PROIECŢII FINANCIARE

1. PREVIZIUNE sI PLANIFICARE FINANCIARĂ

Sinteza rezultatelor previzionate pentru un anumit orizont de timp este reflectata în planul financiar care se concretizeaza în bugetele întreprinderii pe categorii de activitati si "Bugetul centralizator de venituri si cheltuieli".

Activitatile financiare preced si însotesc toate celelalte activitati de natura economica, tehnica, organizatorica ce se desfasoara la nivelul firmelor. Previziunile privind vânzarile, productia, asigurarea resurselor devin realizabile în masura în care se asigura resursele de finantare ritmica a activitatilor respective.

2. ASIGURAREA RESURSELOR DE FINANŢARE

Resursele necesare finantarii activitatii viitoare a întreprinderii pot fi acoperite din surse interne si din surse externe. Decizia de a recurge la surse externe pentru finantare trebuie sa aiba în vedere mai multe aspecte:

destinatia resurselor;

posibilitatile de acoperire a nevoilor de finantare din surse proprii;

accesul la surse externe de finantare;

raportul dintre rata rentabilitatii economice pentru resursele destinate investitiilor si rata medie a dobânzii pe economie, respectiv raportul dintre rata rentabilitatii financiare si rata medie a dobânzii pe economie pentru resursele destinate acoperirii necesarului de fond de rulment.

2.1. Asigurarea resurselor pentru finantarea investitiilor

În paragraful privind necesarul de resurse tehnice pentru asigurarea strategiei a fost previzionata nevoia unui fond de investitii în valoare totala de ............................

Pentru investitiile care urmeaza a fi efectuate la începutul perioadei firma poate utiliza doar sumele corespunzatoare disponibilului initial asa cum rezulta din bilant si sursele externe.

Resursele disponibile la începutul perioadei: .... ........................ lei.

Credit pentru investitii:........ ...... ....................... lei, pe o perioada de cinci ani.

Valoarea creditului solicitat .......... ..... ...... .........................lei.

Perioada de gratie este de........ luni.

Rata la credit este de ...................... lei/luna.

Documentatia pentru obtinerea creditului va avea în vedere si eventualele modificari de preturi fata de cele avute în vedere la previzionarea necesarului de fonduri pentru investitii.

2.2. Asigurarea resurselor necesare finantarii nevoii de fond de rulment

Pe baza informatiilor din bilant a fost calculat fondul de rulment la sfârsitul exercitiului anterior, care devine principala sursa pentru acoperirea nevoii de fond de rulment la începutul anului t

Nevoia de fond de rulment

t = (Stocuri + Creante) - Datorii de exploatare =

NFR _t+1 = (Stocuri + Creante) - Datorii de exploatare =

Sporul de fond de rulment necesar la 242y2414c începutul perioadei:

Pentru desfasurarea activitatii curente, în conditiile unui flux normal al încasarilor si platilor, unitatea va contracta un credit pe termen scurt în valoare de ............ ... lei. Rata dobânzii la acest credit este de ..........%. Rata la credit este de: .......... ..... ...... . lei/luna.

Calculul cheltuielilor cu dobânzile

Dobânda lunara se calculeaza cu relatia:

, în care:

S_c - soldul creditului la începutul lunii;

r - rata dobânzii;

z_l - numarul zilelor din luna;

Dobânda totala poate fi calculata si cu relatia:

, în care:

m - perioada pentru care este acordat creditul (numar luni);

C - valoarea creditului;

m₁ = m - tg; (tg - perioada de gratie);

R - rata medie lunara de restituire a creditului;

- numarul mediu de zile dintr-o luna.

În cazul unor credite mari relatia permite determinarea dobânzii totale cu aproximatie ca urmare a diferentelor care apar de la o luna la alta în ceea ce priveste numarul efectiv de zile.

Tabelul nr. 9.4. Calculul dobânzilor aferente creditului pentru investitii - lei -

Tabelul nr. 9.5. Calculul dobânzii la creditul pentru exploatare

Tabelul nr. 9.8. Sinteza cheltuielilor cu dobânzile si ratele la credite

3. ELABORAREA BUGETULUI PREVIZIONAL

Activitatea de planificare financiara se sintetizeaza si finalizeaza prin elaborarea bugetului previzional de venituri si cheltuieli. Prin caracterul sau sintetic si prin valoarea informatiilor pe care le ofera bugetul previzional este un instrument de baza în managementul strategic al firmei. Acesta furnizeaza informatiile care reflecta posibilitatile transpunerii în practica a strategiilor pe termen mediu si scurt si, totodata, masura în care strategiile de marketing, cercetare, productie, conduc la desfasurarea unei activitati eficiente si asigura satisfacerea intereselor detinatorilor de capital. Având în vedere importanta deosebita a bugetului, o conditie esentiala a utilizarii lui este aceea de a-l fundamenta corect, utilizând cele mai adecvate mijloace si informatii care sa reflecte cu fidelitate fenomenele si procesele care vor avea loc în viata întreprinderii.

Principalele etape ce trebuie parcurse pentru elaborarea bugetului previzional sunt:

previziunea vânzarilor si a veniturilor pe total an si pe trimestre;

previziunea cheltuielilor totale si pe trimestre necesare, realizarii vânzarilor previzionale si eventualelor cresteri de stocuri;

previzionarea profitului si a impozitului pe profit;

repartizarea previzionala a profitului;

elaborarea bugetului activitatii generale si a bugetelor speciale.

Elaborarea propriu-zisa a bugetului începe dupa ce au fost parcurse toate etapele care preced previzionarea profitului net, aspecte solutionate deja în prezenta lucrare.

Principalele componente ale bugetului previzional sunt: bugetul activitatii generale; bugetul activitatii de productie; bugetul activitatii de trezorerie; bugetul de încasari si plati în valuta; bugetul activitatii de investitii; împrumuturi garantate de stat, daca este cazul; rezerve; repartizarea profitului; principalii indicatori economici si financiari.

Valorile anuale pentru majoritatea indicatorilor din buget au fost calculate anterior.

O prima etapa în fundamentarea previzionala a bugetului de venituri si cheltuieli consta în elaborarea bugetului anual care va avea o structura similara cu cea a contului de profit si pierdere.

Elaborarea acestui buget este necesara din mai multe motive:

indicatorii înscrisi în acest buget au o probabilitate mai mare de realizare, nefiind influentati de factorii sezonieri a caror actiune într-un sens sau altul se compenseaza la nivel de an;

ofera o imagine sintetica a activitatii întreprinderii pe întregul exercitiu economico-financiar si permite analize comparative cu exercitiile anterioare;

este relativ usor de elaborat întrucât reprezinta o sinteza a previziunilor anterioare.

Acest buget se elaboreaza în doua etape:

prima etapa consta în previziunea tuturor veniturilor si cheltuielilor anuale ale societatii comerciale;

în etapa a doua se determina profitul brut, impozitul pe profit, profitul net si se repartizeaza profitul.

Previziunea veniturilor si cheltuielilor

Principalele categorii de venituri si cheltuieli au fost previzionate în etapele anterioare, în aceasta etapa fiind necesare unele calcule suplimentare doar pentru unele categorii.

Principalele informatii înscrise în buget pentru exercitiul t+1 se preiau din situatii elaborate anterior sau se calculeaza în momentul întocmirii bugetului astfel:

a) Soldul productiei stocate se calculeaza ca diferenta între soldul final si cel initial, ambele fiind creditoare.

b) Alte cheltuieli de exploatare:

o        cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari: lei;

o        cheltuieli suplimentare la export: lei;

o        alte cheltuieli de exploatare: lei;

c) La momentul fundamentarii bugetului se actualizeaza si previziunile privind cursul de schimb al monedei pentru viitorul an de activitate. În cele ce urmeaza vom considera noul curs la valoarea de ............. lei/$. Comparând acest curs cu cel utilizat la fundamentarea achizitiilor si vânzarilor se calculeaza diferentele de curs valutar:

- la achizitii:

- la vânzari:

d) Veniturile din dobânzi la disponibilitatile în cont se calculeaza cu relatia:

, în care:

CA - cifra de afaceri previzionata;

r_d - rata anuala a dobânzii la vedere;

- coeficient care are în vedere neuniformitatea încasarilor (). Vom lua

α = ...... si obtinem:

e) Dobânzile la credite:

f) Veniturile exceptionale sunt formate în acest caz din încasarile previzionate a se obtine prin vânzarea unor mijloace fixe. Valoarea totala este de ................... ... lei. Cheltuielile legate de aceste operatiuni se estimeaza la 1% din totalul vânzarilor respective, reprezentând .......... ..... ...... lei.

Tabelul nr. 9.9. Bugetul previzional de venituri si cheltuieli

pentru exercitiul t+1

- lei -

B

8) Alte cheltuieli de exploatare

8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate

9. Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si CHELTUIELI DE EXPLOATARE (rd. 10 la 14 +17+20+23+27)

REZULTATUL DIN EXPLOATARE - Profit

Pierdere

9. Venituri din interese de participare

11. Venituri din dobânzi

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

REZULTATUL EXTRAORDINAR - Profit

(rd. 09+40+52)

VI.CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53)

REZULTATUL BRUT    - Profit

(rd. 61+62-63)

Cheltuielile    cu impozitul pe profitul curent

Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

Venituri din impozitul pe profit amânat

Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI - Profit

5. PREVIZIUNI PE TERMEN MEDIU sI LUNG Strategia întreprinderii pentru anul t este parte a strategiei pe termen mediu si lung care prefigureaza situatia acesteia pe o perioada mai mare de timp. Mai mult, atunci când raportul dintre capitalul propriu si datorii se modifica în favoarea celor din urma este necesara fundamentarea riguroasa a modalitatilor de utilizare a resurselor si a posibilitatilor întreprinderii de a-si onora la timp obligatiile ce deriva din atragerea surselor externe. Pentru a efectua astfel de previziuni pot fi utilizate metode cantitative, bazate pe ecuatii de regresie, functii de trend sau alte modele statistico-matematice si metode calitative care au la baza opinii ale specialistilor, studii de piata, analiza sistemelor s.a. Pentru a previziona veniturile si cheltuielile din exploatare se previzioneaza mai întâi vânzarile din produsele care vor compune oferta viitoare a întreprinderii. Daca pentru perioada de previziune nu se prevad schimbari în structura sortimentala se previzioneaza vânzarile din produsele aflate în prezent în fabricatie. Tabelul nr. 9.12. Previziunea vânzarilor medii Anul Obiectivul privind cifra de afaceri - lei - Previziunea vânzarilor din produsul C Previziunea vânzarilor din produsul D Cantitate (buc.) Pret unitar (lei/buc) Valoare ( lei) Pret unitar (lei/buc) Valoare (lei) Cantitate (buc.) t t+2 t+3 Previziunea vânzarilor din produsul D se poate face la fel ca pentru anul t+1 pe baza pragului de rentabilitate, daca se apreciaza ca cererea din acest produs se va pastra la un nivel ridicat. Pentru a utiliza aceasta metoda este necesara previzionarea mai întâi a cheltuielilor fixe totale, a cheltuielilor variabile pe produse si a preturilor produselor. În calculele previzionale putem lua în considerare alternativa unei rate constante a rentabilitatii resurselor consumate sau a unei rate în crestere. Putem previziona vânzarile din produsul D si pe baza obiectivului privind cifra de afaceri. Pentru previziunea veniturilor si cheltuielilor financiare putem face abstractie de diferentele de curs valutar si luam în considerare numai dobânzile. Omisiunea facuta are în vedere faptul ca, atunci când se utilizeaza aceleasi curs de schimb diferentele de curs la încasari si vânzari sunt aproximativ egale daca încasarile si cheltuielile în valuta au valori apropiate. Veniturile exceptionale vor rezulta din dezmembrari sau vânzari de mijloace fixe si ele vor fi în crestere având în vedere gradul de uzura ridicat al acestor mijloace. Cresterea fondului de rulment se previzioneaza luând în considerare situatia din anul t+1: la o crestere a cifrei de afaceri cu ........% necesarul de fond de rulment creste cu ........%, ceea ce revine la o crestere cu 1% atunci când cifra de afaceri creste cu .........%. Rezervele se calculeaza prin aplicarea cotei de 5% asupra profitului brut. Acestea se trec atât la surse cât si la destinatii sau se omit din ambele capitole ale sintezei fluxurilor. În mod similar se poate proceda si cu amortizarea imobilizarilor corporale. Rezervele si amortizarile care nu se trec în sinteza se vor regasi în excedentul de la sfârsitul perioadei. Tabelul nr. 9.15. Previziunea cheltuielilor fixe totale si a cheltuielilor variabile unitare Explicatii t+1 t+2 t+3 Indicele previzionat al inflatiei fata de anul anterior Cheltuieli fixe totale Cheltuieli variabile unitare: (cv) C D Tabelul nr. 9.16. Previziunea rezultatului din exploatare Specificatie t+1 t+2 t+3 1. Cheltuieli variabile totale 2. Cheltuieli fixe totale 3. Cost total 4. Încasari totale 5. Rezultatul din exploatare Eficienta strategiei de restructurare si dezvoltare a întreprinderii trebuie analizata si prin luarea în considerare a influentelor factorului timp si a elementelor de natura inflationista asupra veniturilor si cheltuielilor. Se calculeaza în acest scop rata interna de rentabilitate: , în care: Vna venitul net actualizat; kmin - rata de actualizare pentru care se obtine venitul net actualizat previzionat minim; kmax - rata de actualizare pentru care se obtine pierderea neta actualizata previzionata minima. Tabelul nr. 9.17. Sinteza fluxurilor financiare previzionate Specificatie t+1 t+2 t+3 1. Venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri exceptionale 4. Disponibilitati la începutul perioadei 5. Rezerve si alte fonduri 6. Împrumuturi 7. Alte venituri Total surse 8. Cheltuieli de exploatare 9. Cheltuieli financiare 10. Cheltuieli exceptionale 11. Finantarea imobilizarilor corporale 12. Cresterea fondului de rulment 13. Impozit pe profit 14. Majorarea rezervelor 15. Participarea salariatilor la profit 16. Cota managerului 17. Plata dividendelor 18. Restituire credite 19. Alte repartizari/cheltuieli Total destinatii Indicatori Anul t-1 Anul t    Anul t Indici (%) Valoarea adaugata Productivitatea muncii     pe baza cifrei de afaceri Productivitatea muncii     pe baza pe baza valorii adaugate Remunerarea factorului munca Profit net Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Rata profitului Productivitatea capitalului investit Coeficientul (rata) de îndatorare globala Capacitatea reala de autofinantare Rata de acoperire a creditelor Perioada de rambursare a datoriilor Viteza de rotatie a stocurilor Durata medie a creditului client Durata medie a creditului furnizor Rata rentabilitatii economice nete Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii resurselor consummate Rata valorii adaugate BIBLIOGRAFIE Horomnea, E. - Bazele contabilitatii - concepte si aplicatii, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004 Ohmae, K. - Inteligenta strategului, Editura Teora, 1998 West, A. - Planul de afaceri, Editura Teora, Bucuresti, 1995 Horomnea, E. - Bazele contabilitatii - concepte si aplicatii, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004 Ohmae, K. - Inteligenta strategului, Editura Teora, 1998 West, A. - Planul de afaceri, Editura Teora, Bucuresti, 1995 Denumirea resursei

Necesar pentru productia planificata

Stoc normat

Stoc initial

Necesar de aprovizionat

Cantitate (kg, kw)

Valoare lei)

Zile

Cantitate (kg)

Valoare (lei)

Cantitate (kg)

Valoare (lei)

Cantitate kg, kw)

Valoare (lei)

Materia prima m1

Materia prima m2

Materia prima m3

Materia prima m4

Materia prima m5

Materia prima m6

Total

Materiale auxiliare

Combustibili

Energie electrica

Materiale de protectie

S.D.V.-uri si obiecte de inventar

Piese de schimb

Total