RESURSELE BANCARE - MANAGEMENTUL PASIVELOR

RESURSELE BANCARE - MANAGEMENTUL PASIVELOR

2.1. Resursele proprii - capitalul bancar

Problema care se pune pentru managementul bancii este aceea ca, deschiderea unor noi unitati sa fie justificata prin luarea n calcul a posibilitatilor locale concrete, atat n ceea ce priveste colectarea depozitelor, dar si a cererii de credite din zona, precum si de concurenta oferita de celelalte banci si institutii care functioneaza deja n zona.

2.1.1. Reglementarile bancare privind capitalul bancar

2.1.1.1. Capitalul necesar pentru constituirea si functionarea bancilor

2.1.1.2. Impactul marimii capitalului impus de autoritati

asupra rentabilitatii capitalului propriu

lndependent de reglementarile impuse de autoritati cu privire la marimea capitalului social al unei banci, managementul bancar si dimensioneaza capitalul propriu lu nd n considerare urmatoarele elemente:

Deci rolul capitalului ca tampon contra pierderilor din mprumuturi este evident atunci c nd este pus mai degraba n contextul cash-flow-ului dec t a ntregului capital contabil impus de autoritati.

Profitul (P) care ram ne bancii va fi diferenta dintre dob nzile ncasate de banca (di) aferente activului valorificat si cele platite de banca (dp) pentru resursele mprumutate, deci:

P = (Cp + Ci) di – Ci x dp

Rata rentabilitatii capitalului propriu va fi:

R

2.1. 1.3. Respectarea gradului de adecvare a capitalului (norma Cooke)

2.1.1.4. Punctele slabe ale normei Cooke

2.1.2. Posibilitatile bancii de crestere a capitalului

2.1.2.1. Generarea interna de capital prin prelevari din profit

2.1.2.2. Achizitionarea de capital prin emisiune de actiuni

2.2. Resursele atrase

2.2.1. Categorii de resurse atrase

Posesorii pot dispune n orice moment de sumele existente n sold, sunt bonificate n procente mici de catre banca.

depozitele corespondente ale altor banci au volatilitate mare, sunt utilizate cu precautie de banca;

Refinantarea societatilor bancare de catre Banca Nationala este o operatiune de creditare pe termen scurt, de regula de maxim 90 zile calendaristice, cu exceptia cazurilor n care Consiliul de Administratie al B.N.R. decide un alt termen.

2.3. Costul resurselor bancare

Cele doua costuri marginale determina costul marginal al resurselor bancii, care pot fi tratate fie ca resurse independente, fie ca resurse totale.

2.3.1. Costul marginal al resurselor independente

p_j c_{j   (5.1)}

j=1

unde:

Cm - cost marginal ponderat,

P_j - ponderea fiecarui cost n costul total,

C_j - costul marginal al fiecarei resurse,

m - numarul resurselor exclusiv capitalul propriu.

Costurile marginale sunt utilizate de banca n luarea deciziei privind stabilirea pretului activelor pe care le poate finanta.

2.3.2. Costul marginal al resurselor totale

r_j c_{j (2.3)}

j=1

n care:

Cm - cost marginal al resurselor totale,

r_j - ponderea fiecarei resurse n resursa totala,

c_j - costul marginal al fiecarei resurse determinat conform relatiei (2.2)

m - numarul resurselor inclusiv capitalul propriu.

In comparatie cu primul acord, Basel II aduce o serie de inovatii care privesc:

¾ incurajarea bancilor de a-si utiliza propriile modele interne de evaluare a

riscului;

¾ introducerea disciplinei de piata ca factor de apreciere a expunerilor;

¾ sensibilitate la marile riscuri;

¾ promovarea sigurantei si stabilitatii sistemului financiar international prin

mentinerea unui capital reglementar in sistem;

¾ dezvoltarea unei concurente bancare echitabile;

¾ abordarea globala a riscurilor;

¾ dezvoltarea unor metode care sa cuantifice cat mai corect riscul asumat de

fiecare institutie bancara in parte;

¾ cei trei piloni pe care se sprijina acordul formeaza un ansamblu indisociabil.

In functie de aria de competenta, fiecare autoritate de reglementare va controla

existenta si fiabilitatea metodelor interne de monitorizare a riscurilor astfel incat

capitalul sa fie mentinut la un nivel acceptabil in raport cu angajamentele asumate.

Principiile de supraveghere, asa cum se regasesc ele in spiritul viitorului acord,

sunt urmatoarele:

¾ fiecare banca trebuie sa dispuna de o metodologie clara si avizata de

determinare a capitalului cerut de noul acord in legatura cu profilul de

risc asumat;

¾ autoritatile de supraveghere vor trebui sa vegheze asupra calitatii

modelelor destinate evaluarii capitalului minim de catre fiecare banca;

¾ bancilor le este recomandat sa aiba in vedere un surplus de capital

pentru activitatile a caror dependenta de ciclul economic este marcanta;

¾ bancile centrale trebuie sa controleze in permanenta nivelul minim de

capital.

O atentie deosebita este acordata de noul acord comunicarii bancare. Politica de

comunicare a bancilor trebuie sa se caracterizeze printr-o mai mare transparenta si

frecventa in directia pietelor financiare si a publicului.