STRATEGII ÎN ÎNTREPRINDERILE MASS MEDIA
3.1. Strategie în management
Managementul unei întreprinderi mass-media presupune administrarea a trei categorii distincte: a oamenilor (iar mass-media reprezinta o industrie a orgoliilor si a personalitatilor, dar si a profesionalismului), a informatiei (atât ca materie prima pentru produsul pe care-l vinde industria media, cât si ca sistem nervos al institutiei în sine) si a tehnologiei (este deja arhicunoscut faptul ca procentul în care produsul mediatic depinde de tehnologie creste continuu).
În mod, evident, cel 23423f51x e trei categorii se întrepatrund - oamenii sunt cei care vor administra informatia, în buna masura cu ajutorul tehnologiei. Pe diferire niveluri de conducere si în functie de departament, managerul va administra oameni, oameni si tehnologie, oameni si informatie, informatie si tehnologie - toate combinatiile posibile functioneaza.
În teoria managementului, planificarea într-o întreprindere se realizeaza pe trei niveluri:
- planificarea pe termen scurt - se refera la obiectivele, scopurile imediate ale companiei;
planificarea pe termen mediu - tine de politica întreprinderii;
- planificarea pe termen lung - este rezultatul viziunii întreprinderii (stabilita de proprietari si adoptata de angajati).
Ultimele doua tipuri de planificare, sustine teoria, compun strategia unei întreprinderi.
În întreprinderile de presa - atât în cele românesti, cât si în cele din tarile democratice - planificarea pe termen scurt se realizeaza prin intermediul sedintelor de sumar. Fie ca e vorba despre un cotidian, o revista saptamânala, un post de radio sau o televiziune, cu totii au obligatia sa-si planifice produsul pe care intentioneaza sa-l difuzeze. Altfel, nimeni n-ar mai garanta ca ziarul va avea cu ce umple fiecare pagina sau ca programul de stiri va acoperi douazeci si cinci de minute, si nu cincisprezece.
Planificarea pe termen mediu - politica întreprinderii - tine de o constiinta profesionala a jurnalistilor, de un regulament instituit de întreprindere, de un echilibru între interesele patronilor si cele ale angajatilor (cantitate versus calitate).
Planificarea pe termen lung - viziunea - este rezultatul constientizarii, atât de catre proprietarii întreprinderii mass-media, cât si de catre jurnalistii angajati, a rolului pe care presa îl detine în mecanismul societatii democratice. Bineînteles, viziunea tine de contextul în care România tinde spre o societate democratica. Un rol care presupune respect pentru public implica respect pentru o serie de valori subsecvente democratiei, înseamna coduri etice si deontologice emise de organizatii în masura sa le respecte.
O
viziune manageriala asupra contextului si strategiei unei
institutii media culturale (vom analiza,de exemplu în continuare o astfel
de institutie - Radio România Cultural) ar putea arata astfel:
Pentru a proiecta o strategie de management functionala, prima etapa ar fi diagnosticarea sistemului actual, deoarece orice tratament se prescrie dupa fixarea urmi diagnostic. Analiza contextului managerial impune descrierea procesului intern specific, stabilirea resurselor participante (inpu-urile) a activitatilor specifice (procesul de conversie), a produselor rezultate (output-utile), precum si a culturii organizationale proprii (climatul).
Sagetile din partea superioara reprezinta informatiile si influentele din mediul instrumental, care reprezinta "ansamblul entitatilor efective si potentiale cu care organizatia poate stabili diverse schimburi si raporturi directe decurgând din obiectul sau de activitate".
Ansamblul elementelor de natura politica, sociala, economica, juridica, culturala, aflate în strânsa interdependenta si actionând în mod constant asupra organizatiei culturale, constituie mediul societal.
Se remarca faptul ca, spre deosebire de mediul instrumental, care exercita o actiune directa asupra institutiei, factorii mediului societal se caracterizeaza printr-o arie mai larga de actiune, iar contactul cu organizatia culturala se realizeaza indirect sau mediat.
Contextul managerial reprezinta ansamblul factorilor endogeni si exogeni ai unitatii în cadrul careia managementul îsi asuma responsabilitatile, îsi autoritatea si îsi executa functiile, în scopul realizarii obiectivelor specifice.
3.2. Rolul tehnologiei si efectul sau
Evident, tehnologia fara om nu înseamna nimic. Dar nici omul fara tehnologie, în cazul nostru. Concluzia reiese evidenta: rolul tehnologiei este fundamental, esential.
De la masina de tiparit pâna la tiparul de astazi, tehnologia mass-media a cunoscut numeroase schimbari care au afectat în mod radical domeniul. Schimbarile continua, ba chiar într-un ritm mai rapid ca niciodata. O întreprindere care îsi gândeste strategia în afara realitatii se autocondamna la plafonare, daca nu chiar la disparitie.
Tehnologie competitiva, pe de o parte, si oameni în masura sa o exploateze, pe de alta: iata secretul, redus la o simpla fraza.
Secolul care se sfârseste este considerat secolul vitezei. În aceeasi masura poate fi numit si secolul calculatorului - desi unii ar putea afirma ca este acelasi lucru. Nu exista domeniu în care computerul sa nu-si fi facut simtita prezenta. Mass-media nu puteau fi o exceptie de la regula. De la tehnologia tiparirii pâna la echipamentele de postproductie video, calculatorul intervine cu eficienta, iar rolul lui creste în importanta.
În ultima, instanta tehnologia reprezinta un instrument, menit sa faciliteze accesul mesajul catre public. Dar tehnologia nu functioneaza autonom. Ea prinde viata - ase citi "devine eficienta" - doar în mâinile celor apti sa o stapâneasca. Pe ei se bazeaza strategiile sanatoase ale întreprinderilor media constiente de rolul tehnologiei în activitatea lor prezenta, dar mai ales viitoare.
Strategia întreprinderii în ceea ce priveste tehnologia constituie rezultatul logic al preocuparii pentru eficientizarea continua a procesului de productie - cu scopul ultim de a satisface tot mai mult publicul. Daca aceasta intentie nu se defineste clar în viziunea întreprinderii, tehnologia risca sa ramâna un instrument lipsit de valoare si utilitate. Iar de o anume strategie privind tehnologia nici nu se poate discuta.
De exemplu, Grupul german de presa intrat în industria media româneasca, alaturi de trustul Expresia decis sa se implice pentru început în partile "tehnice" ale procesului de productie, si anume sa se ocupe de tiparirea si distributia ziarului Evenimentul zilei. Asta poate însemna, pe de o parte, ca germanii nu se considera suficient de siguri pentru a intra direct în productia jurnalistica, si, pe de alta parte, ca partile tehnice sunt cele care pot fi îmbunatatite în prima faza.
3.3. Managerul
Succesul afacerii si prestigiul de piata al firmei au legatura directa cu felul de a fi al managerului, fiind consecinta directa a ceea ce întelege acesta prin expresia - emblema a comunitatii de afaceri.
Managerului nu i se potriveste îndemnul "Cine nu risca, nu câstiga!"
Dimpotriva managerul trebuie sa fie avertizat: "Cine risca, pierde!", pentru ca orice risc cât de mic, poate însemna pentru e o potentiala pierdere. Iar în afaceri, pierderile repetate pot duce la faliment.
Managerii performanti stiu faptul ca " Cu cât riscul este mai mic cu atât profitul este mai mare".
Comunicarea riscului este o necesitate a solidarizarii echipei în batalia cu primejdiile si include schimbul interactiv de informatii si de opinii între manager, care stapâneste fenomenul, ajutat de evaluatori si administratorii riscului (în cazul unei firme mai mari), si angajati, atunci când managementul reuseste sa faca din întreaga echipa o adevarata familie.
Salvarea managerului sta în intuitia, perspicacitatea, felul cu care întâmpina riscurile perfide provocate de concurenta neloiala, capabila sa loveasca e la spate.[1]
Pe masura ce ne apropiem tot mai mult de piata comunitara a Uniunii Europene, de gradul de competitivitate tot mai înalt impus de procesul globalizarii de exigentele sporite ale consumatorilor, tot mai educati, si mai bine formati, dupa modelul consumatorului european, de procesele tehnologice si de noutatile introduse în diverse domenii prin procesul creativ inovativ, etc.
Managerul unei institutii media trebuie sa se implice atât în activitatea de marketing cât si în management, pentru ca el nu cauta doar un angajament într-o institutie, el este initiatorul ideii, el este întreprinzatorul care doreste sa obtina bani de pe urma proiectului sau.
El detin raspunderea maxima, pentru ca managerul trebuie sa aiba în vedere toate aspectele unei afaceri: conturile, angajatii, publicul.
Managerul trebuie sa cunoasca si sa foloseasca toate tendintele si nevoile omului contemporan pentru o reusita a activitatii sale economice.
|