ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

RAPORT ASUPRA STUDIULUI DE CAZ NR.3

'JOHN HIGGINS GOES NATIVE IN JAPAN'

AUTORI:

CAMARA ADINA

COJOCARI ANA-MARIA FLORINA

COMAN MIHAELA

CONŢAN CRISTIAN

DRĂGHICI ALINA

CHIRIŢĂ ANAMARIA

NĂSTASE CRISTIAN

BUCURESTI, 2000

CUPRINS

1.Prezentarea problemei

2.Analiza componentelor problemei

3.Stabilirea si discutarea variantelor de solutionare

4.Alegerea variantei optime

1.Prezentarea problemei

Compania farmaceutica Weaver-Yamazaki este o societate mixta americano-japoneza, condusa de Sheno Suzuka, presedinte, si Leonard Prescott,vicepresedinte si manager general. La început, compania a fabricat o serie limitata de produse, dar eforturile concertate ale companiilor-mama Weaver Pharmaceuticals Co. si Yamazaki Co.Ltd. au condus la satisfacerea cererii pe piata japoneza si a creat o serie de produse noi vândute cu succes pe piata americana si pe alte piete. Dupa 2 ani de activitate in cadrul acestei joint-venture, dl.Prescott aprecia pozitiv modul de functionare eficienta a companiei.

Dl.Higgins este asistent executiv al lui Prescott ,alaturi de alti doi directori japonezi. Desi si alti americani lucreaza în companie, nici unul din ei nu are responsabilitati manageriale.

Relatiile de lucru cu directorii japonezi sunt în general satisfacatoare, cu exceptia unor incidente minore, iminente într-o companie mixta.Un conflict de mai mare amploare a rezultat din obiectiile middle-managerilor de personal cu privire la noua politica a companiei referitoare la promovarea personalului dupa merit si nu dupa vechime si pregatire (doua din cele mai importante criterii de apreciere în societatea japoneza). În aceeasi perioada, dl.Prescott a introdus un sistem annual de evaluare prin care personalul din management este evaluat de superiorii directi, aceasta constituind baza promovarii ulterioare.

Dl. Higgins nu a fost de acord cu aceasta politica, intuind bine problemele ce vor aparea ulterior datorita diferentelor între cultura americana si cea japoneza.Adept înca din tinerete al culturii japoneze, Higgins si-a însusit aproape în totalitate modul de gândire si de viata japonez. Interesul pentru limba si cultura nipona a aparut înca din perioada stagiului militar efectuat în Japonia, iar dupa ce si-a terminat studiile în Statele Unite si s-a angajat la Weaver, s-a întors în Japonia nu doar datorita fascinatiei sale, dar si pentru a îndrepta imaginea de 'ugly Americans'pe care multi din compatriotii sai o creasera aici în timpul razboiului.Aceasta sintagma are la baza reticenta culturii japoneze de a accepta un alt sistem de valori, complet diferit.

Conflictul ulterior între Higgins si Prescott are drept punct de plecare atitudinea lui Higgins fata de angajati.Astfel, adept al modului de lucru japonez, Higgins l-a reangajat pe dl. Nonogaki într-o alta filiala a firmei, dupa ce acesta fusese concediat de dl. Prescott pe motivul incompetentei, lipsei de initiativa si incapacitatii de conducere. Acest lucru se întâmpla pentru prima data în istoria companiei.

Relatiile firmei cu autoritatile publice japoneze strânse, fiind asigurate în special prin intermediul dl. Higgins. Aceasta colaborare cu guvernul nipon era însa privita de dl. Prescott ca o modalitate de limitate a independentei firmei.

2. Analiza componentelor problemei

Principalele probleme ale companiei sunt

1.Concedierea lui Nonogaki a generat un conflict de opinii între dl.Prescott, pe de o parte si domnii Higgins si Takahinshi, manager de personal, pe de alta.Primul este adeptul culturii manageriale americane ce pune accent pe afirmarea individualitatii, având ca valori fundamentale spiritul de initiativa, competitivitatea si eficienta în cadrul companiei.Ceilalti doi sunt exponentii culturii japoneze conform careia cele mai importante calitati sunt loialitatea angajatilor, respectarea cu strictete a regulilor impuse de catre conducere.

De asemenea, politica firmelor americane si japoneze în ceea ce priveste responsabilitatea fata de angajati este diferita.Japonezii considera compania partial responsabila pentru angajarea si pastrarea lui Nonogaki timp de 10 ani, fara sa-si dea seama de incapacitatea sa. Reangajarea acestuia în cadrul companiei-mama japoneze a fost intermediata de d-na Higgins si de dl. Takahinshi în spiritul ideii ca membrii grupului trebuie sa se ajute reciproc.Relatiile patron-salariat sunt percepute ca niste relatii de familie, cultra japoneza fiind orientata spre colectivism. Atitudinea dl.Higgins vizavi de reangajarea lui Nonogaki ca fiind solutia preferata de un superior în orice companie nipona, îl situeaza la interferenta celor doua tipuri de culturi.

2.Relatia companiei cu autoritatea publica. Având în vedere ca Japonia este o tara cu un grad scazut de individualism, statul are un rol,dominant în sistemul economic. Ca urmare, companiile trebuie sa mentina relatii cât mai bune cu autoritatea publica,însa acest fapt nu a fost agreat de dl. Prescott, care considera ca statul trebuie sa aiba un rol restrâns în economie.

3.Modalitatea de promovare a angajatilor este diferita.În cultura americana, al carei exponent este dl. Prescott, se tine seama de meritele fiecaruia, pe când în societatea japoneza trebuie parcurse toate treptele ierarhice pentru a ajunge într-o pozitie de conducere si se iau în considerare în primul rând interesele de grup. Dl. Higgins anticipeaza reactia personalului japonez viyavi de promovarea pe merit, fapt confirmat de nelinestea si insecuritatea resimtite de angajati referitor la locurile de munca.

Toate aceste situatii sunt subsumate problemei fundamentale care este diferenta dintre cele doua tipuri de culturi-americana si japoneza. Desi ambele sunt extrem de bine construite si functioneaza perfect în SUAsi respecti în Japonia, exista o rigiditate de ambele parti, concretizata în:

-inflexibilitatea culturii americane de a se adapta la realitatea japoneza,pe de o parte, si reticenta japonezilor de a-ti însusi un sistem de valori atât de diferit cum este cel american,pe de alta

-reticenta americanilor de a întelege si de a accepta cultura nipona, adoptând o atitudine superioara atotcunoscatoare,pe de o parte, si atitudinea japonezilor ca raspuns numindu-i'ugly Americans'

Cultura americana se caracterizeaza prin universalism, individualism, specificitate, promovare pe merit, iar cultura japoneza prin particularism, colectivism, închidere si promovare ierarhica.

3.Stabilirea si discutarea variantelor de solutionare

Solutiile gasite ar trebui sa aiba ca efect nu atât estomparea diferentelor între cele doua culturi, cât completarea reciproca. În plan teoretic aceasta înseamna aculturalizarea prin pluralism. În acest sens, au fost propuse urmatoarele solutii, care au fost discutate din perspectiva avantajelor si dezavantajelor.

1.Concedierea lui Higgins

Avantaje-Higgins nu ar mai exista în companie si astfel ar disparea si toate probemele pe care le creeaza.

Dezavantaje-Aceasta masura nu rezolva problema de fond care este generata de diferentele interculturale, deci compania va continua sa functioneze în acelasi mediu economico-social japonez, independent de persoana lui Higgins. De asemenea, aceasta masura este prea radicala în raport cu cauzele care au generat-o, si ar mari si mai mult nelinistea angajatilor japonezi cu privire la siguranta locurilor de munca. Aceasta ar putea duce la scaderea competitivitatii firmei pe fondul aparitiei unor tensiuni. Pe de alta parte, Higgins s-ar putea angaja la o firma concurenta, având multe oferte din partea unor companii americane interesate de cunostintele sale de limba, cultura, mentalitate japoneza, precum si de sistemul de relatii bune cu autoritatile statului. Compania ar pierde un om extrem de valoros si cu o mare experienta.

2.Mutarea la o filiala a companiei într-o alta tara

Avantaje-Higgins va pleca din Japonia si astfel ar disparea conflictul sau cu Prescott, iar compania ar putea beneficia de experienta sa, fara a exista pericolul ca Higgins sa treaca la concurenta. Daca Higgins ar fi mutat în Spania sau Germania (în eventualitatea ca firma are filiale în aceste tari), compania ar putea beneficia de cunostintele lingvistice ale lui Higgins, care a studiat spaniola si germana în liceu. Culturile acestor doua tari fiind asemanatoare cu cea japoneza, Higgins s-ar putea adapta relativ usor la noul loc de munca.

Dezavantaje-Firma pierde avantajul dat de cunostintele lui Higgins în cultura japoneza si ar avea cheltuieli suplimentare generate de angajarea unei persoane noi si fara experienta, care are nevoie de training specializat si de o familiarizare cu problemele companiei. De asemenea, Higgins fiind o importanta veriga în relatia dintre personalul japonez si cel american, mutarea sa în alta parte ar conduce la cresterea distantei dintre angajatii japonezi si top management, reprezentat de dl. Prescott.

3.Mutarea la o filiala din SUA

Avantaje-Higgins va ramâne în cadrul companiei, iar un nou contact cu cultura americana I-ar putea aduce aminte de valorile acesteia, determinând o schimbare a mentalitatii sale si apropiindu-l de mentalitatea lui Prescott.

Dezavantaje-problema principala este ca Higgins nu va accepta o astfel de mutare, întrucât nimic nu-l mai leaga de tara sa natala, iar întreaga lui familie se afla acum în Japonia. Trebuie sa avem în vedere ca a refuzat sa-si petreaca si vacanta în SUA.

4.Penalizarea salariala

Avantaje-Higgins ramâne în cadrul companiei pe acelasi post, cu toate aspectele pozitive ce decurg de aici.

Dezavantaje-Scade încrederea personalului nipon în capacitatea dl. Higgins, deoarece în cultura japoneza exista reguli diferite în functie de nivelul ierarhic. Daca seful lor va fi penalizat subalternii nu-l vor mai respecta la fel de mult.

5.Discutiile între Prescott si Higgins ar putea conduce la o mai buna comunicare si lamurire a problemelor existente. S-ar putea discuta astfel posibilitatea de adaugare a unei noi dimensiuni conceptului de loialitate a angajatilor fata de firma. Astfel, performanta în munca, eficienta si capacitatea profesionala ar trebui considerate forme ale loialitatii. De asemenea, ar trebui ca cei doi sa discute toate cele trei probleme într-un cadru informal, ceea ce va permite expunerea reala si fara ocolisuri a opiniilor fiecaruia.

6.Aducerea unui colaborator

Avantaje-Aducerea unui colaborator american care sa lucreze cu Higgins de pe aceeasi pozitie ierarhica permite un nou contact al lui Higgins cu cultura americana si ar putea determina schimbarea comportamentului sau,precum si usurarea muncii acestuia. Colaboratorul înseamna o noua veriga de legatura, care sa elimine barierele de comunicare între Higgins si Prescott. De asemenea, va creste ponderea middle-managerilor americani în cadrul personalului companiei.

Dezavantaje- este dificila gasirea unei persoane de încredere pe care Higgins sa o accepte si pe care sa o respecte. Costurile cu aducerea si pregatirea noului colaborator sunt destul de ridicate. Trebuie avuta in vedere si posibilitatea japonizarii noului venit , adica preluarea culturii nipone si abandonarea mentalitatii americane.

4.Alegerea variantei optime

Ţinând cont de toate avantajele si dezavantajele fiecarei variante, cea mai buna optiune este aducerea unui colaborator, precedate de discutii prealabile cu Higgins pentru ca acesta sa accepte mai usor ideea colaborarii. Consultarea lui Higgins în aceasta problema care-l priveste direct va duce la aplanarea conflictului între cei doi pe o cale diplomatica. Costurile generate de aducerea colaboratorului sunt justificate, angajarea fiind privita ca o investitie pe termen lung, iar compania dispune de mijloacele financiare necesare.