PRACTICA EFECTUATA LA "GIPOL LEASING IHT SA"

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINACIAR-CONTABIL

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

PRACTICA DE SPECIALITATE

EFECTUATA LA "GIPOL LEASING IHT SA"

Capitolul 1. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE ACTIVITATII DE LEASING

Notiuni generale privind operatiunea de leasing

Comparatia intre leasing si alte contracte asemanatoare  

Capitolul 2. PREZENTAREA FIRMEI DE LEASING

2.1 Caracteristici tipologice ale firmei

2.2 Situatia economico-financiara a S.C. GIPOL LEASING IHT S.A.

Capitolul 3. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA

3.1 Prezentarea si analiza sistemului de management

Subsistemul metodologico-managerial

3.1.2 Subsistemul decizional

3.1.3 Subsistemul informational

3.1.4 Subsistemul organizatoric

3.2 Analiza diagnostic a situatiei economico-financiare  

3.2.1 Analiza patrimoniului

3.3. Analiza comerciala

Capitolul 4. CONCLUZII PRIVIND ACTIVITATEA MANAGERIALA

4.1 Evidentierea cauzala a principalelor puncte forte economice si manageriale

4.2 Evidentierea cauzala a principalelor puncte slabe economice si managerial

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Capitolul 1. Elemente caracteristice ale activitatii de leasing

In contextul practicii comerciale moderne, leasingul a devenit un instrument tot mai des utilizat de catre majoritatea intreprinzatorilor confruntati cu alegerea modului de finantare a investitiilor.Resursele financiare limitate, nevoia de fonduri imediate ce depasesc capacitatile de autofinantare, modalitatea greoaie de acces la credite sunt numai cateva din motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme.Sub acest aspect, ca alternativa la cumpararea directa din fonduri proprii sau atrase, leasingul constituie o solutie pentru compensarea lipsei de fonduri proprii, cu care se confrunta in special societatile nou create sau cele aflate in expansiune rapida.Astfel, leasingul permite obtinerea spre folosinta, cu un minim de capital investit initial, a unor echipamente si bunuri competitive, cu un inalt standard de calitate si tehnicitate, care pot mari eficienta si volumul afacerilor societatilor beneficiare si deci, participa la cresterea profiturilor.

Notiuni generale privind operatiunea de leasing

Leasing-ul este solutia ce permite depasirea dificultatilor generate de un mediu economic necorespunzator - finantari limitate si scumpe, birocratia sistemului bancar - si permite companiilor obtinerea dreptului de folosinta, cu eforturi financiare initiale minime, asupra unor masini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite cresterea productivitatii, rentabilizarea activitatii, ceea ce conduc la cresterea profitului.

Prin achizitionarea unui bun in sistem de finantare leasing, compania poate folosi facilitatile acordate de legislatie legate de deductibilitatea platilor de l 757f51h easing, conform tipului contractului de leasing: amortizare, dobanda, asigurare in cazul leasing-ului financiar sau intreaga rata de leasing in cazul leasing-ului operational.

Daca am incerca sa descriem operatiunea de leasing aceasta se poate caracteriza in termeni simpli ca fiind o modalitate moderna de finantare prin care clientul beneficiaza de un bun, plata facandu-se esalonat pe perioada contractului de leasing, ratele platite fiind deductibile in functie de tipul contractului de leasing.Fata de alte forme de finantare, leasing-ul dispune de avantajul eliminarii birocratiei necesare acordarii unui credit precum si garantarea finantarii doar cu bunul ced face obiectul contractului de leasing.

Asadar, leasingul este o modalitate de finantare a societatilor comerciale care doresc sa achizitioneze utilaje si echipamente, dar care nu au posibilitati financiare.Aceasta tehnica de finantare, ce presupune un risc ridicat, favorizeaza agentul economic prin faptul ca nu se impune necesitatea de a obtine credite bancare, ori de agreva bunurile mobile sau imobile, prin instituirea unei ipoteci ori a unui gaj, sarcini de natura a afecta dinamismul specific domeniului comercial.Astfel, se realizeaza finantarea integrala prin fonduri imprumutate, a unei investitii fara ca locatorul-finantator sa asigure masuri asiguratorii suplimentare.

Asadar, operatiunile de leasing pot avea ca obiect:

a)      utilizarea bunurilor mobile, inclusiv a valorilor mobiliare;

b)      utilizarea echipamentului industrial;

c)      utilizarea bunurilor imobile cu destinatie comerciala sau industriala, achizitionate sau construite de o societate de leasing;

d)      utilizarea fondului de comert sau a unuia dintre elemenetele sale necorporale;

e)      utilizarea bunurilor de folosinta indelungata si a imobilelor cu destinatie de locuinta, pentru persoane fizice.

Nu pot fi insa utilizate in sistem de leasing bunurile ce fac obiectul unei concesiuni, precum si inregistrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele si brevetele.

1.2. Comparatia intre leasing si alte contracte asemanatoare

In cadrul acestui paragraf mi-am propus sa vedem care sunt elementele care diferentiaza operatiunea de leasing de alte operatiuni care au un caracter asemanator.

O prima comparatie este aceea intre leasing si locatiune.Un element care le diferentiaza este faptul ca leasingul are natura locatiunii, desi din punct de vedere al utilizatorului, acesta apare ca un procedeu de finantare a investitiilor productive, mobiliare si imobilare, fiind o cale de remobilizare a investitiilor deja efectuate

O alta deosebire este aceea ca fata de chiria pentru locatiune, redeventele contractului de leasing includ si ratele de amortizare a bunului.In cadrul leasing-ului opereaza transferul catre utilizator a tuturor riscurilor si responsabilitatilor ce apartin proprietarului.

Prin urmare, contractul de leasing se deosebeste de contractul de locatiune tocmai prin posibilitatea utilizatorului de a-si exprima optiunea de achizitionare a bunului, la expirarea contractului.

De asemenea, leasingul se mai poate compara si cu creditul, deoarece in forma sa clasica, poate fi asemanat cu un credit de investitii, chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acestuia.O prima deosebire dintre aceste doua operatiuni ar fi faptul ca munca administrativa si timpul necesar pentru achizitionarea unui credit bancar sunt mult mai mari decat cele necesare pentru incheierea unei tranzactii de leasing.Un contract de leasing se poate incheia intr-o zi spre deosebire de unul de credit care necesita o perioada mai indelungata de prospectare si studii de fezabilitate.Spre deosebire de leasing, in cazul creditului trebuie depuse garantii materiale.

O alta asemanare este intre leasing si contractul de vanzare-cumparare cu plata pretului in rate.Insa, intre aceste doua operatiuni, aparent asemanatoare, exista deosebiri semnificative.

Leasingul se deosebeste de vanzarea cu plata pretului in rate, care este un contract potrivit caruia cumparatorul isi asuma obligatia de a plati pretul unui bun din veniturile salariale realizate prin retineri lunare.

Vanzatorul preda astfel bunul garantandu-l pe cumparator, iar acesta din urma trebuie sa ia in primire bunul si sa plateasca contravaloarea acestuia.

Transmiterea dreptului de proprietate si a riscurilor se face la momentul incheierii contractului, cu unele restrictii ce revin cumparatorului, convenite sau stabilite prin acte normative, respective de a instraina bunul si de a-l asigura pe durata platii ratelor, in cazul leasing-ului, finantatorul pastreaza proprietatea asupra bunului, iar toate celelalte obligatii, inclusiv riscurile, revin utilizatorului.

Contractul de leasing se deosebeste de contractul de vanzare cu plata pretului in rate, si anume:

in cazul contractului de leasing utilizatorul are dreptul sa isi aleaga furnizorul bunului(in cazul contractului de vanzare aceasta capacitate nu este permisa), cu exceptia cazului in care societatea de leasing are si calitatea de furnizor;

pe perioada contractului de leasing, utilizatorul are numai un drept de posesie sau de folosinta asupra bunului( in cazul contractului de vanzare - transmiterea proprietatii asupra bunului are loc in momentul incheierii contractului);

posibilitatea utilizatorului de a opta, la expirarea contractului , la restituirea bunului sau la prelungirea contractului( in cazul contractului de vanzare nu exista).

Capitolul 2. Prezentarea firmei de leasing

Caracteristici tipologice ale firmei

• Denumire

Societatea comerciala ,, GIPOL LEASING IHT S.A." , este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu statul sau legile romane. Este inregistrata in registrul cometului sub nr. J40/9154/2005 si are codul fiscal RO si un capital social de 45,550,520.00 lei

• Sediu

Societatea ,, GIPOL LEASING IHT S.A." isi are sediul in Bucuresti, sectorul 3, Str. Agatha Barsescu nr.15 B, et.1, cod postal 70000.

• Forma juridica de proprietate

GIPOL LEASING IHT S.A. este o societate comerciala inregistrata in Romania a carei forma juridica este societate pe actiuni. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile si regulile valabile pentru societatile comerciale si acest statut.

• Forma de proprietate

Proprietate privata, cu forma de administrare individuala.

• Obiectul de activitate [real si declarat]

Domeniul de activitate principal al firmei consta in :

Activitati de creditare pe baza de contract (leasing financiar)

Activitatile secundare desfasurate de firma pentru a-si putea desfasura obiectul de activitate si care au legatura directa sau indirecta cu activitatea mentionata mai sus, sunt:

Comert cu autovehicule

Comert cu ridicata al masinilor-unelte

Comert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera si constructii

Comert cu ridicata al masinilor pentru industria textila si al masinilor de cusut si de tricotat

Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi

Activitati auxiliare intermedierilor financiare (cu exceptia caselor de asigurari si de pensii)

Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii

Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii

Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica

Inchirierea altor mijloace de transport terestru

Inchirierea mijloacelor de transport pe apa

Inchirierea mijloacelor de transport aerian

Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole

Inchirierea masinilor si echipamentelor pentru constructii, fara personal de deservire aferent

Inchirierea masinilor si echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor

Inchirierea altor masini si echipamente n.c.a.

Prelucrarea informatica a datelor

Activitati legate de bazele de date

Activitati de studiere a pietei si de sondaj

Activitati de consultanta pentru afaceri si management

Publicitate

Pe scurt S.C. GIPOL LEASING IHT S.A. se ocupa de finantarea bunurilor prin leasing.

• Proprietarii firmei

Asociatii firmei sunt 5 persoane juridice care fac parte din grupul EFG Eurobank si o persoana fizica dupa cum urmeaza: EFG EUROBANK ERGASIAS S.A. (7.78%); EFG EUROBANK ERGASIAS LEASING S.A. (0.0015%); EFG EUROBANK ASSET MANAGEMENT S.A. (0.0015%); EFG TELESIS FINANCE S.A. (0.0015%); EFG NEW EUROPE HOLDING B.V (92.214%) si THEODOROS KARAKASIS (0.0015%)

• Managerii firmei

Functiile de conducere in cadrul firmei sunt detinute dupa cum urmeaza: Director General - Sorin Manolescu; Director General Adjunct - Bogdan Ivanov; Director Operatiuni - Madalina Paraschiv; Director Financiar - Beatrice Smeu; Director Risc - Alina Constantinescu; Director Marketing - Gina Constantin; Director Logistica - Marius Ovidiu Lincan.

Fiecare din managerii firmei au anumite competente in firma conform procedurilor interne aprobate.

• Scurt istoric al firmei

GIPOL LEASING IHT SA este membra a grupului Eurobank EFG infiintat acum 16 ani in Grecia. In acest timp grupul elen a ajuns la o valoare totala a activelor de 68.4 miliarde Euro. Grupul are in prezent peste 22.000 angajati si peste 1.500 de sucursale si agentii si este prezent in tari precum Bulgaria, Romania, Serbia, iar in ultimii 2 ani si-a facut intrarea si in Polonia, Turcia, Ucraina si Cipru investitile grupului in tarile din Centrul si Sud-Estul Europei depasind 2 miliarde Euro.

Obiectivul strategic al grupului Eurobank EFG este sa ocupe pozitia de leader in tarile in care activeaza devenind prima alegere pentru clienti, atat persoane juridice cat si persoane fizice, in asa fel incat acestia sa participe activ la dezvoltarea economica.

Eurobank EFG este membra a grupului elvetian EFG, al treilea grup bancar din Elvetia, ca marime, dupa UBS si Credit Suisse.

In tabelul de mai jos se regasesc cateva cifre consolidate pe grupul Eurobank EFG, care ilustreaza cresterea continua din ultimii ani.

Situatia economico-financiara a S.C. GIPOL LEASING IHT S.A.

Tabel 1.

Capitolul 3. Conducerea si administrarea

3.1 Analiza sistemului de management

Subsistemul metodologico-managerial

Subsistemul metodologic este alcatuit din instrumentarul managerial si elementele de concepere, functionare si perfectionare a celorlalte componente manageriale - subsistemele decizional, informational si organizatoric. In exercitarea proceselor de management se utilizeaza o serie de sisteme, metode si tehnici de management, dupa cum urmeaza: sisteme de management: managementul prin bugete, unde se pune mare accent pe buget, pe realizarea cat mai corecta si mai exacta a lui, si urmarirea in de aproape a cheltuielilor, pentru ca acestea sa nu depaseasca sumele alocate.

Bugetul este caracterizat prin :

Obiective - pe care firma mama le precizeaza si va stabilii cand si cat sa se realizeze.

Perioada - specificandu-se astfel cand incepe si cand se termina.

Resursele pentru a se stabilii cu cat si cu ce se vor realiza obiectivele.

Responsabilitati - in acest caz persoana care raspunde de realizarea obiectivelor este Sorin Manolescu, Director General al firmei GIPOL LEASING IHT S.A..

Bugetul se realizeza diferit pentru fiecare din componentele organizatiei, iar EFG Leasing realizeaza analiza vanzarilor, analiza cheltuielilor administrative, analiza vanzarilor de produse pe canale de aport si analiza de vanzari pe categorii bunuri finantate.

Metode si tehnici de management: diagnosticarea, regasita sub forma unor analize periodice, sub forma unui raport de gestiune ce insoteste bilantul contabil; sedinta, care este o metoda larg rapandita; delegarea, utilizata pentru rezolvarea unor probleme de catre subordonati.

Analiza tipologiei instrumentarului managerial folosit si a elementelor metodologice pe care se bazeaza utilizarea sa, releva cateva aspecte, astfel:

a) Din punct de vedere cantitativ, numarul de sisteme, metode si tehnici de management la care se apeleaza cotidian este relativ mare. Cele mai frecvente metode utilizate in practica manageriala la S.C. GIPOL LEASING IHT S.A. sunt:

. diagnosticarea - este o metoda utilizata ca o componenta a functiei de control-evaluare, in care sunt investigate aspecte ale activitatii organizatiei de natura economica, tehnica, sociologica si manageriala, cu scopul identificarii atuurilor si disfunctionalitatilor, a cauzelor care le genereaza si emiterea unor recomandari pentru o eventuala perfectionare si dezvoltare;

. sedinta, este metoda de comunicare pentru rezolvarea unor sarcini cu caracter informational sau decizional prin reunirea in scurt timp a unui grup care este coordonat de o persoana. Cele mai des intalnite tipuri de sedinta sunt cele eterogene, informationale si de armonizare.

. delegarea, se utilizeaza la aproape toate nivelele ierarhice, incepand cu managementul de nivel superior si mediu si conform acesteia se transmite pentru o scurta perioada de timp realizarea unei sarcini insotita de competenta si responsabilitatea aferenta;

. managementul prin bugete, prin intermediul careia sunt exercitate functiile managementului care se concretizeaza in elaborarea, realizarea si urmarirea bugetului de venituri si cheltuieli;

. managementul prin bugete prin intermediul careia se urmareste indeplinirea proiectelor lansate in cadrul firmei;

Utilizarea unui instrumentar modern de management este o conditie esentiala pentru amplificarea functionalitatii si cresterii competitivitatii

Subsistemul decizional

Directorul General, Sorin Manolescu, se afla in aceasta functie din anul 2005 de cand s-a infiintat S.C. GIPOL LEASING IHT SA in Romania care isi exercita atributiile, competentele si responsabilitatile conform legislatiei romanesti in vigoare, iar managerii individuali, situati pe diferite niveluri ierarhice, au precizate sarcini, competente si responsabilitati care le permit sa intervina decizional in functie de situatia existenta. El este principala autoritate in cadrul companiei, conduce, coordoneaza si are grija ca activitatea managerilor conducatori ai diferitelor departamente din cadru EFG Leasing sa fie pe aceeasi linie cu strategia firmei. Activitatea Directorului General este coordonata de Consiliul de Adminstratie de aprobarea caruia, acesta are nevoie pentru adoptarea deciziilor ce influenteaza strategia firmei.

In continuare prezint o serie de decizii luate in cadrul S.C. GIPOL LEASING IHT S.A.:

Aprobarea de bonificatii periodice, in functie de indeplinirea sarcinilor cuantificabile, conform fiselor de post.

Aprobarea unor masuri ce trebuie luate pentru asigurarea cotei de piata conform cerintelor Consiliului de Administratie.

Numirea lui Dan Cioroianu in calitate de Director de Risc Operational.

Numirea lui Cornel Turcu in calitate de Director Recuperare.

Angajarea lui Daniel Galea ca Reprezentant Zonal pe zona Timisoara si imprejurimile acesteia.

La propunerea Directorului de Operatiuni, in scopul cresterii productivitatii muncii, se implementeaza un program cu publicul pentru departamentul de back office.

La propunerea Directorului de Operatiuni se incepe mutarea arhivei fizice, pentru eliberarea spatiului si diminuarea costurilor arhivarii si arhivarea electronica a arhivei existente.

La propunerea Directorului de Recuperare se lanseaza un proiect de implementare a unui sistem automat de preluare apeluri si distribuire a acestora conform necesitatilor clientilor si implementarea unui help line avand rol de suport pentru recuperarea debitelor restante.

Aprobarea schimbarii sediului social.

In urma realizarii targetului pe anul 2007 si, in functie de recomandarile si evaluarile managerilor departementelor, Directorul General propune acordarea de prime salariale.

Incadrarea tipologica a deciziilor:

Tabel 2.

Incadrarea deciziilor pe baza functiilor managementului si a fuctiunilor firmei:

Tabel 3.

Analiza acestui subsistem - care va incerca sa surprinda unele disfunctionalitati si atuuri, abordate in stransa legatura cu celelalte componente manageriale - scoate in evidenta urmatoarele:

a) Deciziile nu sunt foarte dense, ele referindu-se numai la doua din functiile managementului si la cateva din functiunile organizatiei.

Dupa functiile managementului in care se incadreaza, 50% sunt decizii de organizare, iar 50% sunt de antrenare. De remarcat, ca un aspect negativ, lipsa deciziilor de previziune, care sunt de natura sa contureze evolutia viitoare a societatii. Acest lucru se datoreaza faptului ca firma a avut pe piata un comportament agresiv, de acaparare cota de piata si a cautat sa-si organizeze activitatea cat mai eficient pentru a face fata cresterii volumului de activitate.

In ceea ce priveste analiza pe functiuni ale organizatiei, observam ponderea mare a deciziilor de personal (50%), care sunt majoritare. Celelalte functiuni au o distributie relativ uniforma, dar se afla intr-o disproportie clara fata de deciziile de personal. Astfel, deciziile de cercetare-dezvoltare ocupa o pondere de 30%, ceea ce denota o anumita orientare inovationala a organizatiei, cu influente pozitive asupra activitatii desfasurate. Exista si o serie de decizii ce privesc societatea comerciala in ansamblul sau si care detin o pondere de 20 % din total.

b) Din punct de vedere tipologic, la nivelul managementului de nivel superior se constata existenta urmatoarelor ponderi a deciziilor:

. dupa natura variabilelor implicate:

-certe (90%) - cu variabile controlabile si anticipare cat mai exacta a rezultatelor;

- incerte (10%) - cu numeroase variabile, multe dintre ele putin controlabile, iar asupra modului de realizare a obiectivelor exista anumite semne de intrebare.

. dupa orizontul de timp si implicatiile asupra organizatiei:

-tactice (70%), cu intervale ce nu depasesc decat ocazional un an, dar cu influente directe asupra unor componente procesuale si structurale de mare importanta in economia organizatiei;

- strategice (30%), ceea ce evidentiaza insuficienta orientare previzionala a activitatii managementului de nivel superior, neglijarea pregatirii evolutiei pe termen lung a dezvoltarii intreprinderii.

. dupa frecventa adoptarii:

-aleatoare (90%);

-unica (10%)

. dupa amploarea competentelor decidentilor:

-integrale (90%) - adoptate din initiativa decidentului si pentru care nu este necesar avizul esalonului ierarhic superior;

-avizate (10%) - adoptate dupa consultarea Consiliului de Administratie.

c) Din punct de vedere al calitatii deciziilor mentionam faptul ca nu se regasesc, partial, o serie de cerinte de rationalitate ce dau consistenta si functionalitate deciziilor adoptate:

. fundamentarea stiintifica - deciziile analizate satisfac partial un astfel de parametru calitativ, in sensul ca valorifica informatii transmise operativ, cu grad corespunzator de prelucrare si agregare in cantitatea solicitata de decident. A doua dimensiune a fundamentarii stiintifice o constituie apelarea la metode si tehnici decizionale specifice, functie de tipul deciziei ce urmeaza a fi adoptata; se constata absenta metodelor decizionale, in special cu fundament matematic (Electre, arborele decizional, tehnicile de fundamentare a deciziilor in conditii de incertitudine: optimista, pesimista, optimalitatii, proportionalitatii, minimizarii regretelor).

. imputernicirea deciziei - este un parametru calitativ respectat, deoarece deciziile prezentate sunt adoptate de cei care detin atributiile, competentele si responsabilitatile necesare.

Subsistemul informational

Subsistemul informational il tratam prin prisma a doua aspecte importante. Primul se refera la componentele primare ale acestuia (date, informatii, fluxuri si circuite informationale), iar al doilea, vizeaza mecanismele de functionare ale acestei componente. In ceea ce priveste primul aspect, prezentam in continuare principalele situatii informationale, mijloacele de tratare a informatiilor, precum si aplicatiile informatice utilizate la nivelul societatii.

Serviciul financiar

Tabel 4.

Tabel 5.

Serviciul contabilitate

Departamentul Financiar cuprinde personal calificat in evidenta contabila a firmei iar activitatea se desfasoara in baza Legii 82/ 1991 republicata. Evidenta contabila, caculul salariilor etc. se tin cu ajutorul programelor informatice care sunt foarte ample si complexe permitand operarea si centralizarea simultana a datelor din contabilitatea financiara si cea de gestiune. Progamul de contabilitate este structurat pe jurnale corespunzatoare diferitelor grupe de conturi sau activitati: Banca in Devize, Banca in Lei, Casa, Furnizorii, Clientii, Salariile

Tabel 6.

Tabel 7.

Departamentul operatiuni

Departamentul Marketing

Se ocupa cu publicitatea si promovarea produselor firmei si de relationarea cu sucursalele Banc Post din intreaga tara.

Mijloace de tratare a informatiilor

Subsistemul informational la nivelul S.C. GIPOL LEASING IHT S.A. dispune de o retea intranet care permite accesarea de date despre companie si de aplicatii necesare desfasurarii activitatii in cadrul companiei.

Subsistemul informational reprezinta o componenta majora a managementului intreprinderii, iar prin analiza acestuia se asigura, pe de o parte, fundamentarea deciziilor si, pe de alta parte fundamentarea actiunilor necesare pentru aplicarea acestora. Este principalul furnizor de informatii, fara de care nu pot exista si functiona celelalte subsisteme.

Analiza acestuia se axeaza pe aspectele metodologice, de analiza, unde se prezinta "dosarul sistemului informational" si cuprinde:

1) Analiza componentelor sistemului informational

a) Informatile vehiculate in sistem

Gama de informatii care circula in prezent prin fluxurile si circuitele informationale este foarte variata si destul de completa, situatie ce prezinta o multime de documente informationale. Informatiile cuprinse in acestea sunt valorificate in procese decizionale si actionale adecvate.Unele documente au fost proiectate (tipizate) pentru a fi exploatate informatic, dar in cadrul organizatiei acest lucru nu este inca valorificat la nivelul potentialului sau.

Sistemul informational folosit in cadrul firmei este un sistem care apartine unei firme de software din Romania.

b) Fluxurile si circuitele informationale

Informatiile ce se gasesc in diverse documente sau situatii informationale, de la emitatori la beneficiari, este reflectata de fluxurile si circuitele informationale. In cadrul firmei unele sunt conturate pe compartimente functionale si operationale, cat si la nivel de document. Se poate preciza ca reglementarea lor interna, se regaseste partial in anumite documente organizatorice.

Legaturile informationale dintre compartimente, dar si activitatea informationala a fiecarui compartiment in parte se reflecta in regulamentul de organizare si functionare si este reglementata prin procedurile interne de lucru.

c) Procedurile informationale

De regula, sunt precizate in situatiile informationale sub forma unor algoritmi de calcul. Regulamentul de organizare si functionare impreuna cu procedurile si instructiunile interne de lucru faciliteaza culegerea, inregistrarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor necesare tuturor componentelor structurale ale firmei.

d) Mijloace de tratare a informatiilor

Sunt in marea majoritate automatizate, dar informatiile culese pot fi prelucrate si manual. Ponderea aplicatiilor informatice sunt destul de ridicate avand in vedere reteaua de calculatoare prin intermediul careia sunt preluate si prelucrate comenzile, situatie ce permite orientarea spre informatizarea mai buna a proceselor de management si executie.

e) Analiza prin prisma unor principii de concepere si functionare a subsistemului infomational. Scoate in evidenta anumite disfunctionalitati, dar si atuuri ale actualului subsistem informational.

Subsistemul organizatoric

Subsistemul organizatoric ca una din componentele sistemului de management se regaseste sub formele: procesuala si structurala.

La EFG Leasing, din punct de vedere procesual se reunesc urmatoarele domenii principale: comercial, productie, financiar-contabil, cercetare-dezvoltare si personal.

Compartimentul comercial reuneste in pricipal activitatea de marketing prin promovarea serviciilor oferite, activitatea de vanzare prin ofertarea negocierea si concluzionarea tranzactiilor si, similar activitatii de aprovizionare tehnico-materiale, aici se obtin toate aprobarile si documentele necesare demararii tranzactiilor.

Functiunea financiar - contabila este ca in orice alta companie dezvoltata si reuneste activitatile de baza: financiara si contabila. In cadrul activitatii financiare pot fi incadrate, de exemplu, tragerile din liniile de finantare necesare pentru finantarea bunurilor contractate. Activitatea contabila are un rol esential nu numai datorita inregistrarilor efectuate cat si datorita faptului ca aici putem incadra raportarile periodice transmise catre autoritatile fiscale si catre Consiliul de Administratie al EFG Leasing.

O importanta majora in desfasurarea functiunii de cercetare-dezvoltare il are Departamentul de Operatiuni care a implementat de-a lungul ultimului semestru un sistem de arhivare electronica reducand astfel costurile stocarii documentelor si facilitand accesul la documentele solicitate de catre diverse departamente . Pe langa procesul de arhivare, in cadrul acestui departament s-au schitat specificatiile necesare dezvoltarii de servicii, folosite in prezent cu succes, de transmitere facturi, automat pe e-mail si fax si de transmitere automata de notificari via SMS.

In cadrul functiunii de personal se intalnesc activitatile de planificare, formare, motivare, promovare si protectia personalului. La nivel de compartimente se constata o delimitare corespunzatoare a atributiilor, competentelor si a responsabilitatilor. In ceea ce priveste competentele si responsabilitatile pentru titularii de post, acestea sunt precizate in fisa de post a fiecarui angajat. In acest mod ocupantul unui post poate sa cunoasca toate elementele ce-i compun postul. Ca si anomalie se observa o pondere ridicata a mangerilor cu functie de director ceea ce duce in anumite cazuri la situatii atipice in care unicul angajat in cadrul unor anumite departamente este chiar directorul departamentului.

Informatiile referitoare la subsistemul organizatoric si, in principal, la organizarea procesuala, se regasesc in:

o       Regulamentul de Organizare si Functionare (atributiile compartimentelor functionale si operationale, sarcinile unor posturi de management de nivel superior, mediu, inferior);

o       fisele posturilor, unde sunt inserate sarcinile, competentele si responsabilitatile posturilor;

o       procedurile si instructiunile de lucru.

In ceea ce priveste structura organizatorica in cadrul firmei se regasesc posturile, functiile, compartimentele, ponderea si nivelul ierarhic. Organizarea structurala necesita evidentierea: componentelor structural organizatorice si a gradului de inzestrare cu personal, pe total si categorii, a structurii organizatorice. Asemenea informatii sunt evidentiate atat de unele documente organizatorice (regulamentul de organizare si functionare, organigrama si fisele de post), cat si din incadrarea cu personal a structurii organizatorice. Pe baza acestora, se pot remarca urmatoarele:

. organigrama este una piramidala, specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic functional (Anexa 1);

. numarul de niveluri ierarhice este 4, normal, avand in vedere caracteristicile organizatiei;

. ponderea ierarhica a managerilor de nivel superior este:

- directorul general - 10

- directorul general adjunct - 5

- directorul de operatiuni - 3

- directorul financiar - 2

- directorul credit- 1

Analiza diagnostic a situatiei economico-financiare

3.2.1 Analiza patrimoniului

Evolutia disponibilitatilor, capitalurilor proprii si a datoriilor, activelor fixe etc au fost preluate din bilanturile depuse de catre firma anual si in urma efectuarii analizei s-au constatat urmatoarele:

. Rata lichiditatii patrimoniale (RLP): RLP =[Active circulante/Datorii totale] x 100

Tabel 9

In toata perioada analizata valorile s-au situat sub 100% si, ceea ce este normal pentru o firma care inca nu a implinit 3 ani de activitate. Se observa si o crestere a datoriilor generata si de cresterea volumului finantarilor ceea ce a dus la o crestere a refinantarilor externe ducand astfel la cresterea datoriilor.

. Durata de recuperare a creantelor(DRC DRC =[Creante/Cifra de afaceri] x 365 de zile

Tabel 10.

Valorile duratei de recuperare a creantelor sunt considerate normale pentru o firma de leasing in primii ani de functionare incadrandu-se, aproximativ, in intervalul 2-7 ani si faptului ca ritmul de crestere a creantelor nu depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciata ca reprezentativa pentru firmele nou infiintate, dar se remarca o situatie instabila din punct de vedere a indicatorilor economici.

3.2.2. Analiza profitabilitatii

Pe baza rezultatelor economico-financiare inregistrate de firma se prezinta evolutia unor indicatori semnificativi, dupa cum urmeaza:

. Cifra de afaceri

Tabel 11.

. Rezultatul net

Tabel 12.

. Cheltuieli Totale

Tabel 13.

3.3 Analiza comerciala

In cadrul analizei comerciale va fi prezentat mixul de marketing iar acesta va fi analizat prin intermediul celor patru componente ale sale si anume produsele, pretul, distributia si promovarea.

• Produsele

GIPOL LEASING IHT SA ofera o gama larga de produse de finantare. Pe piata este recunoscuta pentru flexibiliatea ei. Astfel, EFG Leasing se ocupa in acest moment cu finantarea in leasing pentru autoturisme, vehicule comerciale usoare si grele, autospecializate, echipamente de constructii, linii de productie, imobile industriale sau cladiri de birouri.

Se observa,deci o gama larga de produse de la leasingul auto pana la leasing imobiliar ajungand sa exceleze in anumite produse ocupand in acest moment locul 2 pe segmentul de leasing pentru echipamente, dupa Unicredit Bank, si locul 4 pe partea de finantari imobiliare, dupa Piraeus Leasing, Ciprus Leasing si BCR Leasing.

O alta caracteristica recunoscuaa pe piata este adaptabilitatea ofertelor in functie de solicitarile clientilor oferind posibilitatea clientilor de a beneficia de diferite structuri de finantare, perioada de gratie, rate sezoniere etc.

• Preturile

Pentru analiza pe parte de preturi vom lua in considerare doua componente importante ale ofertelor de leasing de pe piata de leasing si anume dobanzile si comisioanele.

EFG Leasing a devenit foarte rapid cunoscuta pe piata si datorita faptului ca practica printre cele mai mici dobanzi de pe piata. Acest lucru a dus la castigarea unei importante cote de piata. Acest lucru a fost valabil pana in prezent si datorita faptului ca firma a dus o politica de acaparare a cotei de piata. In acest moment EFG Leasing se regaseste intr-o perioada de tranzitie trecand la cresterea profitabilitatii si, deci majorarea dobanzilor. Aceasta tendinta este general pe piata financiara datorandu-se si cresterii costurilor de finantare ca si consecinta a crizelor de pe piata internationala.

• Distributia

Distributia produselor in cadrul EFG Leasing se refera la modalitatile prin care clientii sunt atrasi pentru finantare la GIPOL LEASING IHT SA, altfel spus canale de aport cum sunt denumite in cadrul EFG Leasing.

Canalele de aport sunt urmatoarele:

Vanzari directe;

Acest canal este reprezentat de catre angajatii Departamentului Comercial care se ocupa cu ofertarea clientilor existenti si a potentialilor clienti. Ei realizeaza acest lucru contactandu-i prin e-mail, telefonic sau efectuand vizite la acestia.

Acest canal este responsabil cu realizarea celei mai mari parti a productiei EFG Leasing.

In ultimul an Departamentul Comercial s-a dezvoltat angajandu-se noi persoane pentru ca EFG Leasing sa aiba o acoperire geografica din ce in ce mai mare. Pana in acest moment, pe langa reprezentantii comerciali din Bucuresti au fost angajati reprezentanti comerciali in Constanta, Brasov, Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea si Bacau.

-Banc Post;

Pe acest canal sunt adusi clientii care sunt si clienti Banc Post. In acest moment, acest canal nu este bine dezvoltat dar se doreste dezvoltarea acestui canal datorita potentialului pe care il are, datorita fortei pe care ar avea-o o retea de vanzari de amploarea retelei Banc Post.

-Vendori;

Acesti vendori sunt furnizorii de vehicule sau diverse tipuri de echipamente care au incheiate contracte de colaborare cu EFG Leasing pentru a convinge clientii sa opteze pentru finantare in leasing la EFG Leasing. Si acest canal este unul in curs de dezvoltare.

-Brokeri leasing;

Acest canal este reprezentat de catre acele persoane care intermediaza ofertarea si pregatirea dosarului de leasing pentru diversi clienti adusi de catre acestia la EFG Leasing in schimbul unui comision.

Promovarea

Compania foloseste reclama in mijloacele media normale fara a desfasura campanii de amploare. Promovarea este facuta intr-o mare parte de catre Departamentul Comercial in momentul contactarii potentialilor clienti.

Capitolul 4. Concluzii privind activitatea managerial

Evidentierea cauzala a principalelor puncte forte economice si manageriale

Tabel 14.

Evidentierea cauzala a principalelor puncte slabe economice si manageriale

Tabel 15.

Anexa 1 - Organigrama SC EFG LEASING INF SA

BIBLIOGRAFIE