Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului

Structura de dezagregare a lucrarilor(SDL)

Structura de dezagragare a lucrarilor este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect.

In cadrul acestui proiect al carui obiectiv este programarea si conducerea fabricatiei a celor trei repere din componnta produsului, SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale reperelor prezentae in tabelele urmatoare.

Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect in schema:

R2

R8

R9

F21

G 22

CV 23

RP 24

C 25

D 81

CH 82

RC 83

RP 84

C 85

SDF 91 81 61

SDF 92

G 93

G 94

F 95

FC 96

RCI 97

RCE 98

RCE 99

C 9.10

2.3 Calculul necesarului brut

Necesarul brut se calculeaza pe baza SDP, tinand seama de numarul de ansamluri, subansambluri si repere deacelasi tip care intra in componenta produsului.Se afla inmultind volumul productiei cu 2.

Pentru reperul R2 : CB=2*700=1400

Pentru reperul R8 : CB=2*700=1400

Pentru reperul R9 : CB=2*700=1400

2.4 Calculul necesarului net

Necesarul net se obtine din necesarul brut scazand valoarea din stoc,numai in primul trimestru .In celelalte trimestre valoarea va fi aceeasi pentru ca nu mai avem stoc. Cantitatea livrata = cantitatea neta

Durata de asamblare a produsului este de 2 saptamani,acest lucru insemnand ca reperele trebuie sa fie gata cu 2 saptamani inainte de sfarsitul trimestrului.

Pentru reperul R2: CN=1400 - 40=1760

Pentru reperul R8 : CN=1400 - 40=1760

Pentru reperul R9 : CN=1400 – 30=1770

2.5 Elaborarea Planului de Productie Director

Planul de Productie Director este elementul fundamental in jurul caruia se construieste arhitectura sistemului de planificare a productiei.

PD trebuie sa permita cunoasterea cantitatilor ce urmeaza a fi fabricate din fiecare reper,a duratelor de asamblare a fiecarui produs, termenele de livrare conform contractului. PPD contine detalierea acestor elemente pe diferite perioade de productie permitand vizualizarea rapida a stocurilor si piese componente a necesarului brut si net pentru fiecare dintre acestea

Notiunile care se gasesc in planul de productie au urmatoarele semnificatii:

CB – cerere bruta = N*2

CN – cerere neta = CB – S

S = stocul

L = cantitatea livrata

2.6 Determinarea tipului de productie

Se determina timpul de productie la nivel de reper prin metoda indicilor de constanta. Aceasta este o metoda cantitativ – calitativa,care ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor care se executa pe locurile de munca.

Gradul de omogenitate si continuitate poate fi cuantificat, pentru fiecare reper g si operatie k, cu ajutorul unui indicator TP , care poate fi calculat cu relatia :

TP in care :

R - este ritmul mediu al fabricatiei, in min/buc;

T - timpul unitar al operatiei k,in min/buc .

Incadrarea unei anumite operatii k intr-unul dintre cele doua mari tipuri de productie(serie sau masa) se face dupa cum urmeaza :

• Daca    TP >1, operatia corespunde productiei de serie ;
• Daca    TP ≤1, operatia corespunde productiei de masa.

Productia de serie poate fi diferentiata functie de anumite limite stabilite conventional pe baza experientei de productie :

• Daca 1< TP ≤10, operatia corespunde productiei de serie mare(SM) ;
• Daca 10< TP ≤20, operatia corespunde productiei de serie mijlocie ;
• Daca TP >20, operatia corespunde productiei de serie mica(Sm).

Regimul de lucru :

• Numarul de zile lucratoare z=240 zile/an ;
• Numarul de schimburi k_s=1 schimb ;
• Numarul de ore pe schimb h=8 ore.

Fondul nominal de timp (F )se determina cu relatia:

F = z

F

Ritmul mediu al fabricatiei (R_g) se determina cu relatia :

R =

N_g2 = 260+600+600+300=1760

N_g8 = 260+600+600+300=1760

N_g9 = 270+600+600+300=1770

R_g2 = 60*1920/1360 = 84,70

R_g8 = 60*1920/1360 = 84,70

Nr.ct

R2

R8

R9

Tu

[min/buc]

R_g

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Tu

[min/buc]

R_g

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Tu

[min/buc]

R_g

[min/buc]

Tpk

Tip

productie

Smj

Smj

Sm

Smj

SM

Sm

SM

Smj

Sm

Smj

Smj

Sm

Smj

Sm

Sm

Sm

Sm

SMj

2.7 Stabilirea formei de organizare a productiei

Se determina prin calculul ponderilor tipurilor de productie si se stabileste in concordanta cu forma de organizare a productiei (succesiva, paralel,mixta).

• In cazul in care productia de serie mica este preponderenta se alege forma de organizare succesiva ;
• In cazul in care productia de serie mijlocie este preponderenta sau avem de-a face cu un amestec de tipuri de productie(mica,mijlocie,mare) se alege forma de organizare mixta ;
• In cazul in care productia de serie mare este preponderenta se alege forma de organizare paralela.

PT R6 ORGANIZARE MIXTA

PT R7 ORGANIZARE MIXTA

PT R8 ORGANIZARE SUCCESIVA

APROVIZIONAREA CU SEMIFABRICATE (TARIFE REGRESIVE)

q≤100bucati, C_m = 6,8 lei/buc p₁ = 6,8 lei/buc.

Reperul R₂ 100<q≤200 bucati, C_m = 6,7 lei/buc p₂ = 6,7 lei/buc.

q > 200 bucati, C_m 6,6 lei/buc p₃ = 6,6 lei/buc.

p₁ = 6,6 lei/buc.

100 <q ≤ 300 bucati, C_m = 6,5 lei/buc p₂ = 6,5 lei/buc.

q > 300 bucati, C_m = 6,4 lei/buc p₃ = 6,4 lei/buc.

p₁ = 8,6 lei/buc.

100 < q ≤ 200 bucati, C_m = 8,4 lei/buc p₂ = 8,4 lei/buc.

q > 200 bucati, C_m = 8,2 lei/buc p₃ = 8,2 lei/buc.

D = cantitatea neta R₇ = 1340; R₈ = 1360; R₉ = 1370.

Costul de lansare c = 80 RON. Rata costului de posesie

Pentru reperul R2 :

• q £ 100 buc ÞC_m = 6,8 [lei/buc] => p₁ = 6,8 [lei/buc];
• 100 < q    £ 200 buc Þ C_m = 6,7 [lei/buc] => p₂ = 6,7 [lei/buc];
• q > 200 buc Þ C_m = 6,6 [lei/buc] => p₃ =6,6 [lei/buc].

unde: d - rata costului de posesie, d

c - costuri de lansare, c = 80RON;

CN = D - cererea neta.

q < 100 => q₀₁ = => q₀₁ = 512,58 [buc], se constata ca

q₀₁ > 100, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTA_o1

=> q₀₂ =

q₀₂ = 516,39[buc], se constata ca q₀₂ > 200, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTA_o2

=> q₀₃ = => q₀₃ = 520,295[buc],

q₀₃ >200, rezulta CTA_o3

CTA₀₃ = CN p₃ + q₀₃ p₃ d

CTA₀₃ = 1340

CTA₀₃ = 9256,073 [lei]

Tabelul 2.8.1

CTA_A = CN p₁ + C_m q d

CTA_A = 1340 . 6,8 . 50 .0,12 => CTA_A = 11259[buc]

CTA_B = CN p₁ + q p₁ d => CTA_B = 10224,8 [buc]

CTA_C = CN p₂ + p₂ q d => CTA_C = 10090,2 [buc]

CTA_D = CN p₂ + + p₂ q d => CTA_D = 9752,966 [buc]

CTA_E = CN p₂ + + p₂ q d => CTA_E = 9728,4 [buc]

CTA_F = CN p₃ + + p₃ q d => CTA_F = 9459,2 [buc]

  CTA_G = CN p₃ + p₃ q d => CTA_C = 9371,8[buc]

In acest caz avem doua aprovizionari:

q £ 100 buc ÞC_m = 6,6 [lei/buc] => p₁ = 6,6 [lei/buc];

100 < q    £ 300 buc Þ C_m = 6,5 [lei/buc] => p₂ = 6,5 [lei/buc];

q > 300 buc Þ C_m = 6,4 [lei/buc] => p₃ = 6,4 [lei/buc].

q < 100 => q₀₁ = => q₀₁ = 524,16 [buc], se constata ca

q₀₁ > 100, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTA_o1

=> q₀₂ = => q₀₂ = 528,18 [buc],

se constata ca q₀₂ > 200, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTA_o2

=> q₀₃ = => q₀₃ = 532,29 [buc],

q₀₃ >300, rezulta CTA_o3

CTA₀₃ = CN p₃ + q₀₃ p₃ d

CTA₀₃ = 1360

CTA₀₃ = 9112,798[lei]  

Procedand similar ca la reperul R7 rezultatele obtinute sunt trecute in tabelul 2.8.2.

Tabelul 2.8.2.

In acest caz avem doua aprovizionari:

q £ 100 buc ÞC_m = 8,6 [lei/buc] => p₁ = 8,6 [lei/buc];

100< q    £ 200 buc Þ C_m = 8,4 [lei/buc] => p₂ = 8,4 [lei/buc];

q > 200 buc Þ C_m = 8,2 [lei/buc] => p₃ = 8,2 [lei/buc].

q < 100 => q₀₁ = => q₀₁ = 460,87[buc], se constata ca

q₀₁ > 100, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTA_o1

=> q₀₂ =

q₀₂ = 466,36 [buc], se constata ca q₀₂ > 200, ca urmare, nu are sens determinarea costului minim total CTA_o2

=> q₀₃ = => q₀₃ = 471,97[buc],

q₀₃ >200, rezulta CTA_o3

CTA₀₃ = CN p₃ + q₀₃ p₃ d

CTA₀₃ = 1370

CTA₀₃ = 11698,42[lei]

Procedand similar ca la reperul R7 rezultatele obtinute sunt trecute in tabelul 2.8.3.

Tabelul 2.8.3.

In acest caz avem trei aprovizionari:

 

p - coeficient dat = 10%

T_pik - timpii de pregatire incheiere

S_rk – retributia orala a reglementarilor la fiecare operatie

m_k – numarul de masini adoptat la fecare operatie

a_k – cota orara = 3.55 RON/ora

C_m – costul materialelor semifabricatelor

C_m =

C₁ – reprezinta cheltuieli de fabricatie curente si se calculeaza cu relatia:

C₁ = C_m + C_r +C_if +C_ind [lei/buc]

C_r – reprezinta cheltuieli cu retributia personalului direct productiv si se calculeaza cu relatia:

C_r =

T_uk – timpul unitar consumat pentru executarea fiecarei operatii k, in min/buc.

S_k – reprezinta cheltuieli cu retributia orara a operatorului care executa operatia k.

C_if – reprezinta cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor pe durata de lucru efectiva. Aceste cheltuieli se calculeaza cu relatia:

C_if =  

a_k reprezinta cota orara a cheltuielilor de intretinere si functionare de productie, pentru fiecare operatie k = 3.5..5 RON/ora

m_k – numarul resurselor de productie care participa la realizarea fiecarei operatii k

C_ind – reprezinta cheltuieli indirecte (regie) care se calculeaza cu relatia:

C_ind =

R_f - reprezinta regia sectiei in care se desfasoara fabricatia. Tinand cont ca R_f = 180

Z – se calculeaza in functie de forma de organizare:

Pentru transmitere mixta:

C_if =

C_ind= [lei/buc]

C₁= 7,2+3,716+2,973+6,68= 20,56 [lei/buc];

L=A+B

A =

A= = 24.19 [lei/lot]

B =

B= = 14,66 [lei/lot]

L=38,85 [lei/lot]

R2 mixta   Z_m = ; X_m=

X_m= (20.6-8.3)+(8.3-4,7)+(4,7-0) = 20,6 ; Rg2=84,70 [min/buc]

Z_m= = 0,24   ; Ng2=1360

N_o= = 178 [buc]

REPERUL R8

C_m= 6,4 lei/ora

Ng8 = 1360

C_r= = 3.341

C_if = =2.8

C_ind=

C₁= 6,4+3,34+2.8+6 = 18,5

A=(1+ )*

B=

L= 21.99+13.33= 35,32

R8 mixta : Z_m = ; X_m=

X_m= (19,2 – 6,3)+(6,3 – 5,6)+(5,6 – 3,8)+(3,8 – 0)=19,2 ; Rg8= 84,7

Z_m= = 0,22   ; Ng8= 1360

N_o= = 187

REPERUL R9

C_m= 8,2 lei/ora

Ng9 =1380

C_r=

C_if =

C_ind=

C₁= 8,2+1,516+1,213+2,73= 13,66

L=A+B

A=(1+ )*

B=

L= 23,08+13,99 = 37,07

R9 succesiva: Z_s = ; X_s=

X_s= ; Rg9 = 83.47

Z_s= ; Ng=1380

N_o= = 175

Loturile de fabricatie optime sunt prezentate in tabelul urmator:

Lotul de fabricatie economic

Astfel rezulta:

Loturile de fabricatie pentru cele 3 repere sunt scrise in tabelul urmator:

3.5 STABILIREA LOTULUI DE TRANSPORT OPTIM SI A LOTULUI DE TRANSPORT ECOMONIC

Pentru reperul R2:

Lotul de transport optim :  

N_to =

Z

L

C

C

N

Ct

N

N

m

e

g

e

Ct=costul mediu de transport pe intreg fluxul tehnologic

Ct=6 RON/Lot de transport

N_to = => N_to =69,63

= = 2 I Z

N_TO se aproximeaza la N_te = 68 [buc]

Pentru reperul R8:

Lotul de transport optim :

N_to =

E

Z

L

C

C

N

Ct

N

N

m

e

g

e

N_to = => N_to = 73,52

= = 2 I Z

N_TO se aproximeaza la N_te = 68 [buc]

In cazul formei de organizare succesiva se aplica relatia:

T_cs = N_e ∙

unde: - N_t – lotul de transport economic;

; T_r =

T_r2= T_r8= T_r9= T_r =

/60

/ 60

T_ef = [ore/lot]

Nr. crt.

R2

R8

R9

T_uk

[min/ buc]

T_ef

[ore/ lot]

D_k,k+1

[ore]

T_uk

[min/ buc]

T_ef

[ore/ lot]

D_k,k+1

[ore]

T_uk

[mi/buc]

T_ef

[ore/ lot]

D_k,k+1

[ore]

Graficele de sarcina cumulata se gasesc anexate la sfarsitul proiectului, iar tabelele de sarcina cumulata sunt urmatoarele :

Verificarea se face cu formula :

Tabelul de sarcina cumulata pentru reperul R2:

Intervale temporale [ore]	Sarcina curenta [ore-masina]	Sarcina cumulata [ore-masina]

Verificare

Tabelul de sarcina cumulata pentru reperul R8

Intervale temporale [ore]	Sarcina curenta [ore-masina]	Sarcina cumulata [ore-masina]

Verificare

Tabelul de sarcina cumulata pentru reperul R9:

Intervale temporale [ore]	Sarcina curenta [ore-masina]	Sarcina cumulata [ore-masina]

Verificare

Tabelul de sarcina cumulata pentru reperele R2+R8+R9 :

Intervale temporale [ore]	Sarcina curenta [ore-masina]	Sarcina cumulata [ore-masina]

;

unde :

> 260 cererea neta trimestriala este satisfacuta

Pentru reperul R8

> 260 cererea neta trimestriala este satisfacuta

Pentru reperul R9:

> 280 cererea neta trimestriala este satisfacuta

[lei/buc]

C₃- cheltuielile de imobilizare a capitalului circulant;

[lei/buc]

V- coeficient ce cuantifica variatia costurilor cauzate de productia neterminata pe durata ciclului de fabricatie:

E=0,2 – coeficient ce cuantifica pierderea suportata de intreprindere la o unitate monetara imobilizata in circuitul productiv pe durata fabricarii volumului de productie

C₄- costuri de amortizare a resurselor pe durata executiei reperelor

[lei/buc]

a_M=0,1 – rata de amortizare anuala a resursei;

k_am=M - coeficient de transmitere a amortizarii;

n- numarul de resurse;

V_med=40 000 RON – valoarea medie actualizata a resursei.

Valorile efective pentru fiecare reper in parte sunt prezentate in tabelul de mai jos:

		R2	R8	R9
C1
C2
C3	M
	V
	U
C3
C4
CT

Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse limitate si date impuse

4.1 Ipoteza de baza

In capitolele anterioare s-a considerat ca asupra activitatilor nu actioneaza nici un fel de restrictii, in realitate insa aceste restrictii sunt destul de frecvente, avand cauze din cele mai variate: clauze contractuale, defectiuni tehnice, pene de curent, intarzieri ale furnizorilor etc.

4.2 Stabilirea resurselor de productie si a calendarelor corespondente

Structura de dezagregare a lucrarilor este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor pe care le implica acest proiect.

Aceasta structura logica constitue baza elaborarii planurilor de sarcini si bugete necesare realizarii proiectului.

Atelier de prelucrari mecanice

Masina de rectificat plan RP400

Masina de gaurit verticala G25

Masina de frezat universala FU 32

Strung normal SNA 400

Centru de prelucrare vertical V320

Banc de control

Fierastrau mecanic alternativ FA 320

Centru de prelucrare orizontal CH

Masina de rectificatrotund RU 320

Strung cu comanda numerica SQT-10MS

Masina de gaurit cu cap revolver GPR 45

Masina de frezat universala FU 36x140

R1 100% Masina de gaurit si filetat G16

R2 100%

R3 100%

R4 100%

R5 100%

R6 100%

R7 100%

R8 100%

R9 100%

R10 100%

R11 100%

R12 100%

Masina de rect interior si exterior WMW 1500

R13 100%

Masina de rect interior si exterior WMW 450

R14 100%

O schema care sa reprezinte resursele utilizate este prezentata mai jos:

Modul de reprezentare al diagramei sugereaza faptul ca in atelierul de prelucrari mecanice mai exista si alte resurse, dar nearanjate in fabricatia reperelor analizate.

Desi foarte sugestiva, organigrama SDR nu exprima toate informatiile necesare derularii proiectului. De aceea, in tabelul urmator se prezinta fisa SDL – SDR, care contine toate informatiile necesare elaborarii retelei logice a proiectului.

OPERATIA			RESURSA
Nr.	COD	Durata [zile/lot]	COD	Sarcina [zile-masina]	Intensitate
	RF 71		R1
	FCG 72		R2
	SC 73		R3
	GF 74		R4
	FT 75		R5
	C 76		R6
	D 81		R7
	FG 82		R8
	RI 83		R9
	RP 84		R1
	C 85		R6
	SDF 91		R10
	SD 92		R10
	GA 93		R11
	FJ 94		R12
	RCI 95		R13
	RCE 96		R14
	C 97		R6

Durata = Sarcina

Durata = , iar valoarea se rotunjeste in plus la sfert de zi.

4.3 Structura organizatorica a atelierului de productie

Se identifica responsabilitatile ce decurg din SDL. Aceste responsabilitati revin sefului de atelier, sefilor de echipe si muncitorilor operatori de la posturile de lucru.

Atelierul de Productie

Compartiment Prelucrari Mecanice

Compartiment de Control

R1

R2

R3

R4

R5

R7

R8

R9

R10

R11

R12

R13

R6

RF 71 RP 84

FCG 72

SC 73

GF 74

FT 75

D 81

FG 87 G51

RI 83

SDF 91 SD 92

GA 93 S72

FJ 94 F71

RCI 95

C 25 C 85 C 9.10 C71

R14

RCE 96

Aceasta structura se reprezinta sub forma urmatoarei organigrame arborescente: