Sistemul de masura al calitatii sistemului de justitie

Sistemul de masura al calitatii sistemului de justitie

Componente si cadru normativ

Consiliul Magistraturii

Haga, iunie 2002

1. INTRODUCERE

Consiliul Magistraturii a initiat un proiect de promovare a dezvoltarii si a punerii în aplicare a unui sistem de management al calitatii uniform si integrat pentru instantele de judecata: Proiectul calitatii integrate. Scopul acestuia este sa obtina cât mai multe perspective din interior cu privire la calitate si, pe termen lung, sa creeze posibilitatea asumarii raspunderii pentru calitatea instantelor.

În ceea ce priveste judecatorii, implementarea unui sistem integrat al calitatii este o conditie indispensabila pentru a contrabalansa caracterul actual, bazat în principal pe cantitate, al sistemului de finantare. Pe viitor va deveni din ce în ce mai "normal" sa (poti sa) compari instantele între ele; se recomanda posibilitatea unei comparatii care sa aiba în vedere calitatea, în plus fata de comparatia cantitativa.

În prezent au loc la nivelul instantelor si la nivelul Consiliului Magistraturii mai multe activitati, în strânsa legatura cu îmbunatatirea calitatii instantelor si a actului de justitie. Ideea este ca Proiectul calitatii integrate ar trebui sa caute moduri de relationare cu aceste activitati si sa le integreze într-o perspectiva mai uniforma si mai integrata.

Consiliul Magistraturii a organizat deja doua dintre seriile de activitati în doua proiecte separate. Primul se refera la Proiectul de evaluare efectuata de omologi, care acopera elaborarea si introducerea unui instrument în scopul îmbunatatirii calitatii actului de justitie. Cel de-al doilea se refera la Proiectul calitatii sistemului de justitie, al carui scop este elaborarea unui sistem de masura a calitatii si promovarea punerii acestuia în aplicare. Este esentiala pentru proiect calitatea modului în care functioneaza sistemul de justitie. Devin masurabile o serie de aspecte la nivelul instantelor si al sectiilor, rezultatul fiind ca acestea devin din ce în ce mai deschise în sensul îmbunatatirii. Prezentul document descrie sistemul de masura.

Desigur, calitatea totala a serviciilor furnizate de instante se determina de toata lumea care lucreaza în cadrul sistemului de justitie, si nu numai de catre judecatori. Mai mult, majoritatea instantelor deja lucreaza în sensul îmbunatatirii calitatii, pe baza asa-zisului model INK^[1], acest demers fiind sprijinit de Agentia Prisma (un grup mic de consultanti care sprijina organizatiile care alcatuiesc sistemul de justitie olandez la implementarea unui management al calitatii). Însa aceste activitati se concentreaza pe managementul operational si de obicei sunt foarte atente pentru a evita activitatea judiciara.

Instrumentele create în cadrul Proiectului calitatii sistemului de justitie se pot folosi pentru a crea aceasta punte, mentinându-se cât mai mult posibil legatura cu modelul INK. Grupul de proiect spera ca în acest mod sa puna la dispozitie un set de caramizi pentru ceea ce urmeaza sa devina în final un sistem unic, integrat de management al calitatii pentru instante.

În sectiunea a doua se descrie mai întâi sistemul de masura si se trec în revista în mod global toate componentele individuale. Sectiunea a treia continua sa descrie cadrul normativ, nucleul metodologiei de masurare. Pentru a obtine mai multe informatii, sau pentru a trimite reactiile dvs., va rugam sa-i contactati pe:

Dl. F.C. (Frits) Lauwaars                                  Dl. G. (Gerard) Paulides

Coordonatorul proiectului, grupurile                  Coordonarea proiectului

de proiect: Calitatea integrata, Calitatea Proiectul calitatii sistemului de justitie

sistemului de justitie si evaluarile omologilor

Tel. + 31 70 3619819                                      Tel. + 31 70 3619741

Fax: + 31 70 3619746                                     Fax: + 31 70 3619746

Raad voor de Rechtspraak (Consiliul Magistraturii)

Adresa postala: Postbus 90613, 2509 LP, Haga, Olanda

Adresa sediului:            Juliana van Stolberglaan 4, Haga

2. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MĂSURĂ

2.1. Dezvoltarea sistemului de masura

Sistemul de masura descris prin prezenta a fost mai întâi conceput de un grup de proiect instituit în cadrul Proiectului de întarire a organizarii sistemului de justitie (Project Versterking Rechterlijke Organisatie, PVRO). Grupul proiectului s-a inspirat dupa "Trial Court Performance Standards" (Standardele referitoare la randamentul judecatoriilor), elaborat în Statele Unite ale Americii. Aparent nu erau disponibile alte sisteme de masura. Proiectul original a fost testat în cadrul a doua reuniuni de experti, majoritatea acestora cu pregatire juridica. Proiectul a fost îmbunatatit în urma acestor reuniuni.

Sistemul de masura a fost testat în întregime la instanta din Roermond în 2001 si a fost evaluat la începutul anului 2002^[2]. Ca rezultat al experientei câstigate în cadrul acestui sistem pilot, sistemul de masura, precum si indicatorii si instrumentele de masura au fost, de asemenea, modificate^[3]. Aceasta versiune va fi testata la instanta din Maastricht si la sectia penala a instantei din Amsterdam. Pe baza experientei acumulate în aceste doua curti, sistemul va fi apoi îmbunatatit. În scurta vreme, s-ar putea sa existe un centru pilot la instanta din Leeuwarden.

2.2. Masurare, îmbunatatire si raspundere

Masurarea, si, în consecinta, îmbunatatirea modului în care opereaza instantele pe baza rezultatelor masurate, implica o serie de etape diferite, separate.

Etapa	Instrumentul
Stabilirea normelor	Indicatorii standardizati
Masurarea calitatii	Sondajele de evaluare a clientilor Audituri Sisteme de înregistrare
Furnizarea unei prezentari generale a rezultatelor masurate	"Camera de control" ("Wheelhouse" sau Stuurhut în olandeza)
Interpretarea rezultatelor	Discutii, evaluarea omologilor si consultarea colegiala, cercetari ulterioare
Întocmirea unui plan de activitati ulterioare în sensul îmbunatatirii	Politica de personal Puncte esentiale ale interviurilor de evaluare a rezultatelor Instruire si dezvoltare profesionala Evaluarea omologilor si consultarea colegiala Furnizarea de informatii

Rezultatele masurate servesc, în primul rând, pentru a indica daca este posibil si necesar progresul. S-ar putea sa fie necesara o cercetare ulterioara, pentru a putea interpreta rezultatele sau pentru a aduce la suprafata cauze specifice, initiale. Daca rezultatul masurarii este negativ, activitatile ulterioare în sensul îmbunatatirii modului în care functioneaza sistemul judiciar vor depinde de situatia locala, si, prin urmare, vor varia de la o instanta la alta.

Evaluarea efectuata de experti nu constituie în sine un instrument de masura, ci, mai degraba, o metoda de a aduce mai multa calitate discutiei dintre judecatori, pentru a le permite acestora sa învete unii de la ceilalti. Standardele stabilite prin intermediul domeniilor care trebuie masurate, precum si indicatorii acestora pot servi drept fundament.

În afara de îmbunatatire, rezultatele masurate pot fi folosite si în scopurile asumarii raspunderii. Astfel, calitatea devine un fapt, care, împreuna cu datele cantitative cu privire la încarcarea cu dosare si durata de prelucrare a acestora, de exemplu, poate juca un rol important în ceea ce priveste finantarea instantelor si raspunderea referitoare la modul de folosire a resurselor.

Rapoartele anuale pot include o sectiune referitoare la calitate, pe baza datelor masurate si ulterior pot fi introduse într-un plan pe termen lung. În plus, elaborarea de norme, pe baza ariilor si a indicatorilor masurati, creeaza un cadru de referinta pentru diferitii judecatori, care-si pot testa modul propriu de functionare pe baza acestui cadru de referinta si-si pot îmbunatati rezultatele pe baza acestui test, daca se concentreaza pe educatie, instruire etc. În cadrul proiectului nu sunt oferite, pentru aceste ultime doua posibilitati, nici un fel de instrumente.

2.3. Conditii preliminare

Atunci când au fost elaborate instrumentele s-au aplicat mai multe conditii preliminare, care sunt, de asemenea, importante la folosirea instrumentelor.

Domeniu

Nu se doreste ca utilizarea instrumentelor sa aiba drept rezultat încalcarea independentei diferitilor judecatorilor. De asemenea, nu se intentioneaza ca instrumentele sa masoare modul în care opereaza un anumit judecator, cu atât mai putin sa-l evalueze. Sistemul de masura se refera la masurarea activitatii "judecatorilor" din instanta X sau de la sectia Y. Desigur, inevitabil ca masuratoarea va avea drept consecinta evaluarea modului în care un anumit judecator opereaza într-o anumita situatie. Iar acest lucru este valabil, în special, în cazul sondajelor de evaluare a clientilor. Totusi, daca se prelucreaza mai departe datele, acestea se combina si sunt facute anonime. Informatia se prezinta apoi la nivel de instanta sau de sectie si nu se poate utiliza pentru a identifica un anumit judecator. Instrumentele contin si garantii în acest sens si trebuie sa fie suplimentate de acorduri clare, încheiate cu instantele, cu privire la modul în care trebuie utilizate aceste instrumente (de exemplu, printr-un protocol de informare, asa cum a fost cazul la instanta din Roermond).

Proiectul calitatii se concentreaza în primul rând pe modul în care opereaza "judecatorii" din instanta X si nu pe modul în care functioneaza un anumit judecator, dupa cum nu se concentreaza nici pe modul în care functioneaza judecatorii în Olanda, în general. Daca este necesar, se poate face o distinctie între diferitele sectii din cadrul unei instante.

Utilitate

Utilitatea unui sistem de masura se refera la situatia în ca 22422h716w re, pe de o parte, sistemul livreaza informatii utilizabile si fiabile, si, pe de cealalta parte, sistemul poate fi facut operational si pastrat cu o încarcare de norma acceptabila. La elaborarea instrumentelor s-a cautat mereu sa se gaseasca un echilibru între calitate (în ceea ce priveste informatiile complete si fiabile) si fezabilitate. Oricum, este inutil un sistem perfect de masura daca foloseste prea multa capacitate care ar putea fi investita în procesul primar.

Un sistem unic

Pentru a fi optim utilizate, instrumentele trebuie sa fie complet interconectate. Diferitele instrumente de masura trebuie sa se suplimenteze unele pe celelalte. Ulterior, trebuie sa fie posibil sa se prezinte rezultatele masurate la nivelul relatiilor lor reciproce, fara a se face prea multe calcule. Standardele elaborate prin intermediul ariilor si indicatorilor de masura trebuie sa ofere o baza acceptata în sensul evaluarii omologilor, al consultarii colegiale si al dezvoltarii profesionale individuale. Pentru ca aceste instrumente sa fie folosite în instanta, nu trebuie sa fie posibil sa se modifice instrumentele în functie de perspectiva personala.

Pentru a face ca sistemul sa functioneze optim si într-un mod interconectat, instrumentele trebuie sa fie utilizate în scopul pentru care au fost oferite. Îmbunatatirea si largirea ulterioara a instrumentelor este o activitate care trebuie facuta de utilizatori împreuna, si, prin urmare, este o chestiune colectiva.

Compatibilitatea mutuala

Este important ca organizatiile sa fie capabile sa faca schimb de date masurate unele cu celelalte, în special daca se pune problema sa învete unele de la celelalte. Trebuie sa fie, desigur, vorba de aceleasi date, bazate pe aceleasi definitii. Acesta este cel de-al doilea motiv pentru care instrumentele nu pot fi adaptate decât în urma unei discutii colective. "Camera de control" ofera posibilitatea de a se solicita date de la celelalte instante (în masura în care aceste date sunt facute disponibile partilor terte de catre instanta respectiva).

2.4. Descrierea sistemului de masura

Sistemul de masura consta din:

- un cadru normativ  bazat pe ariile de masura si pe indicatorii de performanta

- instrumente de masura (de exemplu, un model de sondaje de evaluare a clientului, un model pentru desfasurarea de audituri si sisteme de înregistrare)

- "camera de control" (în olandeza "Stuurhut"), un instrument de prezentare a rezultatelor masurate.

În cele ce urmeaza se ofera o scurta descriere a fiecarei componente:

2.4.1. Cadrul normativ

Ariile de masura

Atunci când se masoara ceva, este important sa se determine mai întâi exact ce doriti sa masurati. Calitatea modului în care functioneaza sistemul de justitie este un concept mult prea complex si mult prea abstract pentru a-l putea masura. Din acest motiv se începe prin a împarti functiile sistemului de justitie în factori care determina succesul acestor functii. Acesti factori care determina succesul trebuie apoi sa fie cartografiati pentru a se descoperi în ce masura contribuie acestia la succes: din acest motiv factorii sunt denumiti adesea "ariile de masura".

În scopul functionarii sistemului de justitie, diferitele arii de masura sunt^[4]:

- impartialitatea si integritatea judecatorilor

- experienta judecatorilor

- atitudinea judecatorilor si tratamentul pe care-l acorda acestia

- uniformitatea si egalitatea legii

- viteza si solutionarea cu celeritate

Indicatorii de performanta

Ariile de masura se cuantifica prin intermediul asa-numitilor indicatori de performanta. Acestia se refera la caracteristicile unei arii de masura despre care se pot colecta date într-o maniera comparativa simpla si la un cost scazut. Ceea ce se colecteaza sunt date obiective si opinii subiective cu privire la un set limitat de indicatori de performanta care au fost alesi în special în scopul fezabilitatii. Datele sunt prelucrate automat si ulterior ofera, cu ajutorul relatiilor inter-dependente si al consecventei, o imagine referitoare la rezultatele instantei în aria de masura respectiva. Se pare ca e foarte important ca toate datele sa fie prelucrate automat. Prelucrarea manuala si interpretarea necesita - asa cum a fost clar si pentru SUA - mult prea multa munca, iar rezultatele sunt prea vulnerabile pentru a putea supravietui mai multa vreme.

Sistemul de masura trebuie sa exceleze în special în ceea ce priveste utilitatea practica. Experienta din Statele Unite a aratat ca trebuie sa se încerce limitarea numarului de indicatori la cât mai putini posibil. Ceea ce înseamna ca dorinta unei imagini perfecte a modului în care functioneaza sistemul judiciar trebuie sa fie sacrificata în încercarea de obtine o imagine folositoare. Rezultatul nu este, nici mai mult nici mai putin decât o imagine bruta a calitatii functionarii judiciare a unei instante sau a unei sectii, spre beneficiul administratiei instantei. Daca aceasta imagine bruta da nastere unei incorectitudini cât de mici, de obicei sunt necesare analize ulterioare. Daca, de exemplu, sistemul de masura arata ca cineva a pus, cu succes, sub semnul îndoielii impartialitatea unui judecator (unul dintre indicatorii de performanta), acest lucru nu înseamna neaparat ca sunt necesare alte masuri. Este un semnal de care trebuie tinut seama si examinat mai îndeaproape de administratia instantei.

Standardizare

Prelucrarea automata a datelor nu poate avea loc daca nu se stabilesc înainte standardele cu privire la ce este bun sau rau. Acest sistem foloseste o scala de cinci puncte, unde 1 este limita inferioara, iar 5 este limita superioara. În "camera de comanda" - instrumentul care este utilizat acum pentru prezentarea rezultatelor (vezi paragraful 2.4.3) - scorurile 1 si 2 sunt date în rosu, 3 în galben, iar 4 si 5 în verde. Presupunerea este ca organizatia doreste un scor de 5. În sectiunea 3 se descrie în detaliu standardizarea acestor indicatori separati.

Ponderarea

În prima versiune a sistemului, fiecarui indicator i-a fost alocat un factor de ponderare, care a reprezentat importanta esentiala a indicatorilor din cadrul unei arii de masura. Dupa experimentul pilot din Roermond, s-a decis sa se renunte la aceste ponderari pentru moment. Ponderarile sunt utile doar daca este evident ca un indicator "cântareste" mai mult decât altul. Nu acesta a fost cazul în situatia data, deoarece consecinta a fost ca ponderarile nu au dat nastere decât confuziilor. O analiza ulterioara a greutatii reale a indicatorilor poate, pe viitor, sa conduca la rafinarea ponderarilor.

2.4.2.  Instrumentele de masura

Strângerea datelor se face cu ajutorul sistemelor de înregistrare, al auditurilor si al sondajelor de evaluare a clientilor.

Înregistrarea

În principal, asta înseamna ca o aplicatie software, special proiectata în acest scop, face sa fie utilizabila  de catre sistemul de masura, o anumita cantitate de date, deja disponibila în cadrul sistemelor actuale de înregistrare.

Audit

Auditul este o concluzie independenta la care se ajunge pe baza observatiilor. Unul dintre aspectele analizate de auditul (anual) este masura în care o instanta are acces la registrele (publice) pentru ocupatiile secundare, la procedurile (publice) de alocare a dosarelor pentru judecatori si la procedura (publica) de înaintare a cererilor de recuzare. A fost întocmita o lista de verificare pentru audituri. Auditorul nu evalueaza în nici un fel continutul subiectelor.

Sondajul de evaluare a clientului

Cercetarea privind evaluarea clientului este un instrument care le ofera instantelor posibilitatea de a masura evaluarea (satisfacerea) diferitelor grupe de clienti cu privire la serviciile si produsele instantelor (sau ale sectiilor). Sondajul de evaluare a clientilor a fost elaborat pe sectii, dar se mai poate aplica si la nivelul "întregii instante". Între grupurile de clienti, se face o distinctie între justitiabili (sau civili) si profesionisti. Profesionistii se refera la Serviciul Parchetului Public, la oamenii care sunt implicati, cum ar fi expertii, interpretii, notarii, executorii/administratorii, serviciile de protectie a victimelor si minorilor, avocatii, aprozii si reprezentantii profesionali.

Sondajul de evaluare a clientilor acopera mult mai mult decât modul în care functioneaza sistemul de justitie: mai serveste si ca instrument de masura pentru indicatorii din domeniul deschiderii si accesibilitatii, si alti indicatori de performanta - mai mult în legatura cu conducerea.

Diferitele date se suplimenteaza unele pe celelalte si asigura o imagine mai completa. Din acest motiv, anumiti indicatori din "camera de comanda", descrisi mai jos se cupleaza cu mai multe instrumente de masura. Înregistrarea furnizeaza informatii obiective, auditul furnizeaza în special informatii obiective, în timp ce sondajele de evaluare a clientilor genereaza informatii subiective. Anumiti indicatori - de exemplu, raportul dintre spetele solutionate de un complet de un singur judecator si spetele solutionate de complete din trei judecatori - servesc la strângerea de informatii/ masuratori (mai) obiective si (mai) subiective.

2.4.3. "Camera de comanda"

Pentru a oferi o mai buna privire de ansamblu cu privire la calitatea modului în care functioneaza sistemul judiciar, a trebuit cautata o aplicatie automatizata care sa se potriveasca cu standardele judiciare actualmente implementate. S-a ales sa se adopte un instrument care era deja elaborat pentru complete, si anume, asa-numita "camera de comanda a completului".

"Camera de comanda" pentru complete a fost elaborata de sapte asa-zise "instante de calibrare" (o cooperare dintre instantele din Dordrecht, Roermond, Groningen, Zutphen, Almelo, Alkmaar si Leeuwarden). "Camera de comanda" actuala a fost introdusa în "Oracle Balanced Scorecard" (BSC - Punctajul ponderat în Oracle). BSC este un instrument de management activ care traduce obiectivele si strategia organizatiei în criterii de performanta. Aceasta aplicatie strategica ofera conducerii locale, într-un mod relativ simplu, o perspectiva asupra situatiei curente, necesara pentru gestionarea si directionarea organizatiei. Consta din trei grupuri de masuratori ale rezultatelor. Între timp s-a mai adaugat componentei initiale a "camerei de comanda" si un al patrulea cvadrant, care consta din masuratori referitoare la calitate. "Camera de comanda" face posibila prelucrarea tuturor datelor provenite automat de la diferitele instrumente de masura si ponderarea informatiilor pentru obtinerea unei concluzii în conformitate cu un set pre-definit de valori. Programul automatizat din spatele "camerei de comanda" face posibila trecerea de la un nivel de rezultate mai generale la nivelul datelor de substanta, pentru a putea exista directionare si progres pe baza datelor mai detaliate.

2.5. Evaluarea omologilor si consultarea colegiala

Datorita naturii confidentiale a evaluarii omologilor si a consultarii colegiale, informatiile nu pot fi strânse, prin urmare evaluarea omologilor nu este unul dintre instrumentele de masura. Scopul acestor activitati este, în principal, sa se îmbunatateasca modul în care opereaza un anumit judecator, spre deosebire de instrumentele care sunt elaborate în cadrul Proiectului calitatii sistemului de justitie, care se concentreaza, în special, pe masurarea modului în care functioneaza sistemul judiciar la nivelul instantei. Evaluarea omologilor se concentreaza pe judecatorii însisi si nu pe administratia instantelor, asa cum fac celelalte instrumente.

A fost elaborata, stimulata si implementata ca un proiect separat. Totusi, se afla în strânsa legatura cu Proiectul calitatii sistemului de justitie, deoarece sporeste utilitatea a ceea ce se masoara.

Se pot folosi rezultatele "camerei de comanda" ca o contributie la reuniunile de evaluarea a omologilor. În plus, evaluarea omologilor garanteaza ca devin un subiect de discutie calitatea si functionarea personala a judecatorilor.

2.6. Activitati ulterioare si mentinerea sistemului de masura

Prima versiune a sistemului de masura a fost testata în cadrul unui proiect pilot desfasurat la instanta din Roermond între 1 mai si sfârsitul lui decembrie 2001. Prima versiune a sistemului de masura a fost modificata pe baza unui raport de evaluare, publicat în martie 2002. Consecinta a fost o versiune revizuita, care este descrisa în detaliu într-un manual. De asemenea, pe intranet-ul instantelor, "Intro", poate fi consultata o descriere a proiectelor si a sistemului de masura. Manualul si raportul de evaluare privind primul proiect pilot pot fi descarcate de pe pagina de web.

În aprilie 2002 au fost initiate doua alte noi proiecte pilot: unul la instanta din Maastricht, iar celalalt la sectia penala a instantei din Amsterdam. Scopul este sa se initieze un alt proiect pilot la una dintre Curtile de Apel, deoarece intentia este sa se plieze aplicarea sistemului de masura si la nivelul Curtilor de Apel. S-ar putea ca proiectul sa fie testat la instanta din Leeuwarden: o decizie în aceasta privinta va fi luata în august. Sistemul de masura va fi în continuare modificat în cadrul noilor proiecte pilot, si  ar trebui sa ofere mai multe elemente referitoare la impactul pe care-l au instrumentele si consecintele organizationale pentru utilizatori. Toate aceste aspecte vor conduce, probabil, la o modificare a instrumentelor elaborate. În cadrul reuniunilor pilot, actualul sistem de masura va fi slefuit pâna la perfectiune. Coordonatorii de proiect si cei ai instantelor pilot (Roermond, Maastricht si Amsterdam), precum si grupul national de proiect se reunesc în mod regulat si pot lua decizii cu privire la toate modificarile de care ar avea nevoie sistemul.

În urma acestor proiecte pilot, manualul referitor la Calitatea sistemului de justitie va fi actualizat pe baza aspectelor prezentate si a reactiilor din partea utilizatorilor. Orice elemente suplimentare vor fi facute disponibile, în masura posibilului, în format digital, pe "Intro". În acelasi timp, aspectele referitoare la centrele pilot si descrierea acestora vor circula doar pe "Intro".

Proiectul Calitatii se va desfasura pâna la sfârsitul anului 2003. Pâna atunci, sistemul de masura îsi va fi gasit o forma concreta, astfel încât sa fie posibila aplicarea sa  la nivel national. Având în vedere ca, desi în urma implementarii nationale, sistemul, atunci în stare de utilizare, va trebui sa fie elaborat mai departe si, acolo unde va fi necesar, chiar extins, va fi necesar sa se determine un punct central de contact (posibil chiar Consiliul Magistraturii), precum si o platforma nationala pentru utilizatori. În acest cadru, si raspunderea pentru actualizarea manualului si pentru furnizarea de informatii pe "Intro" va avea o forma mai concreta, deoarece securitatea sistemului de masura este un aspect important pentru grupul de proiect.

3. CADRUL NORMATIV

Asa cum s-a descris în sectiunea anterioara, sistemul de masura consta din ariile de masura, indicatori si standarde, care pot fi utilizate pentru a se stabili, din punct de vedere judiciar, calitatea la care functioneaza o instanta, sau o sectie din cadrul instantei. Cadrul normativ se formeaza prin standardizarea diferitilor indicatori de performanta în cadrul ariilor de masura individuale.

Prezenta sectiune descrie în paragraful 3.1. sistemul general de standardizare. Ulterior, paragrafele de la 3.2. la 3.6. elaboreaza, pe arii de masura, baza la care a avut loc standardizarea pentru fiecare indicator de performanta. În prezentul document exista si o anexa, unde este specificat standardul concret pentru fiecare indicator.

3.1. Sistemul de standardizare

Exista cinci arii de masura:

1)      Impartialitatea si integritatea judecatorilor

2)      Experienta judecatorilor

3)      Atitudinea judecatorilor si tratamentul pe care-l acorda

4)      Uniformitatea si egalitatea legii

5)      Viteza si rezolvarea cu celeritate

Cu ajutorul formularii indicatorilor de performanta, aceste arii pot fi masurate. Se poate însa evalua un indicator doar daca are legatura cu un set de valori standard.

Trebuie sa se determine momentul în care o instanta puncteaza mai bine sau mai putin bine. Prezentul sistem functioneaza pe baza unei scale de cinci puncte, unde 1 este limita inferioara, iar 5 este limita superioara. În "Camera de comanda", scorurile de 1 si 2 sunt date în rosu, 3 în galben, iar 4 si 5 în verde. Presupunerea este ca organizatia îsi doreste scorul de 5.

Majoritatea standardelor au fost elaborate de grupul de proiect din Roermond. Punctul de plecare pentru grupul proiectului a fost zero, si nu au avut la dispozitie nici un material de referinta. În consecinta, majoritatea standardelor se bazeaza pe rezultatele reale ale masuratorilor. Cifrele pentru anul 2000 s-au folosit ca puncte de plecare pentru indicatorii de înregistrare. Auditurile si sondajele de evaluare a clientilor au avut loc în 2001. S-a luat decizia sa se clasifice aceste rezultate, în general, cu scorul de 3. Rezultatul la o masuratoare a fost plasat în mijlocul unei lungimi centrale de banda si de aici, au fost definite celelalte lungimi de banda astfel încât sa fie rezonabil realiste. Oricum, orice modificare semnificativa a rezultatului trebuie, de asemenea, sa conduca la un scor diferit de pe scala.

În cadrul dezvoltarii ulterioare, dezideratul este sa se depuna eforturi pentru a face ca scorul mediu la indicatorii tuturor instantelor sa coincida cât mai mult posibil cu mijlocul scalei.

3.2. Impartialitatea si integritatea judecatorilor

Aria de masura "Impartialitatea si integritatea judecatorilor" este acoperita pe baza urmatorilor indicatori de performanta:

1. Ocupatii secundare
2. Cereri de recuzare reusite si retrageri voluntare
3. Procedura de alocare a dosarelor
4. Procedura de înaintare a plângerilor
5. Politica de angajare a judecatorilor onorifici suplinitori
6. Angajarea judecatorilor onorifici suplinitori, prin comparatie cu numarul total de judecatori
7. Impartialitatea perceputa

A. Ocupatii secundare

Pentru acest indicator se utilizeaza auditul, adica se cerceteaza daca instanta are un registru al ocupatiilor secundare, daca acesta este actualizat, daca este complet, si daca exista un raport anual cu privire la modul de functionare al registrului. Ideea de la baza acestui standard este daca este suficienta actualizarea acestui registru o data pe an. Justitiabilul trebuie sa aiba întotdeauna acces la registrul cel mai actualizat referitor la ocupatiile secundare ale judecatorilor.

În mai 2002 a fost implementat un sistem national pentru înregistrarea ocupatiilor secundare. Din momentul respectiv, toate instantele pot sa înregistreze ocupatiile secundare ale judecatorilor si ale adjunctilor într-un mod simplu si uniform. Instanta poate modifica registrul în orice moment. Tehnica nu face decât sa sustina acest indicator de performanta.

B. Cereri de recuzare reusite si retrageri voluntare

Cereri de recuzare

Acest indicator se bazeaza pe doar doua norme: a existat sau nu o cerere de recuzare reusita la adresa unui judecator numit. Situatia apare evidentiata în sistemul de înregistrare. Punctul de plecare al acestui indicator este ca o recuzare reusita înseamna ca judecatorul nu a îndeplinit standardul de impartialitate si integritate. Fiecare recuzare reusita transmite administratiei un semnal ca ar trebui sa analizeze de ce a fost acceptata cererea. Trebuie mentionat ca Asociatia Olandeza a Sistemului de Justitie a întocmit un protocol privind cererile de recuzare.

Retragerile

O retragere voluntara dupa primirea unei cereri de recuzare poate indica motivul corect pentru care a fost înaintata respectiva solicitare. Conform protocolului privind cererile de recuzare, un judecator se poate retrage doar dupa ce a dezbatut chestiunea cu presedintele sectiei. O astfel de retragere poate fi interpretata ca un semnal ca s-a constientizat mult prea târziu ca judecatorul nu era potrivit pentru a prelua speta în cauza. Desigur, un judecator se mai poate retrage si din motive practice. O frecventa mare a retragerilor ar trebui sa reprezinte un semnal pentru administratia instantei sa analizeze mai mult cauzele acestui fenomen. În instantele pilot se vor elabora în continuare standardele pentru acest indicator. Valorile standard se pot baza pe cifre absolute sau relative (raportul cu numarul de cereri de recuzare). Acest lucru necesita un sistem de înregistrare.

C. Procedura de alocare a dosarelor

Acest indicator, care trebuie masurat tot pe baza auditului, a cauzat ceva surprize. Desigur ca exista la nivelul instantelor anumite proceduri de alocare a dosarelor, însa de multe ori nu sunt îndeplinite în totalitate criteriile prevazute (procedura este publica, este respectata, este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat, si se face un raport anual cu privire la procedura). În cadrul unei conferinte internationale s-a aratat ca în strainatate, acest sistem de alocare este un factor important care contribuie la câstigarea si la pastrarea "încrederii publicului". Dupa multe dezbateri, se pare ca s-a ajuns la un acord cu privire la acest indicator. Asta nu înseamna ca se va crea acum un sistem uniform pentru întreaga tara. Fiecare instanta are libertatea de a-si crea propriul sistem de alocare, asa cum considera necesar, dar, pentru a putea avea un scor cât mai bun, trebuie sa îndeplineasca criteriile prevazute.

D. Procedura de înaintare a plângerilor

Acest indicator este important, de fapt, pentru toate ariile de masura. Deoarece se poate observa foarte usor retroactiv ca multe plângeri se bazeaza pe partialitate, s-a luat decizia (arbitrara) sa se includa aici procedura de înaintare a plângerilor. Majoritatea instantelor au adoptat o procedura nationala de înaintare a acestor cereri (pentru procedura de înaintare a plângerilor, vezi Partea 7, Anexa 3). Totusi, nu se pune acum problema daca exista sau nu o procedura de înaintare a plângerilor, ci daca partile interesate sunt informate de existenta acesteia, daca reglementarea este testata periodic si sistematic sa se vada daca functioneaza adecvat, si daca se întocmeste un raport anual referitor la functionarea acesteia. Procedura nationala uniforma de înaintare a plângerilor se refera doar la cererile scrise. Acest indicator încearca, de asemenea, sa reflecteze si cererile primite prin telefon. Instrumentul de masura este reprezentat de audit.

E. Politica de angajare a judecatorilor onorifici suplinitori

Acest indicator se include aici deoarece judecatorii onorifici suplinitori adesea au o ocupatie principala care - cel putin în ochii publicului - poate conduce la un conflict de interese. Se include aici indicatorul în ideea ca o sectie trebuie sa aiba în vedere modul în care se va ocupa de angajarea de judecatori suplinitori, care nu trebuie sa fie dictata doar de problemele de capacitate ale sectiei. Se foloseste auditul pentru a masura daca exista sau nu politica, daca este respectata, daca este testata periodic si sistematic pentru a vedea daca functioneaza adecvat, si daca se întocmeste un raport anual cu privire la functionarea acesteia.

F. Angajarea judecatorilor onorifici suplinitori, prin comparatie cu numarul total de judecatori

Acest indicator, care poate fi masurat prin înregistrare, se leaga de indicatorul descris în alineatul anterior. Presupunerea este ca nu este suficienta simpla existenta a politicii. Participarea judecatorilor suplinitori la actul de justitie într-o instanta nu trebuie sa depaseasca o anumita limita concreta, care ar trebui sa fie definita chiar de instanta. Aceasta limita critica se poate deriva pe baza politicii mentionate anterior.

G. Perceptia de impartialitate

S-a inclus si acest indicator deoarece nu este importanta numai îndeplinirea de catre instanta a criteriilor obiective ale impartialitatii, ci este, de asemenea, important ca justitiabilii si partile profesionale sa aiba sentimentul ca judecatorii sunt impartiali si integri (impartialitatea subiectiva). Urmatoarele sunt masurate prin intermediul unui sondaj de evaluare a clientilor: 1) ce procent de justitiabili sunt satisfacuti sau extrem de satisfacuti de impartialitatea judecatorului, si 2) ce procent de profesionisti sunt satisfacuti sau extrem de satisfacuti de impartialitatea judecatorului.

3.3. Experienta judecatorilor

Indicatorii de performanta sunt, în acest caz:

1. Experienta perceputa
2. Pregatirea judecatorului
3. Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale
4. Procentul de anulari fara motiv
5. Politica privind cauzele audiate de un complet de un judecator sau de un complet de trei judecatori
6. Procentul dintre cauzele solutionate de un complet de trei judecatori si cele solutionate de un complet de un judecator
7. Politica privind experienta si experientele judecatorilor care fac parte din completul de un judecator
8. Aplicarea unei metode de evaluare a omologilor sau de consultare colegiala

A. Experienta perceputa

 Acesta este un indicator subiectiv. Prin intermediul unui sondaj de evaluare a clientului se fac masuratori cu privire la procentul de justitiabili care sunt satisfacuti sau extrem de satisfacuti de experienta judecatorului, si, respectiv, care este procentul de profesionisti satisfacuti sau extrem de satisfacuti de experienta judecatorului.

B. Pregatirea judecatorului

Acest indicator se masoara, de asemenea, printr-un sondaj de evaluare a clientului, aplicabil justitiabililor si profesionistilor. Presupunerea este ca pregatirea judecatorului va fi consecventa cu experienta pe care o are.

C. Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale

Adesea se initiaza apelurile deoarece partilor nu le-a placut atitudinea judecatorului. Acest indicator s-ar putea, de asemenea, include la atitudine si tratament; reprezinta o alegere arbitrara includerea lui la capitolul Experienta. Mai mult, acest indicator spune foarte putine despre experienta si/ sau atitudine. Cu toate astea, tot reprezinta un indicator important care trebuie inclus, deoarece denaturarile clare ale procentului trebuie sa fie preluate de administratia instantei pentru a fi studiate ulterior. S-a decis prevederea standardelor pentru acest indicator pe sectie, având în vedere marile variatii care apar în procentele referitoare la apeluri. Prin urmare, alocarea unei functii de avertizare aceluiasi procent în toate sectoarele nu ar fi realista.

D. Procentul de anulari fara motiv

Acest indicator necesita analiza (ce înseamna fara motiv?), si, la prima vedere, pare sa fie prea laborios, desi este important. Instanta din Amsterdam îi pune pe judecatorii implicati sa faca ei însisi aceasta analiza, într-un mod standardizat, dupa care strânge rezultatele. Din experienta se stie ca acest lucru este unul de bun simt, iar instanta din Amsterdam a elaborat chiar si un formular pentru acest lucru. Roermond a încercat sa gaseasca un sistem mai sofisticat. Au cautat o metoda particulara pentru fiecare sectie. Cea mai mare dezbatere s-a referit la modul în care trebuia sa se determine daca anularea nu a avut motiv, si cine ar trebui sa o faca. În plus, au încercat nu numai sa analizeze posibilitatea inexistentei motivelor unei anulari, ci si sa învete lectii din ceea ce a afirmat instanta de apel cu privire la decizie. În prezent au fost evidentiate în documente metodele care au fost elaborate în sectia civila si în sectia administrativa.

E. Politica privind cauzele audiate de un complet de un judecator sau de un complet de trei judecatori

Se sporeste calitatea daca o speta este solutionata de un complet format din trei judecatori, în timp ce audierile unui singur judecator sunt mult mai eficiente. Acest indicator a fost inclus în ideea ca sectia ar trebui sa acorde foarte multa atentie - în lumina ariei de masura Experienta - daca spetele ar trebui sa fie solutionate de complete dintr-unul sau din trei judecatori. Aceasta politica se va corela cu politica privind angajarea judecatorilor suplinitori si cu politica privind experienta judecatorilor care formeaza completele cu judecator unic. În 1998, la reuniunea nationala a presedintilor de sectie din sectiile administrative s-a redactat o politica similara. Se utilizeaza auditul pentru a se masura daca exista sau nu politica, daca este respectata, daca este testata periodic si sistematic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat si daca se întocmeste un raport anual cu privire la functionarea acesteia.

F. Procentul dintre cauzele solutionate de un complet de trei judecatori si cele solutionate de un complet de un judecator

Parte a politicii se refera la urmatoarea idee: sectiile trebuie sa stabileasca raportul minim de cauze solutionate de complete dintr-un singur judecator fata de cele solutionate de un complet din trei judecatori. Este important sa se analizeze cu atentie raportul dintre cele doua situatii, deoarece eficienta nu trebuie sa se includa în costul calitatii. Având în vedere ca exista diferente mari ale acestui raport în functie de sectii, de asemenea variaza standardizarea pe sectie. La instanta pilot de la Roermond, oamenii s-au întrebat daca acest indicator este într-adevar potrivit pentru sectia penala, daca se are în vedere ca Serviciul Procurorului Public stabileste daca se aduce un dosar în fata instantei pentru delicte minore sau în fata unui complet format din trei judecatori. Sectia exercita o oarecare influenta prin intermediul discutiilor, dar natura acesteia este diferita. Totusi, indicatorul trebuie retinut, deoarece raportul ofera o anumita perspectiva din interior asupra experientei. De asemenea, în ceea ce priveste sectia penala, procentul mai mare de cauze solutionate de catre un complet format din trei judecatori este relevant în sensul experientei. Noile centre pilot au posibilitatea, desigur, sa analizeze daca numarul de cauze trimise de la instanta pentru delicte minore la completele de trei judecatori ar putea fi un indicator mai bun pentru experienta si pentru atentia care li se acorda.

G. Politica privind experienta si experientele judecatorilor care fac parte din completul de un judecator

Majoritatea sectiilor nu au o politica clara în ceea ce priveste experienta si experientele judecatorilor care fac parte dintr-un complet de un singur judecator. Adesea, politica se limiteaza la formarea judecatorilor fara experienta. Totusi, în ceea ce priveste acest indicator, se presupune ca sectiile trebuie sa adere la urmatoarea politica: unui judecator care a fost transferat de la o alta sectie i se permite sa audieze o cauza singur. Acest indicator se masoara pe baza unui audit, care analizeaza daca exista sau nu aceasta politica, daca este respectata, daca este testata sistematic si periodic pentru a vedea daca functioneaza corespunzator si daca se întocmeste un raport anual despre modul în care functioneaza.

H. Aplicarea unei metode de evaluare a omologilor sau de consultare colegiala

Consultarea colegiala a fost initial exclusa deliberat din sistemul de masura, deoarece trebuia evitata orice legatura cu evaluarea personala. În acelasi timp, majoritatea instantelor sunt ocupate cu (instituirea sistemului de) supravegherea omologilor, deoarece începe din ce în ce mai mult sa cada în sarcina instantei sa organizeze un sistem de supraveghere a omologilor. Experienta instantelor arata ca supravegherea omologilor nu demareaza daca instituirea sistemului nu este stimulata foarte mult de conducere. Speranta este ca acest indicator sa puna lucrurile în miscare. Intentia acestui indicator nu este sa evalueze continutul procesului de supraveghere a omologilor, ci sa masoare, printr-un audit, daca exista vreun sistem de supraveghere a omologilor. Standardele acestui indicator vor fi elaborate de catre noile instante pilot.

3.4. Atitudinea judecatorilor si tratamentul acordat de acestia

În aria de masura a Atitudinii se pot distinge urmatorii indicatori de performanta:

1. Functionarea judiciara
2. Judecatorul le ofera persoanelor posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere
3. Judecatorul asculta diferitele puncte de vedere
4. Judecatorul poate da dovada de empatie cu privire la situatia respectiva
5. Explicarea spetei
6. Explicarea procedurilor
7. Explicarea modului în care va fi solutionata speta
8. Aspectele deciziei
9. Explicarea si fundamentarea deciziei
10. Comprehensibilitatea si legalitatea deciziei

Toti indicatorii referitori la tratament si la atitudine sunt masurati prin intermediul unui sondaj de evaluare a clientului, care se refera si la 1) justitiabili si la 2) profesionisti. Indicatorul F (explicarea procedurilor în cadrul unei sedinte de judecata) este singurul care se masoara doar pe baza opiniilor justitiabililor. Se porneste de la idee ca profesionistii sunt familiarizati cu procedurile. Standardizarea are loc pe baza procentului de justitiabili si/ sau profesionisti satisfacuti sau foarte satisfacuti cu privire la un anumit aspect legat de atitudine. Majoritatea indicatorilor se bazeaza pe rezultatele la o singura întrebare a sondajului de evaluare a clientului, cu exceptia punctelor A si H. Indicatorul A (functionarea judiciara) se adreseaza justitiabililor si profesionistilor, iar H (decizia) este doar pentru profesionisti. Din analize (analiza factorilor), s-a demonstrat ca rezultatele unui set de variabile sunt în legatura, si, evident, masoara consecvent un aspect. Indicatorul H, referitor la decizia judecatorului, se colecteaza în urma a trei decizii diferite: cât de concisa este decizia, legalitatea, si modul în care se justifica aceasta. Indicatorul A consta dintr-un numar mare de elemente din care deja majoritatea servesc drept indicatori ai ariilor de masura Atitudine si Tratament, Experienta, Impartialitate si integritate, precum si Uniformitatea legii. În plus, indicatorul se compileaza diferit în functie de justitiabili, respectiv, profesionisti. Printr-un experiment, indicatorii compilati A si H se au în vedere odata cu variabilele individuale de la sondajul de evaluare a clientului. Dupa terminarea stadiului de pilot, se va face o evaluare a indicatorilor de Atitudine si a avantajului de utilizare a indicatorilor compilati, prin comparatie cu indicatorii individuali.

Standardele se bazeaza pe rezultatele din sondajul de evaluare a clientului de la instanta din Roermond. Rezultatele de la nivelul instantei au fost, în general, interpretate ca având un scor de 3. Aceleasi standarde au fost definite pentru majoritatea indicatorilor. Doar standardele privind satisfactia profesionistilor cu privire la fundamentarea (justificarea) si legalitatea deciziei au deviat, deoarece si în aceasta privinta scorurile au fost mai scazute. Instanta din Roermond se asteapta în general de la profesionisti sa fie mai critici cu privire la decizia referitoare la atitudinea judecatorului, asa ca nu trebuie sa ne asteptam la un scor mai mare. Prin urmare, standardul a fost redefinit la o valoare mai scazuta.

Ar trebui sa fie clar ca standardul referitor la Atitudine si Tratament a fost determinat mai mult pe baza arbitrara. Fara nici un fel de material de referinta este greu sa se stabileasca norme realiste. Este important ca, în cadrul centrelor pilot ulterioare sa se analizeze cât de realiste sunt normele. Putem sa încadram rezultatele si standardele instantei Roermond într-o perspectiva mai buna, daca comparam rezultatele sondajelor de evaluare a clientilor de la celelalte instante. Aici va juca Prisma un rol consultativ.

Standardizarea întrebarilor pentru sondajele de evaluare a clientilor se bazeaza pe procentul de clienti satisfacuti si foarte satisfacuti. Scopul este, desigur, sa existe cât mai multi clienti satisfacuti posibil. Însa, din punctul de vedere al progresului, s-ar putea sa fie, de asemenea, interesant sa ne concentram si pe clientii nesatisfacuti. Comparatia cu rezultatele de la alte instante (de calibrare) în perioada urmatoare ne va oferi mai multe elemente referitoare la gradul de corectitudine a standardelor.

3.5. Uniformitatea si egalitatea legii

În ceea ce priveste egalitatea legii, exista trei indicatori:

1. Uniformitatea legii, asa cum este sesizata de profesionisti
2. Utilizarea instrumentelor în scopul promovarii uniformitatii legii
3. Implementarea politicii de promovare a uniformitatii legii

Uniformitatea legii este greu de stabilit obiectiv si repede. Ia prea multa vreme sa dai deoparte toate solutiile date într-o sectie, una câte una, si sa le evaluezi. Din acest motiv au fost inclusi în aceasta arie de masura mai multi indicatori indirecti. Elementul A se refera la impresia subiectiva asupra uniformitatii legii. Pentru B si C se presupune ca, daca sunt îndeplinite aceste conditii organizationale, atunci uniformitatea legii va fi o consecinta naturala.

A. Uniformitatea legii, asa cum este sesizata de profesionisti

Întotdeauna sunt întrebate partile prezente la proceduri într-un sondaj de evaluare a clientului, care este parerea lor cu privire la uniformitatea legii. Presupunerea de la care se pleaca este ca profesionistii care iau parte la procedurile din instanta sunt, oarecum, familiarizati. Standardele se bazeaza pe rezultatele de la instanta din Roermond. Acelasi comentariu poate fi facut si cu referire la acest standard, precum si la alte standarde care rezulta din sondajul de evaluare a clientului: noile centre pilot si sondajele de evaluare a clientilor din alte instante trebuie sa stabileasca cât de solide sunt aceste standarde.

B. Utilizarea instrumentelor în scopul promovarii uniformitatii legii

Acest indicator se masoara de catre un auditor care analizeaza instrumentele pe care le foloseste un sector pentru a promova uniformitatea legii. Fiecare dintre instrumentele urmatoare pentru promovarea uniformitatii legii aduc câte un punct: circularea unei mape informative, sistemul intern de jurisprudenta, discutiile active si periodice de jurisprudenta, discutiile cu celelalte instante, acordurile de politici referitoare la solutionarea anumitor spete concrete.

C. Implementarea politicii de promovare a uniformitatii legii

În cazul acestui indicator, ideea principala este ca sectia încearca activ sa caute subiecte asupra carora sa se poata concentra persoanele pentru a redacta acorduri de politici pentru promovarea unitatii legii. Ulterior, un auditor va masura daca discutia structurata are loc de cel putin sase ori pe an, daca sunt întocmite sistematic si daca se mentin acordurile de politici, daca se respecta acordurile de politici, si daca aceste acorduri sunt actualizate în mod regulat.

3.6. Viteza si solutionarea cu celeritate

A fost greu sa se ia decizii având în vedere posibilitatile multiple de exprimare a vitezei si a calitatii de a rezolva dosarele cu celeritate. Când a luat decizia, grupul de proiect s-a concentrat pe indicatorii care depind foarte mult de procedurile judiciare. Au mai analizat si indicatorii care nu sunt masurati în alte cvadrante ale "camerei de comanda", deoarece multi timpi de prelucrare sunt deja înregistrati ca fiind indicatori de management.

Initial, grupul de proiect a ale un indicator (critic) pe sectie. La instanta din Roermond s-a cautat un al doilea indicator pentru fiecare sectie. Alegerea s-a referit la masurarea "timpului de redactare" pe sector. În plus, s-a definit un curs de actiune pe domenii de lege, care a inclus posibilitatea ca dosarele "sa ramâna la raft" si ca acest curs de actiune sa fie accelerat daca organizatia este activa si daca exista competente judiciare eficient împartite.

Masurarea "timpului de redactare" pe fiecare sectie sporeste gradul de comparatie al acestora, iar largirea domeniului asigura o mai buna acceptare a indicatorilor pe sectii. În sfârsit, largirea indicatorilor (relativ usor de masurat) creste posibilitatile de modificare. Standardele se bazeaza în masura posibilului, pe perioada sau perioadele de prescriere conform reglementarilor nationale referitoare la litigii.

1. Viteza cu privire la cauzele comerciale
2. Viteza cu privire la cauzele administrative
3. Viteza cu privire la cauzele penale, complet de trei judecatori
4. Viteza cu privire la cauzele civile, sub-districtuale
5. Viteza cu privire la cauzele de dreptul familiei
6. Productivitatea judecatorilor pe sectie
7. Initierea la timp a cauzelor

A. Cauzele comerciale

1. În cauzele civile, "timpul de redactare" consta din intervalul dintre solicitarea de judecata si hotarârea.

2. Un al doilea interval în care judecatorul îsi exercita influenta, important pentru durata de prelucrare este intervalul dintre momentul în care se considera necesara sedinta de judecata si momentul când are loc sedinta de judecata. Din ratiuni de simplificare, se alege intervalul momentul în care se decide ca la sedinta de judecata este necesara prezenta ambelor parti (care doresc solutionarea) si înfatisare. Se presupune ca intervalul are natura indicativa pentru toate sedintele.

B. Cauzele administrative

1. Pentru sectia administrativa, "timpul de redactare" se defineste ca media de timp dintre sedinta si decizie într-o cauza principala.

2. Cel de-al doilea indicator se refera la intervalul dintre momentul în care cauza este gata sa fie prezentata instantei si momentul în care speta se afla în fapt pe lista de cauze a instantei.

3. Cauzele penale, completul din trei judecatori

1. "Timpul de redactare" la sectia penala se defineste ca intervalul care se scurge de la momentul apelului împotriva solutiei date de instanta districtuala si momentul în care rezumatul solutiei se elaboreaza si se trimite instantei de apel.

2. Cel de-al doilea indicator, procentul de proceduri amânate, a întâmpinat proteste la instanta pilot. Nu s-a considerat ca procentul poate fi influentat de judecatori. Totusi, s-a retinut indicatorul, deoarece grupul de proiect a ramas convins ca sectia penala poate reduce procentul de amânari. Mai mult decât atât, în planurile sale anuale, sectia penala a instantei Roermond si-a concentrat atentia asupra posibilitatilor unei astfel de reduceri, ceea ce implica un anumit grad de sprijin.

C. Cauzele sub-districtuale civile, sustinute                      

1. "Timpul de redactare" de la nivelul sectiei sub-districtuale este intervalul de timp dintre data la care se stabileste ca urmatoarea etapa va fi o sedinta de judecata si judecata interlocutorie a cauzelor civile sub-districtuale sustinute.

2. În plus, perioada care se scurge de la sedinta unde cauza se afla pe lista si solutia finala a cauzelor civile sub-districtuale sustinute se defineste ca un indicator esential.

E. Cauzele de dreptul familiei

1. "Timpul de redactare" se defineste ca media de timp dintre data planificata a solutiei si solutia finala în spetele de divort.

2. Al doilea indicator pentru spetele de divort se defineste ca fiind perioada dintre momentul în care cauza este pregatita pentru a fi înaintata instantei si prima sedinta de judecata planificata care are loc.

F. Productivitatea judecatorilor pe sectie

În cazul acestui indicator, fiecare norma are o limita inferioara si o limita superioara. Se considera optim un scor între 100% si 110%. Alte scoruri pot fi o consecinta fie a sub-productiei, fie a supra-productiei. Astfel, scorul 1 pentru o instanta înseamna o productie sub 85% si o productie mai mare de 125%. Ideea de baza este ca si supra-productia trebuie sa fie masurata, deoarece transmite în mod clar un semnal conducerii ca ar trebui sa-i fie analizata cauza: oamenii muncesc mult prea mult sau procesele de activitate sunt extrem de eficiente? Un dezavantaj al prelucrarii "camerei de comanda" în acest mod este ca, la prima vedere nu e clar daca se poate vorbi de sub-productie sau de supra-productie. Trebuie mai întâi sa fie examinate datele primare. Înca încercam sa gasim o forma mai transparenta de înregistrare.

G. Initierea la timp a cauzelor

Acest indicator efectueaza o masuratoare obiectiva - prin intermediul înregistrarii initierii - si subiectiva - prin intermediul sondajului de evaluare a clientului, aplicat profesionistilor si justitiabililor. În cazul înregistrarii, initierea este la timp daca audierile încep la data planificata, cu o întârziere de cel mult zece minute. În cazul masurii subiective, instanta din Roermond încearca sa atinga un procent 80% de respondenti (foarte) satisfacuti. Din asta deriva si celelalte scoruri. Motivul masuratorii subiective, precum si cel al înregistrarii obiective este ca te ajuta sa stii ce fel de întârziere înca mai satisface clientii. Devine astfel posibil sa stabilesti daca o norma de 10 minute este acceptabila în ochii clientilor.

3. Tabelul indicatorilor de perfomanta care masoara calitatea profesionala a sistemului de justitie

Aria de masura I	Impartialitatea si integritatea judecatorilor
Indicatorul de randament	Standardele (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
A. Înregistrarea ocupatiilor secundare ale judecatorilor	1. Nu exista nici un registru. 2. Exista un registru public 3. Registrul este actualizat 4. Registrul este complet 5. Se publica un raport anual cu privire la modul de functionare al registrului	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.
B. Cererile de recuzare ale judecatorilor, finalizate cu o reusita având în vedere criteriul de impartialitate	1. Una sau mai multe cereri de recuzare finalizate cu o reusita 5. Nici o cerere de recuzare a judecatorului	Înregistrare	Standardul reprezinta o alternativa: nu se pot atinge scorurile de 2, 3 sau 4
C. Procedura de alocare a dosarelor	1. Nu exista nici o procedura 2. Exista o procedura publica 3. Procedura este respectata 4. Procedura este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat 5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea procedurii	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.
D. Procedura de înaintare a plângerilor	1. Nu exista nici o procedura de înaintare a plângerilor 2. Exista o procedura de înaintare a plângerilor 3. Partile interesate sunt informate cu privire la existenta unei proceduri de înaintare a plângerilor 4. Procedura de înaintare a plângerilor este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat 5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea procedurii de înaintare a plângerilor	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

Aria de masura I (continuare)	Impartialitatea si integritatea judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
E. Politica de angajare a judecatorilor onorifici suplinitori	1. Nu exista nici o politica 2. Exista o politica în acest sens 3. Politica este respectata 4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat 5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.
F. Angajarea judecatorilor onorifici suplinitori prin comparatie cu numarul total de judecatori	1. >= 3% 2. 2,5 pâna la 3% 3. 2 pâna la 2,5% 4. 1,5 pâna la 2% 5. < 1,5%	Înregistrare
G.1. Impartialitatea perceputa Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70% 4. de la 70 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
G.2. Impartialitatea perceputa Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului

Aria de masura II	Experienta judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
A.1. Experienta perceputa Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
A.2. Experienta perceputa Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
B.1. Pregatirea judecatorului Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70% 4. de la 70 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
B.2. Pregatirea judecatorului Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului

Aria de masura II (continuare	Experienta judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
C. Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel Sectia administrativa	1. >= 35% 2. de la 30 la 35% 3. de la 25 la 30% 4. de la 20 la 25% 5. < 20%	Înregistrare
Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel Sectia comerciala	1. >= 40% 2. de la 35 la 40% 3. de la 30 la 35% 4. de la 25 la 30% 5. < 25%	Înregistrare
Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel Sectia dreptul familiei	1. >= 5% 2. de la 4 la 5% 3. de la 3 la 4% 4. de la 2 la 3% 5. < 2%	Înregistrare
Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel Sectia sub-districtuala		Înregistrare
Procentul de apeluri în comparatie cu numarul total de solutii finale care pot fi contestate cu apel Sectia penala	1. >= 19% 2. de la 17 la 19% 3. de la 15 la 17% 4. de la 13 la 15% 5. < 13%	Înregistrare
D. Procentul de anulari neîntemeiate	1. >= 8% 2. de la 6% la 8% 3. de la 4% la 6% 4. de la 2 la 4% 5. < 2%	Înregistrare

Aria de masura II (continuare)	Experienta judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
E. Politica referitoare la cauzele care trebuie audiate de complete dintr-un judecator sau trei judecatori	1. Nu exista nici o politica 2. Exista o politica în acest sens 3. Politica este respectata 4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat 5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.
F. Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator Sectia administrativa	1. < 5% 2. de la 5 la 10% 3. de la 10 la 15% 4. de la 15 la 20% >= 20%	Înregistrare
Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator Sectia comerciala	1. < 5% 2. de la 5 la 10% 3. de la 10 la 15% 4. de la 15 la 20% >= 20%	Înregistrare
Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator Sectia dreptul familiei	1. < 1% 2. de la 1 la 3% 3. de la 3 la 4% 4. de la 4 la 5% >= 5%	Înregistrare
Raportul dintre cauzele solutionate de un complet din trei judecatori fata de cele solutionate de un complet dintr-un singur judecator Sectia penala	1. < 11% 2. de la 11 la 13% 3. de la 13 la 15% 4. de la 15 la 17% >= 17%	Înregistrare
G.1. Politica privind experienta si experientele judecatorilor care sunt în complet unic	1. Nu exista nici o politica 2. Exista o politica în acest sens 3. Politica este respectata 4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat 5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.
G.2. Policy in relation to the expertise and the experience of the judgements done by more than 1 judge	1. Nu exista nici o politica 2. Exista o politica în acest sens 3. Politica este respectata 4. Politica este testata sistematic si periodic pentru a se vedea daca functioneaza adecvat 5. Se publica un raport anual cu privire la functionarea politicii	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

Aria de masura III	Experienta judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
A.1. Judecatorul le permite justitiabililor sa-si expuna punctul de vedere Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 75% 2. de la 75 la 80% 3. de la 80 la 85% 4. de la 85 la 90% 5. >= 90%	Sondajul de evaluare a clientului
A.2. Judecatorul le permite justitiabililor sa-si expuna punctul de vedere Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
B.1. Judecatorul asculta diferitele puncte de vedere Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. <60% 2. de la 60 la 70% 3. de la 70 la 80% 4. de la 80 la 90% 5. >= 90%	Sondajul de evaluare a clientului
B.2.  Judecatorul asculta diferitele puncte de vedere Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului

Aria de masura III (continuare)	Experienta judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
C.1. Judecatorul se pune în postura justitiabilului Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70% 4. de la 70 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
C.2. Judecatorul se pune în aceasta situatie Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 50% 2. de la 50 la 55% 3. de la 55 la 60% 4. de la 60 la 65% 5. >= 65%	Sondajul de evaluare a clientului
D.1. Explicarea dosarului Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 55% 2. de la 55 la 65% 3. de la 65 la 75% 4. de la 75 la 85% 5. >= 85%	Sondajul de evaluare a clientului
D.2. Furnizarea de elemente privitoare la dosar Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
E. Explicarea modului în care se desfasoara procedura Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 55% 2. de la 55 la 65% 3. de la 65 la 75% 4. de la 75 la 85% 5. >= 85%	Sondajul de evaluare a clientului
F.1. Explicarea modului în care se va solutiona dosarul Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. <60% 2. de la 60 la 70% 3. de la 70 la 80% 4. de la 80 la 90% 5. >= 90%	Sondajul de evaluare a clientului
F.2.  Explicarea modului în care se va solutiona dosarul Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
G.1. Explicarea deciziei de catre instanta Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70% 4. de la 70 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
G.2. Fondarea deciziei de catre instanta Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 45% 2. de la 45 la 55% 3. de la 55 la 65% 4. de la 65 la 75% 5. >= 75%	Sondajul de evaluare a clientului
H.1. Comprehensibilitatea deciziei Satisfacerea justitiabililor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 50% 2. de la 50 la 60% 3. de la 60 la 70% 4. de la 70 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
H.2. Legalitatea deciziei Satisfacerea profesionistilor Procentele "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 65% 2. de la 65 la 70% 3. de la 70 la 75% 4. de la 75 la 80% 5. >= 80%	Sondajul de evaluare a clientului
I.1. Usage of protocol of intervision/ collegial feedback system	1. There is no protocol 2. There exists a protocol for intervision 3. The protocol is used in reality 4. The usage of the protocol is systematically and periodically assessed 5. The protocol and intervision method are assessed and described in a yearly report	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

Aria de masura III (continuare)	Experienta judecatorilor
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
I.2. Discussion the performance of the judges during the sessions; percentages of judges	1. < 45% 2. de la 45 la 55% 3. de la 55 la 65% 4. de la 65 la 75% 5. >= 75%	Înregistrare	We speak about the percentage of judges that discuss their performance with a collegue, minimally one time in two years. Discussions based on observations and/or video tapes made during the sessions.

Aria de masura IV	Uniformitatea si egalitatea legii
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
A. Uniformitatea legii asa cum este perceputa de profesionisti (partile cu experienta privind procedurile) Procentul "satisfacuti" si foarte satisfacuti"	1. < 35% 2. între 35 si 40% 3. între 40 si 45% 4. între 45 si 50% 5. >= 50%	Sondajul de evaluare a clientului	These indicators are assessed with citizens surveys
B. Utilizarea instrumentelor pentru promovarea uniformitatii legii	- circularea unei mape informative - sistemul de jurisprudenta interna - dezbateri active si periodice cu privire la jurisprudenta - discutii cu celelalte instante - sunt întocmite acorduri de politici cu privire la solutionarea anumitor spete, iar acestea sunt publicate si respectate la nivel intern	Audit	Fiecare instrument are drept scor un punct.
C. Implementarea politicilor de promovare a uniformitatii legii	1. Exista o politica minima în acest sens sau nu exista deloc 2. Are loc de cel putin sase ori pe an o discutie organizata 3. Acordurile de politici sunt înregistrate si actualizate sistematic 4. Acordurile de politici sunt respectate 5. Acordurile de politici sunt în mod regulat actualizate	Audit	Standardul este cumulativ: daca nu se îndeplineste cea de-a doua etapa, nu se poate trece la urmatoarea.

Aria de masura V	Viteza si solutionarea cu celeritate
Aici sunt introduse perioadele de timp care pot fi influentate de catre judecatori. Standardele se bazeaza, în masura posibilului, pe  intervalele prevazute prin lege sau pe intervalele prevazute în legislatia nationala pentru proceduri.
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
A.1. Intervalul mediu de timp dintre data solicitarii de judecata si data solutiei, în spetele comerciale, într-o actiune promovata	1. mai mult de 126 de zile 2. de la 99 la 126 de zile 3. de la 71 la 98 de zile 4. de la 43 la 70 de zile 5. 42 de zile sau mai putin	Înregistrare	Masurarea "timpului de redactare". Alegerea se refera la intervalul de timp dintre "predarea tuturor documentelor (probelor) si solutie"
A.2. Intervalul mediu de timp de când s-a luat decizia ca este necesara o sedinta cu ambele parti prezente si momentul în care are loc sedinta în spetele comerciale	1. mai mult de 126 de zile 2. de la 99 la 126 de zile 3. de la 71 la 98 de zile 4. de la 43 la 70 de zile 5. 42 de zile sau mai putin	Înregistrare
B.1. Intervalul mediu de timp dintre data sedintei si data solutiei în cauzele administrative principale	1. mai mult de 98 de zile 2. de la 85 la 98 de zile 3. de la 57 la 84 de zile 4. de la 43 la 56 de zile 5. 42 de zile sau mai putin	Înregistrare	Masurarea "timpului de redactare"
B.2. Intervalul mediu de timp dintre momentul în care o speta este pregatita pentru a fi prezentata în sedinta si momentul în care se afla pe lista completului, în cazul spetelor administrative	1. mai mult de 112 zile 2. de la 99 la 112 zile 3. de la 85 sa 98 de zile 4. de la 71 la 84 de zile 5. 70 de zile sau mai putin	Înregistrare	Se exclud: masurile asiguratorii, negocierea cauzei în afara instantei, rezistenta din oficiu în fata unei sentinte

Aria de masura V (continuare)	Viteza si solutionarea cu celeritate (pe sectie)
Aici sunt introduse perioadele de timp care pot fi influentate de catre judecatori. Standardele se bazeaza, în masura posibilului, pe  intervalele prevazute prin lege sau pe intervalele prevazute în legislatia nationala pentru proceduri.
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
C.1. Intervalul mediu de timp dintre momentul apelului si data trimiterii dosarului la Curtea de Apel Cauze penale, complet din trei judecatori	1. mai mult de 120 de zile 2. de la 91 la 120 de zile 3. de la 61 la 90 de zile 4. de la 31 la 60 de zile 5. 30 de zile sau mai putin 6.	Înregistrare	Masurarea "timpului de redactare"
C.2. Procentul de proceduri amânate Cauze penale, complet din trei judecatori	1. =40% 2. de la 30 la 40% 3. de la 20 la 30% 4. de la 10 la 20% 5. de la 0 la 10%	Înregistrare
D.1. Intervalul mediu de timp dintre data la care se stabileste ca va avea loc o sedinta de judecata si data solutiei Cauzele civile promovate la nivel sub-districtual	1. mai mult de 35 de zile 2. de la 29 la 35 de zile 3. de la 22 la 28 de zile 4. de la 15 la 21 de zile 5. 14 zile sau mai putin	Înregistrare	Masurarea "timpului de redactare"
D.2. Intervalul mediu de timp dintre data la care cauza apare pe lista de sedinta si solutia finala	1. mai mult de 180 de zile 2. de la 151 la 180 de zile 3. de la 121 la 150 de zile 4. de la 91 la 120 de zile 5. 90 de zile sau mai putin	Înregistrare
E.1. Intervalul mediu de timp dintre data planificata a solutiei si data solutiei Sectia de dreptul familiei - cauze de divort	1. mai mult de 112 zile 2. de la 75 la 112 zile 3. de la 57 la 74 de zile 4. de la 29 la 56 de zile 5. 28 de zile sau mai putin	Înregistrare	Masurarea "timpului de redactare"
E.2. Intervalul mediu de timp dintre momentul în care speta este pregatita pentru sedinta si prima sesiune planificata Sectia de dreptul familiei - cauze de divort	1. mai mult de 112 zile 2. de la 75 la 112 zile 3. de la 57 la 74 de zile 4. de la 43 la 56 de zile 5. 42 de zile sau mai putin	Înregistrare

Aria de masura V (continuare)	Viteza si solutionarea cu celeritate (pe sectie)
Aici sunt introduse perioadele de timp care pot fi influentate de catre judecatori. Standardele se bazeaza, în masura posibilului, pe  intervalele prevazute prin lege sau pe intervalele prevazute în legislatia nationala pentru proceduri.
Indicatorul de randament pe sectie	Standarde (scala de la 1 la 5)	Instrumentul de masura	Comentarii
F. Productivitatea judecatorilor pe sectie	1. <85% sau >= 125% 2. de la 85 la 90% sau de la 120 la 125% 3. de la 90 la 95% sau de la 115% la 120% 4. de la 95 la 100% sau de la 110 la 115% 5. de la 100 la 110%	Înregistrare
G.1. Initierea cauzelor la timp Procentul de cauze care încep cu o întârziere mai mare de 10 minute	1. >= 40% 2. de la 30 la 40% 3. de la 20 la 30% 4. de la 10 la 20% 5. < 10%	Înregistrare
G.2. Initierea cauzelor la timp Satisfacerea justitiabililor Procentul "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 40% 2. de la 40 la 50% 3. de la 50 la 60% 4. de la 60 la 70% 5. >= 70%	Sondajul de evaluare a clientului
G.3.  Initierea cauzelor la timp Satisfacerea profesionistilor Procentul "satisfacut" si "foarte satisfacut"	1. < 30% 2. de la 30 la 40% 3. de la 40 la 50% 4. de la 50 la 60% 5. >= 60%	Sondajul de evaluare a clientului