management Calitate si sortimentul produselor de mobilier in cadrul S.C.Mobreal Divers S.R.L.

I.6 Verificarea calitatii mobilei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........45

Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. Mobreal Divers S.R.L.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........51

II.1 Scurt istoric.......... ..... ...... .......... ..... ...... .....................52

III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72

III.2 Structura sistemului calitatii

III.3 Verificarea calitatii

Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii

produselor.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........84

tiune.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................84

IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie.

În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi.

În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. Ţara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare.

Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari:

- de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei;

reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc.

O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari.

Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991.

În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne.

Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei.

Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia.

Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELENŢĂ durabila a activitatilor lor.

"A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta".

Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI MĂRFURILE DIN LEMN

I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului

Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop.

Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri:

Din punct de vedere al compozitiei chimice, lemnul este format din:

[3], când suprafetele curbe, concave si convexe erau frecvent furniruite Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale, cu ferastraie; mecanic, pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul, totusi pierderile de material sunt mari si, de aceea, cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. Furnirul derulat este mai gros, se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu, pe când furnirele debitate tangential, radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V, la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele, drepte si la furnirele debitate semiradiale, linii paralele si înclinate.

Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta, furnirele se clasifica în:

1. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase, însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri.

În functie de specia lemnoasa din care provin, furnirele pot fi de: specii indigene si exotice, iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice.

Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite, cu desene simple, comune si prezinta grosimi cuprinse între 0,5-6 mm. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor, a panelelor, a lemnului stratificat, a mobilei.[5]

Furnirul estetic, a carui grosime variaza între 0,2-1 mm, este realizat dintr-o esenta valoroasa, indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv, inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic, în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare.

De asemenea, furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier, prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor.

Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete).Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea, dupa anumite modele prestabilite, a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. În acest fel se obtin decoratii complicate, sub forma de flori, peisaje, cosuri cu flori.

Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir, atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare, peste care se dispun ulterior. Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa, o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara, un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa[6].

Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea, lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite, care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit. În acest fel se obtin desene divers colorate, corespunzatoare culorii speciilor folosite.

Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile.

Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice, precum si cu o serie de folii PVC.

Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte, în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor, exterioare sau interioare, astfel:

- dupa grosime: diferite tipuri de panel, cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2,1 mm.

Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine, pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez.

Pentru furnirul straturilor exterioare, clasa A sunt admise urmatoarele defecte:

noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm, conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm;

- crapaturi nepatrunse: la fiecare margine, cel mult 2 buc/m², cu o lungime maxima de 200 mm;

nu se admit: noduri partial concrescute, crapaturi patrunse, gauri de insecte, coaja înfundata, fibra înclinata, asperitati provenite din derulare, îmbinari deschise, reparatii cu dopuri sau petice, reparatii cu pene.

Pentru panelul propriu-zis clasa A/A, sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate:

nu se admit: umflaturi, denivelari provenite din golurile miezului, lipsa furnirului pe margini, dezlipiri, ondulatii, lipsa de sipci la capetele placii, urme de chit si pete de ulei, urme de hârtie adeziva, imprimari si zgârieturi, franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii;

- rezistenta la forfecare:min.lN/mm².

Pentru miezul panelului, conditiile de calitate sunt urmatoarele:

La rândul lor, placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii:

- dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar, pentru rame, pentru corp de mobila, pentru placi spate mobilier corp, pentru sezuturi si spatare scaune;

- dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat, ignifugat, antiseptizat.

Placajul laminat este un produs similar, obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare, toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii.

Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn, încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii:

dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat;

- dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri;

- dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice, cu furnire estetice, cu PFL dur sau cu placaj;

PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier, în special de bucatarie, prezinta caracteristici de calitate specifice:

În ultimul timp, sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare, atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere, cât si prin folosirea unor noi materiale, neconventionale, care imita lemnul si il substituie.

Lemnul impregnat

Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire, au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire, la actiunea factorilor chimici si a insectelor, putându-se imprima în relief curba sau ondulatia.

Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic, într-o presa hidraulica, la o presiune de 70Kg/cm² Semifabricatul obtinut este mai putin aspru, cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului, cu masa specifica de 1,35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare.

Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit, fibre de carton, ghips, ciment . Acestea au o buna rezistenta la foc, stabilitate dimensionala si sunt mai dure.

Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf, papura si diferiti lianti.

Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus, la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal, precum si componente executate din materiale plastice.

Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane, curate, fara ondulari, zgârieturi, crapaturi sau alte defecte, sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator.

Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede, curate, colorate uniform, fara urme de matrite, zgârieturi, constrângeri de material sau alte defecte.

Pe lânga aceste materii prime, la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare, printre care:

- cleiurile si adezivii sintetici care, datorita proprietatilor lor adezive, au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese;

- baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului;

vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente
decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos;

lacurile sunt utilizate în procesul de finisare a pieselor de mobilier,
având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa.

Adezivii naturali (clei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-formaldehidici cu întaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile;

accesoriile metalice sau plastice (mânere, butoane, broaste,
balamale, sustinatoare de polite, rozete) pot fi realizare din otel cromat, otel inox, fonta cenusie, aliaje de zinc, aluminiu si alama.

Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este prescrisa de standardele sau
normele tehnice pentru produsele respective. În cadrul aceleiasi piese sau
garnituri de mobilier, accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare, inclusiv suruburile care se monteaza;

materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor. Pentru tapitare se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi, rips, jacard, piele, înlocuitori de piele.

sticla folosita pentru diverse policioare, usi de vitrine, biblioteci

I.4 Fabricarea mobilei

Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobila cu preturi scazute, lucrata mecanic, pâna la piese lucrate manual.

Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier.

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi împartite în trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor masive, finisarea si montarea.

Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii:

- uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed; este mult mai usor si, deci, mai simplu de livrat si prin uscare, contractându-se, îsi schimba forma, stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare.

piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate, de preferinta, demontabile.

Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit, sa respecte conditiile de forma pieselor, tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara.

Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii;

- mânerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi;

balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn;

- usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau închidere, sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului;

capetele suruburilor, în special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens;

capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.

- încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului, astfel încât, la desprinderea fortata, suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitându-se zone neîncleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir.

Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.

Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci, astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern.

În prezent, cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice, a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani.

În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier, decoratii si ornamente, în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. Astfel, piesele simple, realizate de muncitori sau de tarani, au atins înca de la bun început sa fie pur functionale, paturile si mesele de la 1800 î.Chr. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d.Chr.

Stilul egiptean (3000-2400 î. Chr.)

Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele, mese, scaune si taburete, informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple.

Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese, a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele, paturi, fotolii, etajere, masa pentru joc si lucru, lada pentru pastrarea îmbracamintei. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut, spatar). Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale.

Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa, cedru, sicomor, maslin) se facea cu dalti, ferastraie, iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente, "coada de rândunica", se pastreaza si astazi.

Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal, taburetele aveau forma picioarelor în X, fiind fixe sau pliante, iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. În general, forma mobilei este simpla, cu linii si suprafete drepte.

Decoratiile se executau în relief, prin sculptare, cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. În general, pentru pictare, suprafetele meselor, ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze, peste care se picta în culori tari, aurul fiind folosit din abundenta.

De asemenea, se foloseau materiale textile, tapiterii luxoase, viu colorate si piei de animale. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes, aur, cristal de roca0, sticla, pietre pretioase sau din alte materiale. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare, sah), florale (floare de lotus, palmier, nufar, crin), zoomorfe (lei, tauri, sfinxi, vulturi), antropomorfe si hieroglife.[10]

Stilul mesopotomian (3500-800 î.Chr.)

Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese, mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite.

Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur, iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii, cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere, volute în spirala). Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale.

Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura, incrustatii în lemn si fildes si lacuit. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire, incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India, orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal, iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. Daca, pentru saraci, patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi, patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator.

Stilul chinezesc

Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos, de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare, incrustare cu scoici, fildes, sidef si pietre semipretioase. Motivele de decorare erau foarte variate:

- vegetale: peisaje, cascade, flori, copaci;

- figurale: oameni, pasari, animale; geometrice.

Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi, mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru, verde, rosu, galben), în care apoi se sculpta cu dalta, pâna la stratul dorit, obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . Patul era prevazut cu baldachin, comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase, patrate sau rotunde, etajere, paravane, banci.

Stilul minoic (3300-1000 î.Chr.)

Acest stil este foarte greu de reconstituit, nefiind descoperite piese de mobilier. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos, care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul. Mobilierul era foarte putin decorat, fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur.

Stilul grecesc (600-400 î.Chr.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa, tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute, cornise. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier.

Cele mai folosite esente erau: maslinul, paltinul, chiparosul, abanosul si nucul, iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant, meandrele. Pentru mobilierul de uz curent, formele erau comode si elegante, pe când cel oficial, de ceremonii, era masiv, greoi si rigid.

Având o dubla destinatie, fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei, canapeaua era concava în zona capului, pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa, situându-se la înaltimea mesei.

Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate, care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie, acoperite cu piele sau cu materiale textile.

Picioarele scaunelor erau în forma de X, iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos", prevazut cu spatar înclinat, care asigura maximum de comoditate.

Mesele erau în general mici, usoare si pictate, iar multe erau de forma rotunda. Lazile, confectionate din lemn, bronz si fildes, variau ca dimensiuni, de la miniaturale la monumentale, fiind decorate cu motive arhitecturale.

Stilul roman (secolul al IV-lea î. Chr.-al IV-lea d. Chr.)

Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc, dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare.

Ca materiale se foloseau: marmura, bronzul si lemnul de nuc, frasin, tuia, paltin si ulm. Ornamentatia, bogata în incrustatii si placari de fildes, sticla, baga, bronz, pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi, piciorul de caprioara, cornuri ale abundentei, frunze de acant.

Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. De asemenea, tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola, destinata etalarii obiectelor de valoare. Spre deosebire de mesele mici grecesti, mesele romane sunt mai mari, dreptunghiulare sau rotunde, iar taburetele, lucrate din lemn în combinatie cu bronz, sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. Picioarele taburetelor, realizate prin strunjire, aveau o constructie fixa sau plianta. De asemenea, picioarele mobilierului au o linie arcuita, imitând piciorul de animal.

se caracterizeaza prin preocuparea decorativa, prioritara stilului constructiv si functional. Principalele piese de mobilier sunt: lazi, etajere, scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare, paravane, dulapuri în perete. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete, arabescuri, poligoane, incrustatii cu arama si fildes.

sfincsi, cavaleri, prelati si scene biblice.

Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul, aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate, care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv.

Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice, diferite de la o tara la alta, astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri:

Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul, cu pondere mare în Germania, bufetul înaltat pe picioare, scaunele cu diverse forme si dimensiuni, mesele, cu o placa groasa, masiva, spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare, banci lada, strane gotice si paturi cu baldachin.

[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte, iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. Apar totodata o serie de noi solutii constructive, cum ar fi: usi cu tablie, îmbinarea în coada de rândunica ascunsa, îmbinarea la 45°.

Fig.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative;sursa www.imagini.ro

a. capitel cu ovuri; b. consola; c. cornisa sculptata cu volute; d. friza sculptata cu acanturi;e. balustru; f. pilastru sculptat; g. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu; h. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate;i. cartus dreptunghiular; j. cartus oval;k. ornament împletitura; l. ornament din panglici, acanturi si fructe; m. ornament cap de delfin; n. ornament din acanturi; o. frunze de acant; p. ove cu margele; r. ove cu torsade.

Fig.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze; sursa:www.imagini.ro

a. banca; b. fotoliu cu picioarele în forma de X

Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea; sursa www.imagini.ro

a, e. masa; b,c,i. fotolii; d. dulap; f. ornament; g. scaun; h,p. comode; j,k,m. paturi; l. taburet;

n. birou; o. masa consola; r. picioare de mese.

Fig. 5 Stilul Regence;sursa www.imagini.ro

a. dormitor; b. fotoliu; c. scaun; d. masa; e. comoda; f. picior de caprioara pentru masa;

g. forma curba a unei placi de masa; h. forme de panouri curbe într-un singur plan;

i. forme de cadru si picior de mobilier; j. masa birou.

Fig.6 Scaun în stil Chippendale; sursa www.imagini.ro

Fig.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta

(Stilul Ludovic al XVI-lea); sursa www.imagini.ro

Fig..8 Stilul Empire; sursa:www. imagini.ro

1 Pat cu baldachin; 2 Pat; 3 Scaun; 4-5 Fotoliu; 6 Masa;

7 Consola cu cariatide; 8 Fotoliu; 9 Gheridon; 10 Cabinet;

11-12 Ornamente specifice.

Fig.9 Stilul Biedermayer; sursa: www.imagini.ro

1.Canapea, masa si scaun în garnitura; 2. Secrétaire cu doua corpuri; 3. Fotoliu; 4. Biblioteca;

5. Scaun; 6. Scaun si masa; 7. Fotoliu cu spatar rotund; 8. Pat en bateau; 9. Birou-comoda

Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind:    

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

I.6 Verificarea calitatii mobilei

directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara;

picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi;

orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite.

mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

(Sursa: STAS 6009-86 - Mobilier din lemn, Finisare transparenta si opaca- Conditii tehnice generale de calitate)

Conditiile de admisibilitate a finisajelor:

a.              Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente, cât si a celor potentiale, studierea nevoilor solvabile, a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului

b.              Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii, astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri, perfectionarea frmelor de distributie si comercializare, diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida, operativa si activa pe piata.

c.              Functia de crestere a eficientei economice.Aceasta se asigura prin realizarea, dupa caz, a unor elemente de fundamentare

( informatii, criterii de evaluare, de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii.

Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru:

cercetare de piata;

cercetarea produsului;

cercetarea pretului;

cercetarea distributiei;

cercetarea promotionala.

În prezent, marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv, cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice, pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale.

Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie, influenteaza direct calitatea produselor fabricate.

În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale, managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati, cum sunt:

calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate;

contractarea furnizorilor, negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale;

calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie;

fundamentarea normelor de consum de materiale;

inventarierea activelor circulante depozitate;

efectuarea operatiunilor de primire, receptie cantitativa si calitativa, precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare;

organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului.

În mod corespunzator, în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati, cum sunt:

prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti;

încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate;

rezolvarea reclamatiilor clientilor;

participarea la licitatii;

asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate, în cantitatea si calitatea negociata cu clientii;

calculul marimii stocurilor de produse finite;

participarea la diferite târguri, expozitii în tara si strainatate.

Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economico-sociale în corelatie cu alte unitati economice.

1.3 Functiunea de productie

Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma.

Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital, munca, stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute, potrivit functiei:

P = f ( T, K)

unde:

P- productia

T-munca

K-capitalul

Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse în functiunea de productie se împart în:

activitati de pregatire a productiei;

activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor.

Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica- produs nou asimilat, produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta.Din acest considerent, aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare, fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare.

Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite.

Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care:

profilul întreprinderii;

înzestrarea tehnica;

caracteristicile materiilor prime, ale materialelor;

complexitatea produselor fabricate.

Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati, precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate, cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii.

O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei, a utilajelor, a utilitatilor, a standadelor de calitate, a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului.

1.4 Functiunea financiar-contabila

Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere.În functie de obiectivele urmarite, aceasta functiune cuprinde:

a.Evidenta contabila financiara, care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilor întreprinderii.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.Informatiile financiare se comunica, de regula, prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor.

b.Evidenta fiscala.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila, respectând legile fiscale.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara.

c.Organizarea interna a evidentei contabile.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

- asigurarea securitatii activelor;

- asigurarea calitatii, fiabilitatii datelor contabile;

- asigurarea eficientei operationale.

Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil.Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta, cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala, fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri.

d.Contabilitatea manageriala.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii, în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva.

1.5 Functiunea de personal

Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice, cum sunt:

- determinarea necesarului de forta de munca;

- recrutarea, selectia, angajarea, evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului;

- organizarea perfectionarii, pregatirii profesionale a salariatilor;

- stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor;

- efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei;

- îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii.

În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor, obiectivele si rezultatele firmei.

În concluzie, functiunile identificate au caracter teoretic, în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.

Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta, se întrepatrund si se completeaza reciproc, formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii.

Fig.11 Mecanismul functionarii întreprinderii; sursa: informatii de la firma

Interdependenta functiunilor întreprinderii

Fig.12-Interdependenta functiunilor întreprinderii; sursa :informatii de la firma;

F1- functiunea de cercetare-dezvoltare;

F2- functiunea comerciala;

A1- o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare;

A2- o activitate din cadrul functiunii comerciale.

Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari), atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente), nu se va realiza produsul (mobila, fereastra termopan) în timp util, nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala), adica se stagneaza procesul de desfacere, de livrare a produselor.

Este posibila si influenta inversa, adica, dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime).

Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic, în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor.

În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant.

Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie).

II.5 Prezentarea structurii de management

În ansamblul ei, structura organizatorica are doua componente:

1.structura functionala(de conducere);

2.structura operationala(de productie si conceptie).

Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice, economice, comerciale, administrative, modul de constituire si grupare a acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie.

În cazul S.C. Mobreal Divers S.R.L., structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie, financiar si comercial.

La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica, sociala.Dintre acestia cei mai importanti sunt:

volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata;

formele si nivelul specializarii si cooperarii;

specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat;

zona de amplasare a întreprinderii.

Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate, în sectiile productiei de baza, dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs.

Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei, favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca, favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie, îmbunatatirea conducerii operative a acestora.

Produsele firmei sunt de trei tipuri:

mobila din PAL melaminat;

tâmplarie PVC;

tâmplarie aluminiu.

Hala de prelucrare a acestora sunt:

hala de asamblare si prezentare mobila;

hala pentru tâmplarie si fabricare termopan;

hala de taiere PAL;

hala de taiere aluminiu si PVC, ionizare geamuri( ocazional ).

n care :

- PSC - FMG - reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei;

XX - reprezinta numarul de ordine a procedurii , de la 01 ...

3. Pentru procedurile de lucru :

PL- FMG-XX

în care:

- PL -FMG - reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei;

- XX - reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru, de la 01 ...

IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000

La începutul anului S.C Mobreal Divers S.R.L. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001.

Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale, obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului. Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni.

ISO 9001/2000 ajuta firma:

IV.7 Instruirea permanenta a personalului

Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi.

Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor, dotarea cu aparatura moderna, certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001, necesita un volum tot mai mare de cunostinte, aptitudini, calitati din partea personalului.

În acest scop, societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat.

1.Braunstein F., Pépin J.F. - Ghid de cultura generala, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucurejti, 1991;

2.Bustacchini G. - Ravena, mosaics, monuments and environment, Cartolibreria Salbaroli, Via Gamba, Ravena, Italia;

Cârstea I. si Havrilla A. - Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1962;

4.Cismaru I.; Cismaru M.; Ghimpu R. - Mobila stil, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993;

Cucu N. - Mobilierul locuintei, Editura Meridiane, Bucuresti 1974;

.Redes Al.; Fornoga C; Pâslaru C; Paraian E.; Diamandescu E.; Brânzei S.; Olaru M. - Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice, electrice si chimice, Lito A.S.E., Bucuresti 1987;

Miller J. - Antichitati, o abordare mai detaliata, Editura M.A.S.T., Bucuresti;

8.Redes Al.; Fornoaga; Pâslaru C; Paraianu E. - Merceologie, Lito A.S.E., Bucuresti 1980;

9.Redes Al.; Petrescu V.; Raducanu I.; Plesea D. - Merceologie industriala, Editura Eficient, Bucuresti 1999

10.Vassilakis Sp. A. - Crete, history, museums, archaelogical sites and monuments, Athens, 1998;

*** Industrializarea lemnului în produse semifinite. Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului si Hârtiei, Editura Tehnica, Bucuresti 1950;

*** Informatii de la firma;

*** https://www.google.ro/;

*** https://www.imagini.ro/;

*** https://www.regielive.ro/;

*** https://www.referate.ro/;

Dormitoare obtinute la S.C. Mobreal Divers S.R.L.

sifoniere confectionate la S.C.Mobreal Divers S.R.L.:

Diferite piese de mobilier obtinut la S.C.Mobreal Divers S.R.L.: