1. DATE INITIALE
1.1. Tema proiectului
Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului POMPA HX (P).
Vor fi analizate trei repere din cadrul produsului P, fiecare reper fiind obtinut in urma unui proces tehnologic, dupa cum urmeaza:
Tabel 2.2.1.
Fisa tehnologica pentru reperul P5/PT1
Nr.
Operatie
Simbol
Resursa
Tu
Tpi
Prelucrare complexa I
PC 11
MCFV 125
Inspectie 444j91e
I 12
Banc control
Prelucrare complexa II
PC 13
MCFV 125
Inspectie 444j91e
I 14
Banc control
Spalare
S 15
Instalatie de spalat
Inspectie 444j91e finala
IF 16
Banc control
Conservare si depozitare piesa
CD 17
Banc depozit
Tabel 2.2.2. |
|||||
Fisa tehnologica pentru reperul P1/FT12 |
|||||
Nr. |
Operatie |
Simbol |
Resursa |
Tu |
Tpi |
|
Prelucrare complexa |
PC 21 |
MCFV 125 |
|
|
|
Debavurare |
D 22 |
Banc lacatuserie |
|
|
|
Inspectie 444j91e |
I 23 |
Banc control |
|
|
|
Brosare |
B 24 |
BO 100 |
|
|
|
Spalare |
S 25 |
Instalatie de spalat |
|
|
|
Inspectie 444j91e |
I 26 |
Banc control |
|
|
|
Conservare si depozitare piesa |
CD 27 |
Banc depozit |
|
|
Tabel 2.2.3. |
|||||
Fisa tehnologica pentru reperul P2/FT4 |
|||||
Nr. |
Operatie |
Simbol |
Resursa |
Tu |
Tpi |
|
Prelucrare complexa |
PC 31 |
MCFV 125 |
|
|
|
Inspectie 444j91e |
I 32 |
Banc control |
|
|
|
Strunjire |
S 33 |
SNA 400 |
|
|
|
Brosare |
B 34 |
BO 100 |
|
|
|
Gaurire |
G 35 |
G 40 |
|
|
|
Spalare |
S 36 |
Instalatie spalat |
|
|
|
Inspectie 444j91e |
I 37 |
Banc control |
|
|
|
Conservare si depozitare piesa |
CD 38 |
Banc depozit |
|
|
Tabel 2.2.4.
Activitate administrativa
Numar
Denumire
Cod operatie
Durata
Aprobare inceput proiect
S
Aprobare finalizare proiect
F
ACIVITATE PROIECT
ACTIVITATE P5
ACTIVITATE P1
ACTIVITATE P2
Activ. Administrative
PC 11
PC 21
PC 31
S
I 12
D 22
I 32
F
PC 13
I 23
S 33
I 14
B 24
B 34
S 15
S 25
G 35
IF 16
I 26
S 36
CD 17
CD 27
I 37
CD 38
2.3. Calculul necesarului brut
Necesarul brut de componente, determinat in functie de produsul P care se livreaza si de numarul de componente (ansambluri, subansambluri, piese) utilizate pentru formarea unei bucati de produs poate fi observat in cadrul planului de productie director.
Necesarul brut este prezentat in tabelul 2.3.1.
Tabel 2.3.1. |
||||
|
Reperul P5 |
Reperul P1 |
Reperul P2 |
|
sapt. 10 |
sapt. 11 |
|||
Trimestrul I |
|
|
|
|
Trimestrul II |
|
|
|
|
Trimestrul III |
|
|
|
|
Trimestrul IV |
|
|
|
|
Total trim. IV |
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
2.4. Calculul necesarului net
Necesarul net se determina cu ajutorul necesarului brut si al stocurilor. Necesarul net se calculeaza cu urmatoarea relatie:
NN = NB - S
unde:
NB = necesarul brut/componente
S = nivel stocuri.
Necesarul net este prezentat in tabelul 2.4.1.
Tabel 2.4.1. |
||||
|
Reperul P5 |
Reperul P1 |
Reperul P2 |
|
sapt. 10 |
sapt. 11 |
|||
Trimestrul I |
|
|
|
|
Trimestrul II |
|
|
|
|
Trimestrul III |
|
|
|
|
Trimestrul IV |
|
|
|
|
Total trim. IV |
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
2.5. Elaborarea Planului de Productie Director (PPD)
Planul de productie director este elementul fundamental in jurul caruia se construieste arhitectura sistemului de planificare a productiei.
Obiectivele planului de productie director sunt:
q
CTA
Se observa ca CTA este minim pentru q=1380 buc, insa aceasta cantitate nu permite un numar intreg de aprovizionari pe an. Astfel se adopta .
Pentru reperul P1:
valoare optima;
nu poate fi luata in considerare;
nu poate fi luata in considerare.
q |
|
|
|
|
|
|
|
CTA |
|
|
|
|
|
|
|
q
CTA
stabilirea corecta a decalajelor dintre diferitele stadii de transformare a obiectelor muncii ce se realizeaza in unutatile productive de baza;
fixarea unor termene reale de livrare a produselor;
stabilirea necesarului de capital circulant angajat in productie si a vitezei de rotatie a acestuia;
elaborarea unor grafice calendaristice de programare si conducere a productiei;
aprecierea gradului de organizare a productiei si de utilizare a resurselor.
numarul de masini de o anumita marca va fi limitat, fiind egal cu numarul de masini necesar pentru realizarea activitatilor din proiect;
unele masini alocate proiectului sunt indisponibile periodic in anumite intervale de timp pe parcursul fiecarui ciclu de productie;
datorita caracterului limitat al resurselor utilizate, duratele operatiilor de fabricatie se vor majora astfel incat sa includa si timpii de transport ai reperelor intre operatii, precum si alti timpi de intrerupere ai operatiilor din diverse motive (pene ale masinilor, rebuturi irecuperabile, etc.).
a) ordonantare INAINTE (CMD);
b) ordonantare INAPOI (CMT).
max (numarul de verigi ce corespunde grupului de resurse care se amplaseaza);
max (densitatea de flux).
sa nu existe intersectii intre legaturi;
distanta intre resurse sa fie minima.
Varianta I prezinta o durata a ciclului de productie mai mica decat cea de la varianta II;
Gradul de utilizare a resurselor este mai mare la varianta a II-a in comparatie cu cel de la varianta I;
Sarcina de productie raportata la unitatea conventionala este mai mare la varianta I;
Costul de productie este mai mic in cazul variantei II.
Managementul in functie de resurse limitate si date impuse CMD-lisaj.
BIBLIOGRAFIE:
|