|
|
|
|
|
PRAG DE RENTABILITATE |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli fixe
Prag de rentabilitate = x 100
Venit total - Cheltuieli variabile
Datorita existentei unui prag de rentabilitate mai mic decat 30, se poate inregistra un risc minim aferent functionarii firmei.
4.4.9. Graficul de rambursare a creditului
Tabel nr. 34
|
dob. lunara |
|
|
|
|
val. init. |
|
|
|
|
rata |
dob. |
lunar |
rest plata |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
Grafic nr. 5
Imprumutul este acordat pe o perioada de cinci ani,cu doi ani de gratie( pe perioada respectiva nu se platesc ratele de credit, platindu-se doar dobanda).
Dupa cei doi ani se incepe plata primei rate.
Ratele sunt egale, respectiv 12 trimestre.
Pe perioada de gratie soldul a ramas nemodificat, deci dobanda a ramas nemodificata.
In trimestrul I : la plata primei rate dobanda ramane aceeasi.Dupa achitarea ratei ,scade soldul cu valoarea ratei respective, deci va scadea si dobanda.
La ultima rata, soldul va fi zero, deci se va lichida creditul.
|