Studiu de caz privind managementul judetului Ilfov

Studiu de caz privind managementul judetului Ilfov

3.1. Prefectura judetului Ilfov este o institutie publica cu personalitate juridica, are rolul de a îndeplini atributiile si prerogativele conferite prefectului prin Constitutia României, Legea administratiei publice locale sau prin alte acte normative.

Prefectura urmareste modul de realizare în judet a strategiei si obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare si propune adoptarea de masuri corespunzatoare prin directiile, serviciile si compartimentele din cadrul sau, în conformitate cu regulamentul de organizarea si functionare.

Astfel, corpul de control al prefectului desfasoara, în conditiile legii, activitatea de verificare, sprijin si îndrumare în ceea ce priveste sfera de competenta a prefectului. În exercitarea atributiilor ce îi revin, colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale si institutiile publice competente, verifica sesizarile adresate prefectului în care solutionarea problemelor implica un grad ridicat de dificultate si ca urmare a actiunilor întreprinse, întocmeste rapoarte pe care le comunica prefectului.

Cu privire la controlul legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de consiliului judetean, de consiliile locale sau de primari examineaza, împreuna cu alte structuri din cadrul aparatului de specialitate al Prefectului, sub aspectul legalitatii, actele administrative adoptate sau emise de acestia si face propuneri corespunzatoare pentru restabilirea legalitatii. De asemenea, elaboreaza rapoarte si prezinta informari cu privire la actele controlate.

Directia de verificare a legalitatii actelor, a aplicarii actelor normative si contenciosul administrativ realizeaza activitatea de reprezentare a institutiei Prefectului în fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale, sustinând interesele acesteia, asistenta serviciilor din aparatul propriu de specialitate al Prefectului.

Realizarea acestor activitati sus mentionate este posibila prin îndeplinirea urmatoarelor atributii

.  elaboreaza studii si rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum si propuneri privind îmbunatatirea starii de legalitate, pe care le înainteaza prefectului;

.  participa alaturi de reprezentanti ai serviciilor publice deconcentrate, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului, la actiuni de verificare la nivelul întregului judet cu privire la aplicarea si respectarea actelor normative;

.  tine evidenta actelor administrative adoptate sau emise de consiliul judetean, de consiliul local sau de primar si transmise prefectului în vederea verificarii legalitatii, asigura pastrarea acestora, precum si evidenta actiunilor si dosarelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti;

.  examineaza sub aspectul legalitatii, în termenele prevazute de lege, actele administrative adoptate sau emise de consiliul judetean, de consiliul local sau de primar;

.  propune prefectului, cu motivarea corespunzatoare, sesizarea, dupa caz, a autoritatilor emitente, în vederea reanalizarii actului considerat nelegal, sau a instantei de contencios administrativ;

.  întocmeste documentatia, formuleaza actiunea pentru sesizare 14514h74o a instantei de contencios administrativ si sustine în fata acesteia actiunile formulate;

.  elaboreaza rapoarte si prezinta informari prefectului cu privire la actele verificate;

.  avizeaza ordinele prefectului din punct de vedere al legalitatii;

.  reprezinta prefectul în fata notarilor publici, a instantelor judecatoresti de orice grad, precum si a altor autoritati sau institutii publice;

.  actioneaza în vederea îndeplinirii, în conditiile legii, a atributiilor ce revin prefectului în domeniul organizarii si desfasurarii alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale, precum si a referendumului national ori local;

.  efectueaza, în conditiile legii, verificarile si întocmeste documentatia necesara cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judetene, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului presedintelui consiliului judetean, dupa caz;

.  desfasoara actiuni de îndrumare si verificare privind modul de exercitare de catre primari a atributiilor delegate si executate de catre acestia în numele statului;

.  propune prefectului, în situatiile prevazute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judetean, dupa caz;

. întocmeste documentatia necesara emiterii ordinelor prefectului;

.  elaboreaza proiectul ordinului prefectului de stabilire a numarului consilierilor locali si judeteni, pe baza datelor statistice oficiale si întocmeste graficul de convocare a consiliilor locale si a consiliului judetean în sedinta de constituire;

.  asigura primirea, înregistrarea si solutionarea petitiilor adresate prefectului, precum si comunicarea catre petent a raspunsului, în termenul legal;

.  urmareste si aplica prevederile cuprinse în strategiile si programele pentru sustinerea reformei în administratia publica;

.  conlucreaza cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judetean, în vederea elaborarii proiectelor de hotarâri ale Guvernului care au ca obiect solutionarea unor probleme de interes local;

. aplica actele normative cu caracter reparatoriu;

.  îndruma si verifica modul de îndeplinire de catre secretarii unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia secretarului judetului, a atributiilor stabilite prin lege si face propuneri prefectului privind sanctionarea acestora;

Prefectul poate stabili prin ordin si alte sarcini pentru directia verificarea legalitatii actelor, a aplicarii actelor normative si contenciosul administrativ , în vederea îndeplinirii în cele mai bune conditii a atributiilor ce i-au fost conferite prin reglementarile legale . Personalul din structura sa are anumite responsabilitati.

raspunde de pastrarea secretului de serviciu, precum si secretul datelor si al informatiilor cu caracter confidential detinute sau la care are acces ca urmare a executarii atributiilor de serviciu;

raspunde de îndeplinirea cu profesionalism, loialitate, corectitudine si în mod constiincios a îndatoririlor de serviciu ; se abtine de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii institutiei ;

raspunde de realizarea la timp si întocmai a atributiilor ce-i revin potrivit legii, programelor aprobate sau dispuse expres de catre conducerea institutiei, si de raportarea asupra modului de realizare a acestora;

raspunde, potrivit dispozitiilor legale, de corectitudinea si exactitatea datelor, informatiilor, masurilor si sanctiunilor stipulate în documentele întocmite.

raspunde de exercitarea altor atributii stabilite prin fisa postului.

În privinta conducerii activitatilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale urmareste, împreuna cu serviciul de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al Prefectului, modul de conlucrare dintre autoritatile administratiei publice si serviciile publice deconcentrate în solutionarea problemelor comunitatilor locale; elaboreaza si supune spre aprobare masuri pentru îmbunatatirea acestei conlucrari; Compartimentul de informare, relatii publice si secretariat asigura prin compartimentul de specialitate relatia cu mass-media si aplicarea prevederilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public, transparenta decizionala în administratia publica si participa la efectuarea audientelor si solutionarea cererilor, petitiilor si a sesizarilor.

Compartimentul informare, relatii publice ti secretariat are rolul de a mentine o legatura directa si permanenta cu cetatenii si problemele lor sociale din sfera de competenta a administratiei publice locale si asigura realizarea dreptului constitutional al cetateanului la petitionare.

Atributiile compartimentului de informare, relatii publice si secretariat sunt urmatoarele

.  este la dispozitia cetatenilor, îndrumându-i în rezolvarea problemelor personale, sociale sau de interes general, încercând solutionarea acestora pe loc, iar în cazul în care problemele necesita analize si verificari din partea altor directii, servicii se dau solicitantilor îndrumarile necesare;

.  îndruma cetatenii care se adreseaza pentru rezolvarea unor probleme personale, civice sau sociale, care nu intra în competenta institutiei Prefectului, catre institutiile în sarcina carora revin;

.  informeaza cetatenii asupra stadiului de solutionare a lucrarilor în termenul stabilit de lege;

.  asigura programarea la audientele acordate de prefect, subprefect si secretarul general, a cetatenilor, a agentilor economici sau a reprezentantilor diferitelor institutii guvernamentale, particulare sau autoritati publice, prin întocmirea notelor de audiere;

.  prezinta notele de audiere sefilor de serviciu, în vederea informarii executivului asupra problemelor semnalate de petenti si asigura asistenta la audiente, tinând evidenta acestora;

.  repartizeaza pe directii si serviciul de specialitate reclamatiile si sesizarile primite de la organele centrale si care nu trec prin registratura generala;

.  primeste, înregistreaza si tine evidenta radiogramelor si le prezinta prefectului;
.  asigura, la solicitarea scrisa sau verbala, accesul populatiei la informatiile de interes public;

.  Comunica din oficiu urmatoarele informatii de interes public :

- actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea institutiei Prefectului ;

- structura organizatorica, atributiile compartimentelor, programul de functionare, programul de audiente al Prefectului;

- numele si prenumele persoanelor din conducerea institutiei Prefectului si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;

- coordonatele de contact ale institutiei Prefectului, respectiv : denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet ;

- sursele financiare, bugetul si bilantul contabil ;

- lista cuprinzând documentele de interes public ;

- lista cuprinzând categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii ;

- modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice în situatia în care persoana se considera vatamata în privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate;

- realizeaza accesul la informatiile mentionate mai sus prin:

- afisare la sediul Prefecturii ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masa, în publicatii proprii, precum si în pagina de Internet proprie;

- consultarea informatiilor la sediul Prefecturii, în spatii special destinate acestui scop;

.  are obligatia de a raspunde în scris la solicitarea informatiilor de interes public, în termenul stabilit de lege, la înregistrarea solicitarii, în functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii;

.  motiveaza si comunica în termenul prevazut de lege, refuzul comunicarii informatiilor solicitate;

.  asigura accesul la informatii si în format electronic, daca sunt întrunite conditiile tehnice necesare, celor care solicita si vor sa obtina informatii de interes public;

.  are obligatia sa precizeze, pentru informatiile solicitate verbal, conditiile si formele în care are loc accesul la informatiile de interes public si poate furniza pe loc informatiile solicitate;

.  stabileste un program minim pentru comunicarea informatiilor de interes public solicitate verbal, care va fi afisat la sediul autoritatii sau institutiei publice si care se va desfasura în mod obligatoriu în timpul functionarii institutiei, incluzând si o zi pe saptamâna, dupa programul de functionare;

.  comunica imediat sau în cel mult 24 de ore informatiile de interes public solicitate verbal;

.  urmareste solutionarea si redactarea în termen a raspunsurilor ; se îngrijeste de clasarea si îndosarierea scrisorilor locale si centrale;

.  trimite petitiile gresit îndreptate, în termenul prevazut de lege, catre autoritatile sau institutiile publice în ale caror atributii întra rezolvarea problemelor semnalate în petitie;

.  claseaza petitiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului;

.  întocmeste un raport semestrial pe baza careia institutia va analiza activitatea proprie de solutionare a petitiilor;

.  pune gratuit la dispozitie formularele tip de redactare a solicitarii si de reclamatie administrativa;

.  transmite si prin e-mail sau înregistrate pe discheta informatiile de interes public care sunt solicitate în scris sau în format electronic;

.  asigura disponibilitatea în format scris (la afisier, sub forma de brosuri sau electronic dischete, CD, pagina de internet) a informatiilor comunicate din oficiu;

.  organizeaza în cadrul punctului de informare-documentare al institutiei accesul publicului la informatiile furnizate din oficiu;

.  întocmirea buletinului informativ si a raportului anual;

.  sa afiseze pe pagina de internet, într-un spatiu accesibil publicului si sa transmita catre mass-media locala proiectele de acte normative;

.  sa transmita proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus cerere pentru primirea acestor informatii;

.  aducerea la cunostinta publica cu cel putin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare a proiectelor de acte normative;

.  primirea, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice;

.  transmiterea actelor normative spre analiza si avizare autoritatilor publice interesate; ^[8]

.  întocmirea minutei în care se consemneaza în rezumat, rezultatele dezbaterii;

.  întocmirea raportului anual privind transparenta decizionala;

Prefectul poate stabili prin ordin si alte sarcini pentru compartimentul

informare, relatii publice si secretariat, în vederea îndeplinirii în cele mai bune conditii a atributiilor ce i-au fost conferite prin reglementarile legale.

Prefectura judetului Ilfov desfasoara în cadrul activitatii sale o serie de programe si proiecte administrative, sociale si economice.

Unul dintre cele mai importante programe este cel cu privire la dezvoltarea economica si sociala a judetului în anul 2008. Acest program propune o serie de masuri în cadrul mai multor domenii de activitate printre care amintim: domeniul integrarii europene, mediului de afaceri, educatiei, protectiei sociale, sanatatii, politica agrara si dezvoltarea rurala, etc.

Programul de Dezvoltare Economica si Sociala a Judetului Ilfov pentru anul 2008 cuprinde obiectivele, masurile si actiunile proprii necesare punerii în aplicare în conditii corespunzatoare, a Programului de guvernare pentru perioada 2005 - 2008.

 Programul are în vedere crearea premiselor necesare dezvoltarii durabile a judetului, cresterea economica sustinuta, pastrarea echilibrului macroeconomic, scaderea inflatiei si a somajului, combaterea saraciei, relansarea investitiilor, reconstituirea dreptului de proprietate, îmbunatatirea activitatii în domeniul educatiei si sanatatii si realizarea reformei sistemului administratiei publice la nivel local.

Problemele majore pe care le ridica tânara generatie, în special ca sursa importanta de alimentare a somajului, lipsa locuintelor, nemultumirea manifestata fata de inexistenta unei competitii reale, vulnerabilitatea acesteia, riscul de marginalizare si excludere din societate trebuie privite din perspectiva acordarii unor sanse egale pentru tineri.

Obiective urmarite:

Cresterea autonomiei tinerilor prin construirea de locuinte pentru acestia;

Educarea si formarea profesionala continua a tinerilor;

Prevenirea criminalitatii si consumului de droguri în rândul tinerilor printr-un program;

Facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii;

Valorificarea potentialului creativ al cestora, prin initierea si specializarea în domeniul tehnicii de calcul;

Acordarea de burse sociale;

Îmbunatatirea starii de sanatate a tinerilor prin promovarea unor Programe cum ar fi "Sport în cartier";

Protejarea tinerilor si facilitarea integrarii socio-profesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati;

Apropierea tinerei generatii de un mod de viata sanatos, activ, asociativ;

Îmbunatatirea performantelor sportive ale tinerilor;

Dezvoltarea infrastructurii în sensul asigurarii bazei materiale a activitatii sportive.

Prefectura Judetului Ilfov împreuna cu Consiliul Judetean, Consiliile locale orasenesti si comunale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, vor aborda cu maxima responsabilitate domeniile de activitate mentionate, concentrându-se în principal pe respectarea angajamentelor asumate cu ocazia negocierilor avute cu Uniunea Europeana.

 Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse si rezolvarea corespunzatoare a tuturor problemelor ridicate de cetatenii judetului, se va adopta un dialog deschis si responsabil în vederea îmbunatatirii conditiilor de munca si de viata ale acestora bazându-ne atât pe principiile mentionate în Programul de guvernare (comunicarii si transparentei; participarii; responsabilitatii; eficientei si coerentei) cât si pe cele complementare, care ne revin, în conformitate cu Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului (principiile: legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii si orientarii catre cetatean).

Concluzii - propuneri:

Obiectivele stabilite pentru anul 2008 s-au concretizat, pe parcurs, într-o multitudine de actiuni menite sa contribuie la:

Realizarea masurilor din "Planul teritorial pentru armonizarea legislatiei cu acquis-ului comunitar;

Sustinerea reformei în administratie, modernizarea si dezvoltarea localitatilor;

Coordonarea actiunilor pentru realizarea Programului de dezvoltare economica si sociala a judetului.

În cele ce urmeaza prezentam o sinteza a principalelor activitati ai realizari obtinute pâna în prezent, în mod deosebit cele legate de atingerea obiectivelor amintite.

Având în vedere noua structura a Consiliului guvernamental pentru monitorizarea reformei administratiei publice a fost reorganizat Grupul judetean pentru monitorizarea reformei administratiei publice locale, într-o componenta largita, fiind coordonat de secretarul general al Prefecturii Ilfov si secretarul general al judetului Ilfov.

Prefectura Judetului si-a aprobat Strategia multianuala de modernizare institutionala si a transmis Ministerului Administratiei si Internelor o prima evaluare.

Din rezultatele obtinute putem cita:

s-au evaluat nevoile de pregatire a personalului la nivelul Prefecturii Judetului Ilfov;

s-a realizat o evaluare a factorilor care motiveaza munca si gradul în care sunt ei îndepliniti în viziunea functionarilor publici din institutia noastra, utilizând metoda anchetei pe baza de chestionare;

s-a continuat achizitionarea de tehnica de calcul moderna si de programe informatice; au fost centralizate datele curente în vederea realizarii unei analize comparative privind situatia dotarii cu tehnica de calcul la nivelul autoritatilor locale si serviciilor publice deconcentrate. ^[12]

Pentru perioada urmatoare se are în vedere parcurgerea unor stagii speciale de pregatire de catre persoanele care gestioneaza relatia cu publicul si de pregatire în domeniul informaticii (formare initiala si avansat

În realizarea politicii de dezvoltare si modernizare a localitatilor urbane si rurale în anul 2004 a fost înfiintata comuna Copaceni si localitatile Otopeni, Voluntari, Popesti Leordeni, Chitila, Buftea, au fost transformate în orase.

Coordonarea serviciilor publice ale ministerelor

Activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate organizate în judet a fost urmarita având în atentie, în mod deosebit, realizarea Programului de dezvoltare economica si sociala a judetului.

Activitatea serviciilor publice descentralizate a fost analizata în cadrul Comisiei Judetene Consultative - urmarindu-se îmbunatatirea conlucrarii dintre autoritatile administratiei publice locale si serviciile descentralizate în solutionarea problemelor comunitatilor locale. În anul 2008 Comisia Judeteana Consultativa s-a întrunit în sedinte de lucru, în cadrul carora au fost prezentate, analizate si aprobate: Programul anual de dezvoltare economica si sociala, realizarea în judet a componentelor Programului social al Guvernului si a Programului judetean Anti - Saracie, prezentarea programelor de investitii cu finantare externa etc.

Prin ordin al prefectului au fost dispuse o serie de actiuni ale serviciilor publice deconcentrate cum ar fi: controlul calitatii produselor în cadrul Comitetului pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor, supravegherea unitatilor de învatamânt scolar si prescolar pentru cresterea sigurantei si întarirea ordinii publice, supravegherea modului în care se desfasoara programul "lapte si corn" pentru elevi si copiii din gradinite, supravegherea si controlul modului în care sunt realizate salile de sport din programul guvernamental si altele.

În cadrul Centrului de prevenire si consiliere antidrog - s-au desfasurat actiuni în colaborare cu Inspectoratul Judetean de Politie, cu Directia de Sanatate Publica si Inspectoratul scolar.

Activitatea structurii de integrare europeana din cadrul Prefecturii

Directia de specialitate a realizat si transmis Ministerului Administratiei si Internelor "Planul de masuri pentru implementarea la nivel local a acquis-ului comunitar" si a fost realizata monitorizarea trimestriala a masurilor si actiunilor cuprinse în plan. Raportul statistic privind îndeplinirea acestora se prezinta astfel: au fost realizate masuri cu termen scadent si la care s-au înregistrat progrese.

În analizarea modului de functionare a institutiei prefecturii au fost identificate aspecte insuficient reglementate; cele mai multe se refera la relatiile dintre prefectura si serviciile publice deconcentrate sau cu alte institutii ale autoritatilor locale; de asemenea, s-au facut comentarii privind:

functionarea si limitele de competenta a corpului de control al prefectului;

culegerea datelor de interes public de la institutii aflate sub controlul prefecturilor;

metodologia de sanctionare a personalului în cazul neîndeplinirii sarcinilor prevazute în fisa postului;

necesitatea modificarii Legii nr. 188/1999.

Din analiza fisei diagnostic reiese asimilarea Regulamentului de Organizare si Functionare (obligatoriu de elaborat de catre fiecare institutie) cu cadrul general care defineste procedurile interne de lucru.

Acest fapt denota fie existenta unui Regulament de Organizare si Functionare foarte detaliat, fie lipsa unor proceduri care sa descrie modul de realizare a unor activitati.

În toate prefecturile este specificata existenta procedurilor ce reglementeaza fluxul de documente. Cu toate acestea, în mod curent, volumul sesizarilor privind nerezolvarea în timp util a unor sesizari/petitii/cereri din partea petentilor nu este de neglijat. Acest aspect scoate în evidenta, fie deficiente în descrierea exhaustiva a procedurilor, fie o nerespectare a acestora.

De mentionat este si faptul ca, procedurile de lucru se elaboreaza în toate domeniile de activitate dar difera gradul de acoperire pe fiecare domeniu în parte. Procedurile de lucru ce vizeaza domeniul financiar-contabil sunt cele mai deficitare. Mai mult de un sfert din numarul prefecturilor nu au proceduri de lucru specifice acestui domeniu.

Resursele de functionare ale prefecturii sunt nesatisfacatoare, în procent de 60,0%; dotarea cu faxuri/calculatoare/linii telefonice este, în general, deficitara în raport cu necesitatile.

Tehnica de calcul se regaseste la nivelul fiecarei prefecturi, mai ales sub forma de calculatoare; sunt probleme, însa, în ceea ce priveste uzura lor morala, utilizarea programelor moderne, existenta si accesul la comunicarea electronica. De asemenea, posibilitatile de lucru în retea sunt nesatisfacatoare, cu atât mai mult cu cât ne aflam în era informatiilor, rapiditatea circulatiei acestora fiind o caracteristica a secolului XXI.

Problemele cu care se confrunta prefectura judetului Ilfov vizeaza:

resursele financiare insuficiente destinate functionarii institutiei, ceea ce greveaza asupra eficientei, a realizarii în timp util a anumitor activitati sau asupra posibilitatilor de informare-comunicare cu partenerii de lucru;

resursele financiare, deseori inexistente sau extrem de limitate pentru formare profesionala;

numarul redus de personal, reliefând aspecte legate de lipsa unor specializari absolute necesare (juristi) sau motivând supraîncarcarea unor functionari;

lipsa posibilitatilor de motivare a personalului;

dotarea si/sau accesul limitat la tehnica avansata de calcul;

dotarile necorespunzatoare privind conditiile de desfasurare a activitatilor (cladiri, birouri,etc.), afecteaza negativ randamentul functionarilor.

Propuneri

Obligativitatea reglementarii modului de colaborare a prefecturii cu serviciile publice deconcentrate si cu alte institutii publice apartinând sau nu autoritatilor publice locale;

Specificarea expresa în reglementarile legale a existentei si functionarii unui serviciu de informatizare la nivelul prefecturilor;

Completarea ROF-urilor existente cu proceduri de lucru detaliate pe fiecare tip de activitate;

Reglementarea fluxului documentelor astfel încât sa se poata urmari, în fiecare moment, stadiul si locul rezolutiei, inclusiv, în limita posibilitatilor, si în format electronic; acesta este un element de credibilitate si transparenta a activitatii institutiei prefecturii pentru beneficiarul final;

Elaborarea de proceduri specifice de lucru pentru domeniul financiar contabil;

Introducerea/dezvoltarea sistemelor electronice de prelucrare a datelor, a documentelor, de comunicare; dotarea cu tehnica electronica performanta si asigurarea accesului largit al personalului de executie din prefecturi;

Introducerea arhivarii electronice.

CAPITOLUL IV

IMPACTUL FUNCŢIEI PUBLICE ASUPRA SISTEMULUI ADMINISTRATIV DIN GERMANIA

4.1. Fundamentul functionarii Serviciului Public

Serviciul public profesionist traditional din Germania este o institutie bazata pe competenta, performante si îndeplinirea cu loialitate a sarcinilor, având scopul de a oferi o administratie stabila. Astfel, serviciul public profesionist functioneaza ca o contrapondere pentru fortele politice care modeleaza viata statului. În miezul interactiunii dintre aceste forte, administratia publica are rolul de a garanta o administrare stabila, nepartinitoare, supusa legii si orientata exclusiv catre binele comun.

Functionarii publici servesc poporul ca întreg, nu un anume partid politic. Acest lucru semnifica atitudinea ne-partizana, însa nu si neutralitatea politica. Neutralitatea politica se refera la îndeplinirea loiala a unor sarcini fata de stat. Functionarii publici trebuie în orice moment sa poata garanta sprijinirea Constitutiei. Functionarii publici trebuie sa asigure o îndeplinire echilibrata a legii, independent de termenii legislativi si de lipsa de continuitate a personalului din rândurile Guvernului sau a corpurilor legislative, constituindu-se astfel într-o contrapondere la turbulenta partidelor politice.

Aici e nevoie de un echilibru foarte fin. Pentru a mentine o administratie publica eficienta, care nu urmeaza "orbeste" fiecare capriciu al superiorilor, însa actioneaza în conformitate cu legea, functionarii publici trebuie sa fie independenti din punct de vedere legal si financiar. De pilda, un functionar public care îsi îndeplineste sarcinile în conformitate cu legea, însa în dezacord cu un superior partizan, nu-i este teama de faptul ca îsi pune în pericol slujba sau stilul de viata, sau cel al familiei. Aceasta independenta în rândul functionarilor publici poate fi obtinuta doar prin garantarea unui post pe viata care poate fi întrerupt doar prin sentinta juridica. Obligatia de sprijinire a Constitutiei este legata si de remunerarea corespunzatoare functiei, si prin urmare o anumita independenta financiara de terti, evitându-se riscul ca functionarii publici sa îsi îndeplineasca sarcinile cu scopul de a-si sluji propriul interes.

Statul se bazeaza pe functionarii sai publici pentru a-si putea îndeplini numeroasele obligatii legale catre cetateni. Statul le confera functionarilor publici sarcini oficiale si ei au raspunderea de a duce la îndeplinire actele oficiale de o maniera legala.

Aproape 4,6 milioane de oameni lucreaza în cadrul administratiei publice în Germania la nivel central, federal si local. Dintre acestia, 1,6 milioane sunt functionari publici. Conditiile angajarii lor, în principal salariul sunt reglementate de lege. Prin contrast, angajatii publici sunt contractati pe baza unui contract reglementat prin drept privat. Reglementarile generale din dreptul muncii li se aplica si lor, ca tuturor angajatilor din Germania. Totusi, exista anumite conditii specifice stabilite prin acordurile colective între angajatorii publici si sindicatele raspunzatoare.^[15]

Membrii Guvernului federal, de ex. Cancelarul federal si ministrii federali nu sunt functionari publici; functia lor este reglementata prin drept public si are scopul de exercitare a functiilor guvernamentale. Acestea fiind spuse, functia supusa dreptului public s-a dezvoltat pe baza angajarii ca functionar public si este guvernata de lege, mai ales prin Legea care reglementeaza Ministrii Federali. Ca detinatori de functie care raporteaza Parlamentului, ministrii îsi gestioneaza departamentele independent si pe raspunderea proprie în cadrul politicii generale hotarâte de Cancelarul Federal. Nu se supun unor instructiuni individuale si nici vreunei masuri disciplinare.

Administratia publica are scopul de a garanta o administrare sanatoasa bazata pe expertiza, abilitati profesionale si îndeplinirea loiala a sarcinilor, si urmareste asigurarea ca sarcinile esentiale sunt duse la bun sfârsit în mod continuu în interesul public. Prin urmare functionarii publici sunt cei angajati cu precadere în zonele vitale ale administratiei traditionale, mai ales în posturi de supraveghere si în zonele în care trebuie exercitate autoritatea statului. Prin contrast, angajatii publici functioneaza în cadrul serviciilor de asistenta sociala si sanatate si în profesii tehnice. Dat fiind ca relatia între regula si exceptie este definita prin Constitutie, ariile functionarilor publici si ale angajatilor publici sunt delimitate în termeni generali, lasând un spatiu de interpretare în cazuri individuale. Prin urmare, distinctia functionala între functionarii publici si angajati publici poate fi mai putin limpede demarcata.

Eligibilitatea pentru functia publica

Eligibilitatea pentru administratia publica germana este reglementata de Constitutie: în conformitate cu criteriile legate de aptitudini, calificare si realizari profesionale, fiecare german este în mod egal eligibil pentru functia publica. În afara de cerintele generale, cum ar fi loialitatea fata de Constitutie, si integritatea personala, functionarii publici trebuie sa aiba formarea necesara si calificarea academica pentru clasele individuale de serviciu si pentru anumite domenii. Un asemenea sistem de "clase de servicii" sau de pre-conditii formale pentru eligibilitate nu exista în legile care reglementeaza angajatii serviciului public. Aplicantii sunt în general angajati pe baza cunostintelor individuale si a abilitatilor. A fi potrivit pentru un anume post ramâne hotarâtor.

4.3 Recrutare

Recrutarea în cadrul serviciului public depinde în general de publicarea unui anunt de post vacant asa încât sa se garanteze accesul echitabil la functiile publice. Candidatii potriviti pentru postul anuntat sunt alesi printr-un proces de selectie. Totusi, serviciul public german nu are un concurs central de recrutare. Fiecare autoritate raspunde de derularea propriilor proceduri de recrutare si angajare: de ex. Nu exista reguli pentru forma procedurii de selectie. La aceasta se adauga faptul ca, în cadrul administratiei federale, fiecare minister raspunde de angajari. Fiecare minister este prin urmare raspunzator de selectare si de angajare de personal nou si poate hotarî independent cum vor fi selectati aplicantii. Aceasta responsabilitate privind chestiunile legate de resurse umane decurge din principiul ministerial, conform caruia fiecare ministru federal îsi gestioneaza propriul minister de o maniera independenta si pe propria sa raspundere. ^[16]

Numarul si distributia posturilor stabilite

Recrutarea în cadrul serviciului public depinde în principiu de existenta unui post vacant. Parlamentele la nivel federal, local si regional au dreptul de a hotarî, în cadrul autoritatii bugetare de care dispun asupra numarului si distributiei functiilor publice. În conformitate cu legea bugetara, resursele umane nu se gestioneaza în concordanta cu fondurile disponibile, ci în concordanta cu posturile stabilite. În principiu, autoritatea bugetara trebuie sa aprobe fiecare post înainte ca cineva sa fie angajat pe acea functie. Aceasta procedura bugetara extrem de specifica în ceea ce priveste personalul a reiesit din statutul special de care se bucura functionarii publici în conformitate cu legea privind serviciul public german. Imposibilitatea de a demite un functionar public si datoria unui angajator public de a oferi stabilitate pâna la pensie functionarilor publici si celor pe care îi au în îngrijire da nastere la obligatii de plata care pot dura decenii întregi. Recrutarea unui functionar public are deci un impact financiar considerabil. Stabilirea unui post creeaza autorizarea necesara pentru a cheltui bani pe întreaga perioada a angajarii. Aceasta procedura se aplica celor care câstiga un salariu, pentru ca acestia sunt ca regula si angajati permanenti si Parlamentul poate controla numarul de angajati si competenta lor prin gestionarea numarului si distributiei posturilor.

4.4. Caile de dezvoltare a unei cariere

Sistemul de    cariere reflecta posibile cai de dezvoltare a unei cariere pentru functionarii publici. Legea privind carierele publice contine reguli generale aplicabile politicilor de personal în toate ramurile administratiei publice, care obiectivizeaza politicile de personal, asigura continuitatea în ciuda schimbarilor în conducere si garanteaza un standard minim uniform pentru performanta profesionala.

Multiplele functii din administratia publica solicita personal calificat, care poate fi obtinut doar prin formari preliminare si formari în cadrul serviciului. Diferitele sarcini cer ca personalul sa fi parcurs o formare având acest scop în minte. Pentru a putea desfasura sarcini publice în mod corect si eficient, o structura adecvata a carierei a fost dezvoltata, structura care acopera o gama larga de functii. Sistemul complex de cariere, bazat pe formare specifica permite functionarilor publici sa îsi asume nu doar sarcini individuale, cât si sarcini legate de o anumita cariera. Faptul ca unui functionar public i se pot desemna o varietate de roluri, toate facând parte din cadrul mai larg al carierei asigura si o mai mare flexibilitate în managementul resurselor umane.

Cursurile de formare pentru cariere care sunt mai degraba atipice pentru administratia publica sunt oferite ca formari în cadrul serviciului în decursul unui serviciu pregatitor. Pentru desfasurarea unor sarcini speciale, administratia publica are nevoie de specialisti care - gratie pregatirii academice - au capatat o anumita expertiza care nu poate fi conferita de serviciul public si nici nu trebuie îmbunatatita printr-un serviciu pregatitor (de ex. medici). Pentru acesti specialisti, carierele în acele discipline au fost stabilite. Admiterea de specialisti în serviciul public este conditionata de o anumita vechime în munca, în loc de serviciul pregatitor sau de examinarea carierei.

Chiar daca un aplicant nu detine calificarea specifica unei anumite cariere, el/ea pot fi admisi în serviciul public cu anumite conditii. În cazul acestor aplicanti, abilitatea de a desfasura sarcinile specifice functiei trebuie dobândita prin experienta de viata si de lucru în cadrul serviciului public cât si în afara lui, asa cum se stabileste de catre un corp special independent, Comisia de Personal, la nivel federal sau regional.

Caile de dezvoltare a unei cariere pot fi desemnate uneia sau mai multora din urmatoarele clase de servicii: serviciul obisnuit, serviciul intermediar, serviciul intermediar-superior si serviciul superior. Afilierea la o clasa de servicii depinde de pozitia cea mai de jos, de intrare în serviciul public.

Pre-conditiile pentru admiterea în serviciul pregatitor sunt:

În serviciul obisnuit, încheierea cu succes a educatiei secundare sau a unei educatii echivalente recunoscute;

Pentru serviciul intermediar, încheierea cu succes a educatiei scolare (10 ani) sau prezenta la o scoala moderna secundara, ca si o formare profesionala sau un echivalent recunoscut;

În serviciul intermediar-superior, încheierea cu succes a unei educatii politehnice (Fachhochschule) sau a altei educatii care permite calificarea pentru admiterea la universitate sau un echivalent recunoscut:

În serviciul superior, încheierea cu succes a studiilor superioare, într-o zona de studii adecvata. Aici, studiile de drept sunt privite ca fiind echivalente celor economice, financiare sau sociale pentru serviciul general administrativ.

4.5. sanse pentru dezvoltarea profesionala

Promovarea se face pe principiul meritului. Promovarile au loc în conformitate cu aptitudinile, calificarile si realizarile profesionale. În cele mai multe cazuri, este necesara schimbarea posturilor; functia superioara este ocupata pe baza de proba înainte de promovare. Dat fiind ca functionarilor publici li se desemneaza posturi prestabilite, pentru o promovare este nevoie sa existe un post superior disponibil.

Pentru a obtine o imagine obiectiva, informativa si comparabila a performantei personalului din serviciul public, evaluarile performantei sunt efectuate la fiecare cinci ani în conformitate cu criteriile stabilite în ghidurile de evaluare - si atunci când este cazul ti în situatii specifice. Servesc ca baza pentru decizii corecte legate de personal si masoara dezvoltarea personalului, în plus, constituie un instrument pentru managementul personalului.

Pentru a îmbunatati comparabilitatea evaluarilor, ghidurile pentru evaluari au fost stabilite în cadrul serviciului federal în 1997 (asa-numitele aranjamente-cota). Segmentul de functionari publici care primesc cea mai mare nota nu trebuie sa depaseasca 15%, procentul celor care primesc a doua nota nu trebuie sa depaseasca 35% din numarul functionarilor apartinând unui grad sau nivel functional care trebuie evaluat.

4.6. Nevoia de tranzitie de la conducere politica la ierarhia serviciului public

Regula din legea privind serviciul public prin care functionarii publici care detin o anumita functie pe viata pot fi îndepartati de la sarcinile lor doar împotriva vointei lor sau la atingerea vârstei de pensionare sau din pricina imposibilitatii de a desfasura activitatea se rupe pentru a asigura aceasta încredere. Însa pentru a sluji ordinea constitutionala a democratiei prin care se solicita o eficienta si responsabila functionare a guvernului, este nevoie de o categorie de functionari publici care sa poata fi suspendati si din alte motive, asa-numitii "functionari-publici politici".

Nevoia de institutia functionarului public devine evidenta atunci când are loc o schimbare de guvern, deoarece într-o democratie parlamentara noul guvern se bazeaza pe un serviciu public eficient pentru a-si duce la îndeplinire obiectivele. Pentru a asigura o cooperare buna cu administratia, guvernul are nevoie de functionari publici care sa se bucure de aceasta încredere strânsa. Ei au o functie de legatura între politica si administratie. Prin urmare, au nevoie de încrederea deplina a guvernului în orice moment. În domeniile politicii interne sau externe, de pilda, sunt adesea perceputi si judecati ca agenti ai guvernului, datorita acestui statut special. La nivel federal, subsecretarii, asistentii secretari (directorii generali) purtatorii de cuvânt ai guvernului federal, ambasadorii si unii presedinti de birouri federale apartin acestei categorii. Cel mai adesea este vorba despre functiile cele mai bine platite.

Dintr-un total de aproape 23000 de functionari publici ai autoritatilor federale, 400 sunt functionari publici politici. Dintre acestia, 130 sunt subsecretari si asistenti-secretari. Publicul adesea supraestimeaza numarul subsecretarilor si a asistentilor-secretari care au fost obligati sa îsi paraseasca posturile imediat dupa schimbarea guvernului din 1998.

În martie 2001, opozitia a anuntat ca un numar initial de 15 subsecretari si 44 de asistenti urmeaza sa fie suspendati din serviciul public. În afara de îndepartarea functionarilor politici, au existat schimbari si la nivelul functiilor din zonele politice si mai putin politice ale ministerelor.

Presupunând înca 10 - 20 de schimbari de posturi, depinzând de dimensiunea ministerului în chestiune, înca 200 de decizii în legatura cu personalul politic au fost puse în vigoare în afara de cele 70 80 de numiri la cel mai înalt nivel.^[22]

Aceasta înseamna ca în jur de 300 de functionari au fost afectati de schimbarile guvernamentale, reprezentând în jur de 1,5% din ministerele de la Berlin. Prin urmare, pentru scopurile practice ale activitatii guvernamentale o schimbare de guvern reprezinta mai degraba o evolutie decât o revolutie. Acest lucru indica faptul ca în afara de deciziile legate de orientarea strategica, o anumita continuitate este asigurata în pregatirea politicii.

4.7. Remunerarea functionarilor publici

Remunerarea functionarilor publici, a judecatorilor, a personalului militar (de ex. Personalul profesionist sau militarii la termen) este reglementata de Legea privind remunerarea Functionarilor Publici. Se aplica înca tuturor functionarilor publici ai Federatiei, Länder, autoritatilor locale si asociatiilor autoritatilor locale, institutiilor si fundatiilor supuse dreptului public. Legea privind remunerarea - înca - este uniforma în întreaga Germanie. Reforma sistemului federal din septembrie 2006 permite Länder-urilor individuale sa ia în considerare caracteristicile specifice ale functionarilor publici. Discutia actuala se refera mai ales la constrângerile de ordin financiar ale bugetelor publice.

Principiul mentinerii. Baza pentru remunerare este asa-numitul principiu al mentinerii, unul dintre principiile serviciului public garantate de Constitutie (Art 33(5) al Constitutiei). În conformitate cu acesta, angajatorul este obligat sa ofere o mentinere, o stabilitate corespunzatoare postului detinut (nu si functiei specifice) functionarilor publici activi , chiar daca au vreo dizabilitate sau ating vârsta pensionarii. Remunerarea are menirea de a se asigura ca functionarii civili pot sa fie devotati pe deplin slujbei pe care o detin; doar un functionar independent din punct de vedere financiar poate sa îsi duca la bun sfârsit sarcinile care i-au fost atribuite prin Constitutie.

Spre deosebire de angajatii publici, remunerarea functionarilor publici nu este o plata directa pentru munca individuala depusa, ci o compensare pentru serviciul oferit, cu alte cuvinte, pentru ca functionarii publici si-au pus la dispozitie întreaga activitate în serviciul publicului general si si-au dus la îndeplinire sarcinile cât mai bine cu putinta (functionarii cu post pe viata).

Elementele remunerarii. Remunerarea, platita lunar în avans consta în principal din salariul de baza. Acesta este completat de alocatia pentru familie, ca si de alte alocatii în cazuri specifice. Primele de performanta sau alocatiile de performanta, ca si alocatiile speciale în conformitate cu conditiile de pe piata muncii pot de asemenea sa fie acordate. Alocatii speciale de expatriere se aplica celor care muncesc în afara tarii. În plus, functionarii publici primesc plati anuale speciale si beneficii investite pentru formarea de capital. La nivel federal, aproape 4% din suma totala destinata remunerarii functionarilor publici federali si a personalului militar se cheltuieste în prezent pe alocatii.

În cazul nivelurilor mai ridicate ale claselor de salarizare, salariul final de baza poate fi atins cel mai devreme la 49 si 53 de ani.

CONCLUZII

Functia publica si functionarul public sunt institutii juridice ale dreptului public, în general, si ale dreptului administrativ, în particular, si sunt într-o continua disputa între doctrina, jurisprudenta si reglementare.

Titularul unei functii publice este de regula un functionar public, dar nu întotdeauna.

Prin functia publica se întelege ansamblul persoanelor aflate la dispozitia guvernantilor pentru a face sa functioneze serviciile publice.

În Germania, desi numarul functionarilor este mai mic decât în Franta, statutul functionarilor publici se aplica la mai putin de jumatate din personalul administratiei.

În Germania exista o delimitare între functionarii cu statut de drept public si lucratorii din administratie.

În nici o tara a Uniunii Europene, personalul din administratie nu se supune unui statut juridic unic si identic.

Germania se caracterizeaza printr-o situatie aparte, fiind un stat federal, în care doar unul din patru functionari publici este angajat la nivelul guvernului federal sau în agentiile federale.

În Germania functia publica este caracterizata prin forta traditiei istorice si prin mutatiile intervenite în ansamblul sarcinilor administratiei publice.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru, Structuri, mecanisme si institutii administrative, Editura Szlvi, Bucuresti, 1996.

Balan Emil - Institutii de drept public, Ed. All Beck, 2005.

a.       Balan E., Bonteanu M.- Repere administrative, Ed. Fundatiei "România de Mâine", Bucuresti, 2001.

Burdeau G., Traite de science politique, vol. I, Paris, 1966

Badescu C., Alexandru I., Introducere în studiul procesului de coopereare interregionala, Ed. Szlvi, Bucuresti, 1997.

Etioni A., The Active Society, The Free Press, New York, 1968

Enache M., Concepte de putere politica si de putere de stat, în Rev. Dreptul, nr. 3/1998.

Iorgovan, Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. Hercules, Bucuresti, 1993.

Ionescu C., Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Ed. Lumina Lex, 1997

LEGE nr. 340/2004 privind institutia prefectului.

Matei Lucica - Servicii publice, Ed. Economica, 2004.

Matei Lucica - Managementul public, Ed. Economica, 2006

Muraru I., Drept constitutional si institiutii politice, vol. II, Ed. Actami, Bucuresti, 1995.

Negoita Al., Ětiinta administratiei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

Oroveanu Mihai T., Tratat de Drept administrativ, Editura Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 1994.

Parson T., Politics and Social Structure, New York, 1969

Tarangul E. D., Tratat de drept administrativ român, Tipografia Glasul Bucovinei, Cernauti, 1944.

Teodoroiu I., Legalitatea oportunitatii si principiul constitutional al proportionalitatii, în revista "Dreptul", nr. 3/1997.

Tofan A. D., Puterea discretionara si excesul de putere al autoritatilor publice, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999.

Vedel G., Devolve, Droit administrativ, P.U.F., Paris, 1988

Vida I., Puterea executiva si administratia publica, Editura R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1994.