Criteriile de performanta mentionate devin fundamentale īn actualul context, reactivitatea īntreprinderii evidentiind nivelul demersurilor initiate pentru a raspunde cererilor clientilor īn timp ce flexibilitatea sistemului reprezinta un atribut intern care creeaza conditiile ca īntreprinderea sa fie reactiva, capabila de a adapta sistemul de fabricatie, fara mari eforturi umane si financiare, īn functie de diversitatea de produse solicitate:
īn cantitatea ceruta;
la termenul solicitat;
la pretul impus de piata;
la nivelul calitativ consemnat īn standarde si contacte.
Dezvoltarea reactivitatii sistemului are ca scop gestionarea corespunzatoare a fondului de timp si reducerea termenelor de executie, intervale temporale cuprinse īntre data īnregistrarii comenzii si data expedierii produsului. Duratele de executie regasite īn lucrarile de specialitate sub denumirea de ciclu de fabricatie (fig.8.2), trebuie corijate cu un coeficient de incertitudine a realizarii produsului la termenul planificat, rata de incertitudine indicator fundamental al reactivitatii sistemului fiind obtinuta cu formula:
A. Procurarea
A.1. Cunoasterea pietei din amont. Serviciul de procurare va realiza un studiu permanent si de detaliu asupra dinamicii pietei din amont, īn principal:
va identifica potentialii furnizori, le va analiza capacitatile, īi va compara si va stabili ierarhii īn functie de pret, calitate, promptitudine etc.;
va analiza evolutia produselor care constituie materiile prime pentru īntreprindere;
va identifica si alti achizitori, care reprezinta concurenta pe piata de aprovizionare cu materii prime: cantitati, tendinte de dezvoltare, cercetari īn domeniu etc.
Tehnicile de lucru sunt multiple si nu comporta eforturi deosebite: studii de piata, analiza documentatiei comerciale, tehnice, economice; analiza fiselor furnizorilor, analiza fiselor de articole; tārguri si expozitii, Internet, etc.;
A.2. Estimarea necesarului de materiale. Pentru determinarea necesarului ca va trebui achizitionat pe termen lung sau mediu se impune proiectarea unui sistem de planificare care cu o anumita probabilitate poate estima cantitatile si tendintele, iar pe termen scurt aprovizionarile pot fi clasificate īn actiuni repetitive sau nerepetitive. Pentru aprovizionarile repetitive se introduce sistemul de gestiune economica a stocurilor determinānd cantitatile de comandat, data lansarii comenzilor, etc.
A.3. Provocarea ofertei. Reprezinta o etapa importanta, din pacate de multe ori ignorata sau neglijata de catre multi manageri. Provocarea ofertei se materializeaza prin diferite metode si proceduri utilizate nuantat de la caz la caz:
B. Aprovizionarea
B.1. Comanda. Reprezinta materializarea contractului care rezulta dupa selectionarea furnizorilor si negocierea comerciala. Comanda angajeaza clientul fata de furnizor confirmānd faptul ca va prelua marfa si o va achita la termenele stabilite si obliga furnizorul sa respecte o serie de clauze economice si juridice; comanda contine date precise, concise, referitoare la cantitati, termene de livrare, pret, calitate, ambalare etc.
B.2. Asigurarea continutului livrarilor si receptia produselor. Achizitorul trebuie sa controleze respectarea de catre furnizor a conditiilor stabilite īn contract, iar īn cazurile aparitiei unor disfunctionalitati (calitate, cantitate, ambalaj), achizitorul va relansa comanda si va atentiona furnizorul asupra abaterilor constatate, propunānd masuri de remediere. Īn momentul receptiei, clientul va efectua obligatoriu un control calitativ (respectarea normelor de calitate) si un control de conformitate (numarul de piese, ambalaje, etc.).
8.3 Decizia de a produce sau a cumpara
Argumente decizionale pentru a produce sau a cumpara [8] Tabel 8.1
A produce
A cumpara
Cele mai importante bariere īntre opticile furnizorilor si a clientilor care prin negociere si ajutor reciproc pot fi īnlaturate constau īn:
Clientul doreste ca marfa sa fie livrata la termene fixe īn loturi mici pentru a nu-si imobiliza mijloacele financiare īn stocuri īnsa furnizorii vor sa opereze cu loturi mari pentru a simplifica logistica livrarilor si a reduce cheltuielile de desfacere.
EVALUAREA
SEĻKETSU - Curatenie
SEIRI - Aranjare
SEĻSO - Īndreptare
SEITO - Organizare, ordonare
SHITSUKE - Educatie morala
i. Ordine si curatenie īn ateliere
ii. Amenajari rationale, prin optimizarea amplasarilor interioare
iii. Timpi operationali si de pregatire īncheiere corect determinati
iv. Relatii de parteneriat cu furnizorii
v. Calitatea productiei realizate
vi. Fiabilitatea utilajelor din dotare
vii. Formarea si motivarea personalului
Cu toate ca majoritatea lucrarilor de specialitate evidentiaza rolul preponderent al factorului uman īn rezultatele si reusita firmei, sunt prea putine īntreprinderi care realizeaza faptul ca succesul se datoreaza si legaturii īntre metoda Just in Time si cultura organizationala, formarea si motivarea personalului. Credem ca Just in Time nu poate fi disociat de Kaizen procesul continuu de ameliorare a performantelor prin formarea personalului.
Conceptul Just in Time este cu mult mai cuprinzator decāt simpla reducere de gestiunea stocurilor si depaseste cu mult tehnica de circulatie a informatiilor conform metodei Kanban, necesitānd o schimbare fundamentala la nivelul culturii organizationale care trebuie sa accepte o alta filozofie asupra autonomiei, flexibilitatii, mobilitatii si eficacitatii grupurilor de lucru, formarea, motivarea si polivalenta angajatilor.
Bibliografie
Blackburn, J., - Time Based Competition, Business One Irwin Ed., Burr Ridge, Illinois, 1991.
Bounine, J., - Produise Juste Temps, Masson, Paris, 1994.
Courtois, A., s.a. - Gestion de
Production, Les Editions D'Organisation,
Fogarty, D., - Production and Inventory Management,
2nd ed., Sout Western Publ.,
Hall, R., - Zero Inventories, Dow Jones Irwin,
Javel, G., - L'organisation et la gestion de production, Masson, Paris, 2001.
Porter,
M., - Competitive Advantage: Creating and Sustaining
Stoner, J., - Management, Prentince Hall, 1989.
Wantuck,
K., - Just in Time for
|
