RECEPTIA MARFURILOR

k ≤ A, lotul se accepta    k ≥ R, lotul se respinge

A - numar de acceptare;

R - numar de respingere;

k - numar de defective.

In cazul esantionarii duble se efectueaza de doua ori operatiunea prezentata anterior :

daca k₁ ≤ A₁    daca k₁ ≥ R₁

lotul se accepta    lotul se respinge

daca k₁ + k₂ ≤ A₂    daca k₁ + k₂ ≥ R₂

lotul se accepta    lotul se respinge

Marimea esantionului si a conditiei de acceptare este dependenta de stabilitatea proceselor de fabricatie la furnizori, de seriozitatea acestora, de rezultatele controalelor anterioare. Acceptarea unui lot este determinata pe baza utilizarii unuia sau mai multor planuri de verificare, asociate uneia sau mai multor valori specificate ale lui AQL. In cazul defectelor critice furnizorul verifica fiecare unitate de produs din lot. La gasirea primului defect critic se face respingerea īntregului lot.

Standardul prevede si regulile pentru modificarea severitatii de verificare a calitatii (verificare normala, severa sau redusa) Fig. 23.

Verificarea normala se aplica la īnceputul verificarii sirului de loturi livrate si continua pīna cānd devine necesara aplicarea unui alt tip de verificare (severa sau redusa). Verificarea severa se instituie īn cazul īn care din cinci loturi succesive, doua sunt respinse si este abandonata īn situatia īn care nici un lot din cinci succesive nu este respins. Verificarea redusa se aplica īn cazul īn care zece loturi succesive au fost acceptate la o verificare normala si sunt īndeplinite simultan o serie de conditii:

Fig. 23 - Modificarea severitatii de verificare a calitatii

apar si alte cauze speciale care necesita reinstaurarea verificarii normale.

In cazul īn care rezultatele nu sunt cele scontate (dupa verificarea severa a zece loturi) se īntrerupe (de catre autoritatea responsabila) verificarea calitatii si se asteapta luarea masurilor necesare (de catre furnizor) pentru ameliorarea calitatii productiei livrate.

1.3.3. Verificarea calitatii loturilor de produse īn cazul caracteristicilor de calitate masurabile SR ISO 3951 - 98

Standardul asigura o probabilitate mai mare de acceptare pentru loturile de calitate acceptabila si o probabilitate mai mica de a accepta loturile de calitate inferioara. Inspectia prin masurare consta īn masurarea unei caracteristici cantitative pentru fiecare unitate a unei populatii sau pe un esantion.

Planurile de verificare a calitatii cuprind, pe lānga planul de esantionare, anumite metode privind luarea deciziei de acceptare sau respingere.

Sunt prezentate metodele grafice posibil a fi utilizate:

s- abaterea medie patratica de sondaj

sau

X - media valorilor caracteristicii X_I masurate pentru toate produsele care constituie lotul sau esantionul

In acest standard [122] se stabilesc numai 16 valori pentru AQL asociat de la 0,01 % la 10 % care pot fi exprimate fie ca fractiuni defective, fie ca numar de defecte pentru 100 de unitati.

Probabilitatile de respingere a unui lot sunt sensibil egale cu cele din STAS 3160/2-84 pentru valori ale fractiei defective mai mici sau egale cu valoarea respectiva a lui AQL asociat. Probabilitatile de respingere cresc pentru valori ale fractiunii defective ce depasesc valoarea AQL asociat (chiar pentru depasiri mici). Prezentul standard stimuleaza furnizorul pentru realizarea unei productii competitive.

Se recomanda ca valorile AQL asociat sa fie alese īn functie de carateristicile critice, majore sau minore. Calculul planurilor de verificare se face pentru un risc al beneficiarului de 10%. Cānd un beneficiar alege o anumita valoare a lui AQL asociat pentru un anumit defectiv sau pentru un grup de defective, el trebuie sa indice furnizorului clasificarea caracteristicilor de calitate dupa gravitatea defectelor pe care a ales-o pentru ca acesta sa stie ca i se pot respinge loturi īntr-o proportie mai mare decāt īn cazul folosirii unui plan de verificare conform STAS 3160/2-84.

1.3.5. Metode de prelevare a esantioanelor pentru produse īn bucati (STAS 6085 - 86)

Standardul specificat mai sus [123] se aplica pentru verificarea calitatii sirurilor de loturi, loturilor unice si loturilor izolate de produse, pentru care UP componente sunt individualizate (organe de asamblare, rulmenti, detergenti, tuburi de pasta) sau sunt de tip pereche (īncaltaminte, costume de baie). Se aplica atāt produselor nealimentare cāt si celor alimentare Prelevarea esantioanelor se face prin trei metode, si anume:

1 - prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii;

2 - prin extragere oarba;

3 - faze multiple.

Esantionul ales pe baza unor procedee statistico-matematice trebuie sa fie reprezentativ pentru calitatea īntregului lot si se alege īn mod aleator.

1 . Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii

Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii - īn cazurile īn care unitatile de produs din loturile supuse verificarii pot fi numerotate se realizeaza, mai īntāi, aceasta numerotare a UP din lot. Numerele de ordine se constituie cu acelasi numar de cifre. Pentru 100 unitati de produs, numaratoarea este 001, 002    ... 100.

Se recomanda pentru numerotare:

In cazul īn care verificarea calitatii se face la intrarea sau la iesirea din magazie, UP se extrag īn timpul descarcarii respectiv, īncarcarii lotului.

Prelevarea īn faze multiple se aplica atunci cānd produsul se afla īntr-o unitate de ambalaj care la rāndul ei se afla īntr-o unitate de ambalaj mai mare. Se preleveaza mai īntāi esantionul primar prin extragerea aleatorie a unui numar de unitati de ambalaj din cele mari, apoi esantionul secundar prin extragerea aleatorie din esantionul primar a unitatilor de ambalaj mai mici. Fiecare extragere se face pe baza tabelului de numere aleatorii sau prin extragere oarba.

2. Litigii posibile īn cazul receptiei marfurilor

Receptia loturilor de produse reprezinta, de asemenea, o etapa īn care pot sa apara numeroase litigii referitoare la identificarea marfurilor, livrarea produselor necorespunzatoare calitativ si cantitativ, ambalarea neadecvata, īntocmirea incorecta a documentelor de livrare sau expediere. Sursele de litigii cele mai frecvente sunt:

neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul atestat prin documente sau cel real;

neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau omologata) si calitatea reala a lotului de marfa;

neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri.

Metodologia de determinare a calitatii este aleasa functie de spetele expertizelor (degradare, calitate, substituire), natura produsului (curent sau nou), determinarea calitatii unui produs sau lot, destinatia sau locul determinarii (la furnizor sau la beneficiar).

Faptul ca uneori pot fi livrate de catre furnizor produse cu vicii ascunse (defecte plasate īn locuri inaccesibile sau care comporta determinari laborioase) care nu sunt descoperite la receptie, poate constitui motiv pentru realizarea unei expertize merceologice.

Recoltarea probelor si analizele de laborator efectuate trebuie facute conform cu prevederile oficiale. Procesul verbal de receptie īntocmit, prin faptul ca oglindeste starea reala a marfurilor receptionate, constituie un mijloc de proba, cu dubla forta probanta, deoarece prin continutul sau certifica atāt cantitatea cāt si calitatea acestora.Verificarea modalitatii de efectuare a receptiei presupune stabilirea factorilor care au generat degradarea calitativa a lotului    si corectitudinea cu care a fost efectuata receptia. In cazul īn care este verificata activitatea comisiilor de receptie, expertii au sarcina sa analizeze alegerea schemei de verificare, tehnica de extragere a esantioanelor si receptia propriu-zisa.

In afara stabilirii gradului de concordanta a calitatii reale cu cea prescrisa, īn cadrul expertizei merceologice, trebuie, de asemenea, fundamentata decizia de acceptare sau de respingere a lotului de marfa receptionat si evidentiate consecintele receptiei calitative asupra pastrarii marfurilor īn depozit, a termenului de garantie si īn comercializarea produselor.

Document Info

Accesari: 67034
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou